Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

GREVĂ FISCALĂ. Patronii din industria ospitalității cer ridicarea restricțiilor aberante

Publicat

pe

Federatia Patronala a Industriei Ospitalitatii – reprezentata de Horetim Timis, Horeca Transilvania, Resto Constanta, Horeca Bacau, Breasla Carciumarilor Brasov, Organizatia Patronala a Carciumarilor Brasoveni, Horeca Arges si Hreca Oltenia – solicita renuntarea de urgenta la masura aberanta de inchidere la ora 21 a restaurantelor pentru persoanele vaccinate si trecute prin boala si revenirea la un program normal de functionare pentru acesti clienti.

Dupa cum se mentioneaza intr-o scrisoare deschisa semnata de presedinta federatiei, Corina Macri, patroana unui restaurant de lux din Timisoara, falimentul industriei ospitalitatii nu va mai putea fi oprit.

„Sunt aproape 20 de luni de cand industria ospitalitatii functioneaza dupa reguli care se schimba frecvent, fara predictibilitate si fara preocupare pentru angajati sau proprietari. Acest domeniu de activitate a functionat fara restrictii doar in perioada iunie – septembrie 2021. Patru luni de activitate, platind taxe si impozite pentru 12 luni. Cum sa supravietuim in aceste conditii?!”, este intrebarea adresata guvernantilor.

„Cerem renuntarea de urgenta renuntarea la masura aberanta de inchidere la ora 21 a restaurantelor pentru persoanele vaccinate si trecute prin boala si revenirea la un program normal de functionare pentru acesti clienti. Am inteles ca ne-ati creat o nedreptate prin nerespectarea certificatului verde, confirmat la nivelul Uniunii Europene (ne tot raportam la UE numai cand ne convine) si ati redus una dintre optiunile acestui certificat, prin testare.

Am acceptat tacit acest efort, desi nu este vina noastra ca toata vara nu s-au luat masuri de protectie, chiar daca le-am cerut public. Din octombrie ati revarsat brusc asupra unui intreg sector privat – industria ospitalitatii – vina unui management defectuos si iresponsabil la nivel guvernamental.

Incercam sa functionam mai mult decat limitat, doar cu clienti vaccinati sau trecuti prin boala, ceea ce inseamna un bazin extrem de redus de clienti. Totusi, de aceasta masa critica de consumatori si noi, industria, sa suferim si sa nu ne lasati libertate de miscare controlata, dupa cum se intampla in toate statele Uniunii Europene?!

Stimati domni, intreaga industrie plateste:

  • Impozite si taxe locale pentru intregul an 2021,
  • Impozit pe venit pentru anul 2021, chiar daca toti functionam cu pierderi uriase,
  • Credite pentru sustinerea activitatii si angajatilor,
  • Taxe pentru drepturi de autor pentru perioade de inactivitate, restaurante si hoteluri goale.

Pentru toate luni de restrictii cerem urgent compensatii financiare. Antreprenorii nu au primit nici acum compensatiile datorate de statul roman pentru anul 2020, in schimb ni se cere sa ne achitam toate obligatiile si sa fim contribuabili corecti.

Industria ospitalitatii cere urgent:

  • Finalizarea masurii 2 – capital de lucru demarata in decembrie 2020,  sunt companii care nu si-au primit drepturile nici acum. Cat sa mai creditam statul roman?
  • Finalizarea masurii de compensare cu 20% a pierderilor inregistrate in 2020 fata de 2019  pana la finalul anului 2021. Cand se vor primi aceste compensatii? Va suporta statul penalizari pentru aceasta intarziere nejustificata?
  • Masuri de protectie pentru 2021, dar nu realizate in anul 2023
  • Daca statul nu poate asigura protectia contribuabililor carora le inchide activitatea, cerem o clarificare a pozitiei noastre in cateva variante:
  1. Compensatii financiare raportat la 2019 sau
  2. Compensare datorii si obligatii bugetare pana in 30.06.2022 sau
  3. Amnistie fiscala pentru cei a caror activitate a fost restrictionata in acest an, 2021, sau
  4. Amanare credite si datorii restante pana in 30.06.2022 sau
  5. Acordarea de credite punte pana la primirea compensatiilor datorate de stat pentru anul 2020 si neonorate inca.
  • plafonarea taxelor pe salariul de pana la 3100 lei, la nivelul salariului minim si acordarea unor reduceri si scutiri de taxe pe munca
    Aceasta masura va aduce beneficii in sensul incurajarii personalului calificat sa ramana in tara, cat si eliminarea muncii la gri. Masura ar ajuta nu doar la o relansare a sectorului, dar si la imbunatatirea calitatii actului de turism si alimentatie publica, permitand companiilor din sector sa fie mai competitive in atragerea fortei de munca calificate. Forta de munca din acest sector este fortata acum, brutal, sa plece in exod.
  • Reactivarea masurii de sprijin financiar prin decontarea a 41,5% din salariul brut de incadrare a unui angajat care este readus in campul muncii cat si posibilitatea utilizarii facilitatilor pentru angajati concomitent;
    Apreciem ca fiind extrem de importante si binevenite masurile propuse de guvern in anul 2020 si consideram ca ar trebui continuate si in anul 2021, pe perioada restrictionarii activitatii si a carantinei impuse. Masura sustinerii 41,5% din salariul brut a acelor angajati reactivati din somaj tehnic in campul muncii este una care a produs rezultate reale.
    Pentru sustinerea sectorului, aceasta masura ar trebui continuata.
  • Anularea impozitului pe venit pentru anul 2021, pentru firmele afectate de restrictiile pandemiei.
  • Reducerea impozitelor si taxelor locale, avand in vedere functionarea fara restrictii a industriei ospitalitatii doar in perioada iunie – septembrie 2021.

Daca toate acestea nu pot fi solutionate si nu exista nicio cale de relansare a acestui sector de activitate, daca munca antreprenorilor din acest domeniu chiar nu conteaza pentru societatea romaneasca, va propunem

Greva fiscala din 25 noiembrie 2021 si protestarea la nivel national impotriva distrugerii ospitalitatii romanesti!

Lansam un apel la unitate catre toate organizatiile din industria ospitalitatii, din turismul romanesc pentru:

  1. sustinerea functionarii libere a acestui sector de activitate, in conditiile in care se respecta Certificatul de vaccinare,
  2. obtinerea compensatiilor financiare datorate de statul roman pentru 2020 si 2021.

Nu cerem nimic de pomana, cerem doar sa fie respectat dreptul la munca, dreptul de contribuabil roman, care produce plusvaloare in comunitatea lui.

Am fost parteneri ai autoritatilor, cu voie sau fara voie, dar cu respect si discernamant, din 14 martie 2020.

Adica, de peste un an si opt luni! Inadmisibil, ca dupa aceasta perioada in care v-ati jucat de-a baba oarba cu toata industria ospitalitatii si turismul romanesc, uite virusul, nu e virusul, uite masuri de sprijin, dar nu primiti nimic, sa ne prostiti in continuare cu aceste masuri restrictive.

Ne-ati cerut sa sustinem campania de vaccinare, sa ne sprijinim angajatii sa se vaccineze pentru a nu mai depinde de rata de incidenta. Suntem industria cu una dintre cele mai ridicate rate de vaccinare. Am sprijinit si respectat statul roman in imposibilitatea lui de a-si proteja contribuabilii si antreprenorii. Pana cand, domnilor, pana cand sa fim marionete expuse pentru acest exercitiu de vizibilitate?”

Foto: Restaurant Colosseum Timișoara

Din țară

RABLA 2025. Bugetul pentru autovehicule termice și hibride, suplimentat

Publicat

pe

Bugetul pentru autovehiculele termice şi hibride din programul Rabla 2025, destinat persoanelor fizice, a fost suplimentat cu 45 de milioane de lei, a anunţat Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM).

Conform AFM, persoanele interesate se vor putea înscrie în aplicaţia informatică începând de joi, 6 noiembrie, ora 10:00, până la 15 decembrie, ora 23:59, sau până la epuizarea fondurilor disponibile.

„Dorim să oferim o nouă şansă celor care nu au reuşit să se înscrie în prima etapă”, a declarat preşedintele AFM, Florin Bănică.

La lansarea programului, în 30 septembrie, bugetul de 200 de milioane de lei s-a epuizat în doar 13 minute.

Citeste mai mult

Din țară

City Index: Timișoara, în topul municipiilor prospere

Publicat

pe

O cercetare care analizează cele 41 de municipii reședință de județ pe baza unor indicatori privind calitatea, nivelul de trai, recreerea etc. arată că primele trei cele mai performante orașe sunt Cluj-Napoca, Bucureşti şi Sibiu, urmate în clasamentul general de Braşov, Timişoara, Oradea, Iaşi, Alba Iulia, Constanţa şi Târgu Mureş. Față de anul trecut, oraşele medii au înregistrat progrese, mai ales în educaţie, cultură, sport, conform celei de-a doua ediţii a City Index.

Radiografia municipiilor reședință de județ s-a făcut pe baza a 51 indicatori care reflectă diverse aspecte ale performanței urbane, grupate în trei componente principale: calitate, prosperitate și vibrație, arată Institutul pentru Oraşe Vizionare (IOV), inițiator al studiului City Index.

Componenta „calitate” vizează atractivitatea unui oraș legată de mediu (aer curat, parcuri și trafic), servicii esențiale (școli și spitale performante, bună conectivitate). Componenta „prosperitate” se referă la bunăstare și oportunități economice, iar „vibra­ția” încorporează experi­ențe re­creaționale și de divertisment (restaurante, muzee, cluburi sportive etc.).

La capitolul „calitatea locului”, primele cinci orașe sunt Cluj-Napoca, Sibiu, Bucureşti, Braşov şi Iaşi. Oraşele medii care performează foarte bine şi se situează în top 10 la „calitate” sunt Alba Iulia, Târgu Jiu, Râmnicu-Vâlcea. Reşiţa (locul 11 la „calitate”) rămâne şi anul acesta oraşul cu cel mai curat aer şi cea mai mare amprentă verde, Sibiul a punctat la patrimoniul istoric şi turistic, Râmnicu Vâlcea este oraşul cu cea mai mare speranţă de viaţă, iar Târgu Mureş se situează pe primul loc la indicatorul Spitale&Medici, se menţionează în document.

Pe de altă parte, pe componenta „prosperitate”, care indică putere economică şi dinamică socială, Bucureştiul ocupă prima poziţie, urmat de Cluj-Napoca şi Timişoara. Capitala domină la Cifra de afaceri şi Indicele de inovare, dar are scorul cel mai slab la Infracţionalitate. Cluj-Napoca este lider la Densitate antreprenorială şi Competitivitate urbană, dar ocupă ultimul loc la Accesibilitatea locuinţei.

„Remarcăm în această componentă creşterile în Top 10 ale oraşelor medii şi mici – Alba Iulia (locul 6 per total la componenta Prosperitate, locul 2 la indicatorul Migraţie Internă şi 6 la Efortul de investiţii publice), Bistriţa (locul 8 la Prosperitate, cu puncte forte: locul 2 la Dinamica populaţiei şi locul 3 la Fonduri Europene atrase). La indicatorul Fonduri Europene atrase, anul acesta lider este Focşaniul (vs. Reşiţa în ediţia precedentă), urmat de Zalău şi Bistriţa”, notează realizatorii City Index 2025.

În 2025, pe componenta „vibraţie”, Cluj-Napoca trece în poziţie de lider (ocupată anul trecut de Sibiu), urmat de Bucureşti și Sibiu. Topul orașelor „vibrante” este completat de Brașov, Constanța, Târgu Mureș, Timișoara, Iași, Oradea și Suceava.

Citeste mai mult

Din țară

ORA DE IARNĂ. În noaptea de 25 spre 26 octombrie, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră

Publicat

pe

România va trece la ora de iarnă, revenind la timpul legal standard (Eastern European Time EET, UTC+2).

Astfel, în noaptea de sâmbătă spre duminică, 25/26 octombrie, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, iar ora 4:00 va deveni ora 3:00, ceea ce înseamnă că vom avea o oră în plus de somn.

În Uniunea Europeană, practica schimbării orei este reglementată de o directivă din 2001. Conform acesteia, toate statele membre trec la ora de vară în ultima duminică din martie și revin la ora standard („ora de iarnă”) în ultima duminică din octombrie. În 2018, după o consultare publică cu aproape 4 milioane de participanți, Comisia Europeană a propus renunțarea la schimbarea orei.

În 2019, Parlamentul European a sprijinit reforma, care a fost însă dată uitării din cauza opoziției câtorva state, dar și ca urmare a pandemiei de coronavirus, care a schimbat agenda europeană.

Conform medicilor, tranziția poate produce perturbări de bioritm organismului, schimbarea orei fiind resimţită mai ales de persoanele mai fragile, precum copiii şi bătrânii.

Pot apărea tulburări ale somnului, poftei de mâncare, capacității de muncă, concentrării şi stărilor de dispoziţie.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite