Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

GREVĂ FISCALĂ. Patronii din industria ospitalității cer ridicarea restricțiilor aberante

Publicat

pe

Federatia Patronala a Industriei Ospitalitatii – reprezentata de Horetim Timis, Horeca Transilvania, Resto Constanta, Horeca Bacau, Breasla Carciumarilor Brasov, Organizatia Patronala a Carciumarilor Brasoveni, Horeca Arges si Hreca Oltenia – solicita renuntarea de urgenta la masura aberanta de inchidere la ora 21 a restaurantelor pentru persoanele vaccinate si trecute prin boala si revenirea la un program normal de functionare pentru acesti clienti.

Dupa cum se mentioneaza intr-o scrisoare deschisa semnata de presedinta federatiei, Corina Macri, patroana unui restaurant de lux din Timisoara, falimentul industriei ospitalitatii nu va mai putea fi oprit.

„Sunt aproape 20 de luni de cand industria ospitalitatii functioneaza dupa reguli care se schimba frecvent, fara predictibilitate si fara preocupare pentru angajati sau proprietari. Acest domeniu de activitate a functionat fara restrictii doar in perioada iunie – septembrie 2021. Patru luni de activitate, platind taxe si impozite pentru 12 luni. Cum sa supravietuim in aceste conditii?!”, este intrebarea adresata guvernantilor.

„Cerem renuntarea de urgenta renuntarea la masura aberanta de inchidere la ora 21 a restaurantelor pentru persoanele vaccinate si trecute prin boala si revenirea la un program normal de functionare pentru acesti clienti. Am inteles ca ne-ati creat o nedreptate prin nerespectarea certificatului verde, confirmat la nivelul Uniunii Europene (ne tot raportam la UE numai cand ne convine) si ati redus una dintre optiunile acestui certificat, prin testare.

Am acceptat tacit acest efort, desi nu este vina noastra ca toata vara nu s-au luat masuri de protectie, chiar daca le-am cerut public. Din octombrie ati revarsat brusc asupra unui intreg sector privat – industria ospitalitatii – vina unui management defectuos si iresponsabil la nivel guvernamental.

Incercam sa functionam mai mult decat limitat, doar cu clienti vaccinati sau trecuti prin boala, ceea ce inseamna un bazin extrem de redus de clienti. Totusi, de aceasta masa critica de consumatori si noi, industria, sa suferim si sa nu ne lasati libertate de miscare controlata, dupa cum se intampla in toate statele Uniunii Europene?!

Stimati domni, intreaga industrie plateste:

  • Impozite si taxe locale pentru intregul an 2021,
  • Impozit pe venit pentru anul 2021, chiar daca toti functionam cu pierderi uriase,
  • Credite pentru sustinerea activitatii si angajatilor,
  • Taxe pentru drepturi de autor pentru perioade de inactivitate, restaurante si hoteluri goale.

Pentru toate luni de restrictii cerem urgent compensatii financiare. Antreprenorii nu au primit nici acum compensatiile datorate de statul roman pentru anul 2020, in schimb ni se cere sa ne achitam toate obligatiile si sa fim contribuabili corecti.

Industria ospitalitatii cere urgent:

  • Finalizarea masurii 2 – capital de lucru demarata in decembrie 2020,  sunt companii care nu si-au primit drepturile nici acum. Cat sa mai creditam statul roman?
  • Finalizarea masurii de compensare cu 20% a pierderilor inregistrate in 2020 fata de 2019  pana la finalul anului 2021. Cand se vor primi aceste compensatii? Va suporta statul penalizari pentru aceasta intarziere nejustificata?
  • Masuri de protectie pentru 2021, dar nu realizate in anul 2023
  • Daca statul nu poate asigura protectia contribuabililor carora le inchide activitatea, cerem o clarificare a pozitiei noastre in cateva variante:
  1. Compensatii financiare raportat la 2019 sau
  2. Compensare datorii si obligatii bugetare pana in 30.06.2022 sau
  3. Amnistie fiscala pentru cei a caror activitate a fost restrictionata in acest an, 2021, sau
  4. Amanare credite si datorii restante pana in 30.06.2022 sau
  5. Acordarea de credite punte pana la primirea compensatiilor datorate de stat pentru anul 2020 si neonorate inca.
  • plafonarea taxelor pe salariul de pana la 3100 lei, la nivelul salariului minim si acordarea unor reduceri si scutiri de taxe pe munca
    Aceasta masura va aduce beneficii in sensul incurajarii personalului calificat sa ramana in tara, cat si eliminarea muncii la gri. Masura ar ajuta nu doar la o relansare a sectorului, dar si la imbunatatirea calitatii actului de turism si alimentatie publica, permitand companiilor din sector sa fie mai competitive in atragerea fortei de munca calificate. Forta de munca din acest sector este fortata acum, brutal, sa plece in exod.
  • Reactivarea masurii de sprijin financiar prin decontarea a 41,5% din salariul brut de incadrare a unui angajat care este readus in campul muncii cat si posibilitatea utilizarii facilitatilor pentru angajati concomitent;
    Apreciem ca fiind extrem de importante si binevenite masurile propuse de guvern in anul 2020 si consideram ca ar trebui continuate si in anul 2021, pe perioada restrictionarii activitatii si a carantinei impuse. Masura sustinerii 41,5% din salariul brut a acelor angajati reactivati din somaj tehnic in campul muncii este una care a produs rezultate reale.
    Pentru sustinerea sectorului, aceasta masura ar trebui continuata.
  • Anularea impozitului pe venit pentru anul 2021, pentru firmele afectate de restrictiile pandemiei.
  • Reducerea impozitelor si taxelor locale, avand in vedere functionarea fara restrictii a industriei ospitalitatii doar in perioada iunie – septembrie 2021.

Daca toate acestea nu pot fi solutionate si nu exista nicio cale de relansare a acestui sector de activitate, daca munca antreprenorilor din acest domeniu chiar nu conteaza pentru societatea romaneasca, va propunem

Greva fiscala din 25 noiembrie 2021 si protestarea la nivel national impotriva distrugerii ospitalitatii romanesti!

Lansam un apel la unitate catre toate organizatiile din industria ospitalitatii, din turismul romanesc pentru:

  1. sustinerea functionarii libere a acestui sector de activitate, in conditiile in care se respecta Certificatul de vaccinare,
  2. obtinerea compensatiilor financiare datorate de statul roman pentru 2020 si 2021.

Nu cerem nimic de pomana, cerem doar sa fie respectat dreptul la munca, dreptul de contribuabil roman, care produce plusvaloare in comunitatea lui.

Am fost parteneri ai autoritatilor, cu voie sau fara voie, dar cu respect si discernamant, din 14 martie 2020.

Adica, de peste un an si opt luni! Inadmisibil, ca dupa aceasta perioada in care v-ati jucat de-a baba oarba cu toata industria ospitalitatii si turismul romanesc, uite virusul, nu e virusul, uite masuri de sprijin, dar nu primiti nimic, sa ne prostiti in continuare cu aceste masuri restrictive.

Ne-ati cerut sa sustinem campania de vaccinare, sa ne sprijinim angajatii sa se vaccineze pentru a nu mai depinde de rata de incidenta. Suntem industria cu una dintre cele mai ridicate rate de vaccinare. Am sprijinit si respectat statul roman in imposibilitatea lui de a-si proteja contribuabilii si antreprenorii. Pana cand, domnilor, pana cand sa fim marionete expuse pentru acest exercitiu de vizibilitate?”

Foto: Restaurant Colosseum Timișoara

Din țară

Antrenorul Mircea Lucescu a murit la Spitalul Universitar de Urgență București

Publicat

pe

Mircea Lucescu, unul dintre cei mai titrați atrenori și jucători de fotbal din România a decedat marți, la vârsta de 80 de ani, la Spitalul Universitar de Urgență București, unde era internat din 29 martie.

Reprezentanții Spitalului Universitar de Urgență București au informat că decesul a fost declarat în jurul orei 20.30.

„Domnul Mircea Lucescu a fost unul dintre cei mai titrați antrenori și jucători de fotbal români, primul care a calificat echipa națională a României la un Campionat European, în anul 1984. Generații întregi de români au crescut cu imaginea sa în suflet, ca un simbol național. Dumnezeu să îl odihnească!“, este mesajul transmis de reprezentanții Spitalului Universitar de Urgență București.

Mircea Lucescu a fost internat de urgență pe 29 martie la Spitalul Universitar București, după ce i s-a făcut rău în timpul unei ședințe tehnice premergătoare unui antrenament al echipei naționale de fotbal.

Ulterior, a suferit un infarct, iar starea sa de sănătate s-a deteriorat și nu a mai răspuns la tratament.

Marți dimineața medicii au constatat multiple semne de accidente vasculare ischemice cerebrale și focare de trombembolism pulmonar.

În vârstă de 80 de ani, Mircea Lucescu este unul dintre cei mai redutabili antrenori români, cu o carieră impresionantă la conducerea băncilor tehnice a unor echipe de club din ţară şi din străinătate dar şi la nivelul selecţionatelor României şi Turciei.

Născut la 29 iulie 1945 în București, Mircea Lucescu a început fotbalul la Școala Sportivă 2 din Capitală și, după doi ani, a fost legitimat la grupele de juniori ale clubului Dinamo București. Ca jucător, Lucescu a evoluat doar pentru trei echipe: Dinamo, Sportul Studențesc și Corvinul Hunedoara.

Cariera sa de antrenor a început în 1979, la Corvinul Hunedoara, echipă la care a activat simultan și ca jucător timp de trei ani. De atunci, Lucescu a antrenat numeroase formații importante, printre care România, Dinamo București, Pisa, Brescia, Reggiana, FC Rapid București, Inter Milano, Galatasaray Istanbul, Beșiktaș Istanbul, Șahtior Donețk, Zenit Sankt Petersburg, Turcia și Dinamo Kiev.

După o pauză de 38 de ani, Lucescu a preluat din nou funcția de selecționer al echipei naționale a României pe 6 august 2024. În primul său mandat, desfășurat între 1 noiembrie 1981 și 2 octombrie 1986, România a disputat 57 de meciuri, cu 24 de victorii, 15 înfrângeri și 19 egaluri.

În palmaresul său, Lucescu se clasează drept al treilea cel mai titrat antrenor din lume, cu 35 de trofee, printre care:

Supercupă a Europei (Galatasaray)

 Cupa UEFA (Șahtior Donețk)

9 titluri ale Ucrainei (8 cu Șahtior și 1 cu Dinamo Kiev)

2 titluri ale României (Dinamo și Rapid)

2 titluri ale Turciei (Galatasaray și Beșiktaș)

1 Supercupă a Rusiei (Zenit)

7 Cupe ale Ucrainei

8 Supercupe ale Ucrainei

3 Cupe ale României și 1 Supercupă a României

Citeste mai mult

Din țară

ATENȚIE! Se trece la ora de vară. Ceasurile de dau cu o oră înainte

Publicat

pe

În noaptea de sâmbătă, 28 martie, spre duminică, 29 martie 2026, România va trece la ora de vară, ceea ce înseamnă că nopțile vor fi mai scurte iar zilele mai lungi. Această modificare marchează începutul perioadei de vară din punct de vedere al timpului oficial.

Ceasurile vor fi date înainte cu o oră, astfel încât ora 03:00 va deveni ora 04:00.

Trecerea la ora de vară reprezintă o ajustare sezonieră a timpului oficial, prin care acesta este aliniat la fusul orar standard. Deși durata efectivă a zilei rămâne aceeași, după schimbare avem mai multă lumină naturală în după-amiaza și seara, iar nopțile par mai scurte.

În prezent, aproximativ 70 de țări din lume folosesc ora de vară, însă regulile diferă de la o regiune la alta. În Uniunea Europeană, toate statele membre schimbă ora de două ori pe an, în timp ce alte țări, precum Islanda și Turcia, au renunțat complet la această practică.

Principalul argument în favoarea orei de vară este utilizarea mai eficientă a luminii naturale. Prin mutarea ceasurilor înainte, oamenii beneficiază de mai multă lumină seara, ceea ce poate reduce consumul de energie electrică pentru iluminat.

Ora de vară este valabilă din ultima duminică a lunii martie până în ultima duminică din octombrie, atunci când se revine la ora de iarnă, ora oficială standard.

Ne afectează schimbarea orei?

Medicii și specialiștii în somnologie avertizează că schimbarea orei influențează ritmul circadian, adică „ceasul biologic” al organismului. În primele zile după ajustare pot apărea:

  • dificultăți de adormire sau trezire;
  • stare de oboseală accentuată;
  • scăderea capacității de concentrare;
  • diminuarea temporară a randamentului la serviciu sau la școală.

De regulă, adaptarea are loc rapid, însă este recomandat ca, în zilele premergătoare schimbării, ora de culcare să fie ajustată treptat, cu 10–15 minute mai devreme, iar odihna să fie prioritară.

Citeste mai mult

Din țară

Se va lansa platforma digitală eLicitatiiANAF unde se vor vinde bunurile sechestrate

Publicat

pe

Agenția Naționalã de Administrare Fiscalã (ANAF) împreunã cu Ministerul Finanțelor, anunțã lansarea platformei digitale „eLicitațiiANAF”, dedicatã publicitãții și vânzãrii prin mijloace electronice a bunurilor supuse procedurilor de valorificare prin licitație. Platforma este dezvoltatã în cadrul procesului de modernizare și digitalizare a administrației fiscale și este realizatã cu finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliențã (P.N.R.R.).

Noua platformã, disponibilã începând cu data de 30 martie 2026, faciliteazã accesul publicului la informații despre bunurile care urmeazã sã fie valorificate online. Pânã în prezent, valorificarea acestor bunuri se realiza prin licitații publice organizate la sediul organelor fiscale, ceea ce oferea doar posibilitatea participãrii în format fizic.

„Prin lansarea platformei eLicitațiiANAF facem un pas important în direcția modernizãrii și digitalizãrii administrației fiscale, în sensul posibilitãții participãrii la procedura de valorificare a bunurilor ce fac obiectul executãrii silite și al valorificãrii bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privatã a statului, de cãtre A.N.A.F., prin mijloace electronice. Ne dorim sã oferim tuturor persoanelor interesate de achiziționarea acestor bunuri, accesul facil, în condiții egale, într-un sistem online, dinamic, rapid și eficient” a declarat Adrian NICA, președintele A.N.A.F.

Platforma eLicitațiiANAF poate fi accesatã la adresa elicitatii.anaf.ro

Orice persoanã poate vizualiza bunurile disponibile pe platformã chiar și fãrã a deține un cont S.P.V., însã pentru participarea la licitație este necesarã deschiderea unui cont în S.P.V..

Platforma eLicitațiiANAF este structuratã în douã secțiuni principale:

Secțiunea „Publicitate bunuri”

În aceastã secțiune bunurile sunt promovate pentru o perioadã de 30 de zile, în scopul informãrii publicului și al asigurãrii unei vizibilitãți extinse. În acestã perioadã, persoanele interesate pot consulta informațiile disponibile și pot solicita programarea unei vizionãri.

Prin intermediul platformei se valorificã atât bunuri mobile cât și imobile.

Vizionarea bunurilor se realizeazã la datele stabilite, în prezența funcționarilor publici desemnați, cu atribuții în domeniu, anterior înscrierii la procedura de licitație.

 Secțiunea  „Licitație bunuri”

La expirarea perioadei de publicitate bunurile sunt automat trecute în secțiunea de licitație. Licitația se desfãșoarã în format online pe o perioadã de 5 zile, 7 zile sau 10 zile, în funcție de valoarea bunului, interval în care persoanele interesate se pot înscrie la licitație, pot achita taxa de participare la licitație și pot depune oferte.

În cazul depunerii unei oferte mai mari, ceilalți ofertanți sunt notificați automat și pot transmite noi oferte.

Pasul de licitare este cuprins între 5% și 15% din prețul inițial de pornire, prețul de pornire, la prima licitație, fiind suma stabilitã în raportul de evaluare.

Dacã în ultimele 15 minute ale perioadei de licitație se depune o ofertã, se va aplica timp suplimentar pentru a permite licitarea suplimentarã.

La finalul licitației, ofertantul cu cea mai mare ofertã este declarat câștigãtor, în conformitate cu  prevederilor legale. În cazul bunurilor sechestrate adjudecatarul are posibilitatea de a achita prețul integral sau în rate.

În termen de cel mult 5 zile de la finalizarea licitației, taxa de participare sau sumele indisponibilizate se vor restitui persoanelor care nu au fost declarați adjudecatari sau celor înscriși la licitații, ulterior anulate.

Modalitãțile de platã

Pentru achiziționarea bunurilor licitate, platforma eLicitatiiANAF pune la dispoziție urmãtoarele modalitãți de platã:

  • Platã online prin card bancar – suma se blocheazã în contul ofertantului pentru taxa de participare sau se vireazã integral pentru prețul de adjudecare.
  • Decontare bancarã – inclusiv prin internet banking, home banking, mobile banking sau alte metode la distanțã; plata este consideratã efectuatã în momentul debitãrii contului plãtitorului.
  • Mandat poștal – data poștei este consideratã momentul plãții; mandatele trimise electronic sunt validate prin sistemul Trezoreriei.

Proveniența bunurilor licitate 

Bunurile valorificate prin intermediul platformei provin din mai multe surse legale, respectiv din executãri silite pentru recuperarea obligațiilor fiscale neachitate, precum și din mãsuri dispuse în materie penalã, în baza hotãrârilor judecãtorești sau intrate, potrivit legii în proprietatea statului.

Din punct de vedere juridic, acestea pot fi încadrate în douã categorii principale: bunuri sechestrate și bunuri confiscate, valorificate prin proceduri de vânzare forțatã, în condițiile legii.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite