Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

GREVĂ FISCALĂ. Patronii din industria ospitalității cer ridicarea restricțiilor aberante

Publicat

pe

Federatia Patronala a Industriei Ospitalitatii – reprezentata de Horetim Timis, Horeca Transilvania, Resto Constanta, Horeca Bacau, Breasla Carciumarilor Brasov, Organizatia Patronala a Carciumarilor Brasoveni, Horeca Arges si Hreca Oltenia – solicita renuntarea de urgenta la masura aberanta de inchidere la ora 21 a restaurantelor pentru persoanele vaccinate si trecute prin boala si revenirea la un program normal de functionare pentru acesti clienti.

Dupa cum se mentioneaza intr-o scrisoare deschisa semnata de presedinta federatiei, Corina Macri, patroana unui restaurant de lux din Timisoara, falimentul industriei ospitalitatii nu va mai putea fi oprit.

„Sunt aproape 20 de luni de cand industria ospitalitatii functioneaza dupa reguli care se schimba frecvent, fara predictibilitate si fara preocupare pentru angajati sau proprietari. Acest domeniu de activitate a functionat fara restrictii doar in perioada iunie – septembrie 2021. Patru luni de activitate, platind taxe si impozite pentru 12 luni. Cum sa supravietuim in aceste conditii?!”, este intrebarea adresata guvernantilor.

„Cerem renuntarea de urgenta renuntarea la masura aberanta de inchidere la ora 21 a restaurantelor pentru persoanele vaccinate si trecute prin boala si revenirea la un program normal de functionare pentru acesti clienti. Am inteles ca ne-ati creat o nedreptate prin nerespectarea certificatului verde, confirmat la nivelul Uniunii Europene (ne tot raportam la UE numai cand ne convine) si ati redus una dintre optiunile acestui certificat, prin testare.

Am acceptat tacit acest efort, desi nu este vina noastra ca toata vara nu s-au luat masuri de protectie, chiar daca le-am cerut public. Din octombrie ati revarsat brusc asupra unui intreg sector privat – industria ospitalitatii – vina unui management defectuos si iresponsabil la nivel guvernamental.

Incercam sa functionam mai mult decat limitat, doar cu clienti vaccinati sau trecuti prin boala, ceea ce inseamna un bazin extrem de redus de clienti. Totusi, de aceasta masa critica de consumatori si noi, industria, sa suferim si sa nu ne lasati libertate de miscare controlata, dupa cum se intampla in toate statele Uniunii Europene?!

Stimati domni, intreaga industrie plateste:

  • Impozite si taxe locale pentru intregul an 2021,
  • Impozit pe venit pentru anul 2021, chiar daca toti functionam cu pierderi uriase,
  • Credite pentru sustinerea activitatii si angajatilor,
  • Taxe pentru drepturi de autor pentru perioade de inactivitate, restaurante si hoteluri goale.

Pentru toate luni de restrictii cerem urgent compensatii financiare. Antreprenorii nu au primit nici acum compensatiile datorate de statul roman pentru anul 2020, in schimb ni se cere sa ne achitam toate obligatiile si sa fim contribuabili corecti.

Industria ospitalitatii cere urgent:

  • Finalizarea masurii 2 – capital de lucru demarata in decembrie 2020,  sunt companii care nu si-au primit drepturile nici acum. Cat sa mai creditam statul roman?
  • Finalizarea masurii de compensare cu 20% a pierderilor inregistrate in 2020 fata de 2019  pana la finalul anului 2021. Cand se vor primi aceste compensatii? Va suporta statul penalizari pentru aceasta intarziere nejustificata?
  • Masuri de protectie pentru 2021, dar nu realizate in anul 2023
  • Daca statul nu poate asigura protectia contribuabililor carora le inchide activitatea, cerem o clarificare a pozitiei noastre in cateva variante:
  1. Compensatii financiare raportat la 2019 sau
  2. Compensare datorii si obligatii bugetare pana in 30.06.2022 sau
  3. Amnistie fiscala pentru cei a caror activitate a fost restrictionata in acest an, 2021, sau
  4. Amanare credite si datorii restante pana in 30.06.2022 sau
  5. Acordarea de credite punte pana la primirea compensatiilor datorate de stat pentru anul 2020 si neonorate inca.
  • plafonarea taxelor pe salariul de pana la 3100 lei, la nivelul salariului minim si acordarea unor reduceri si scutiri de taxe pe munca
    Aceasta masura va aduce beneficii in sensul incurajarii personalului calificat sa ramana in tara, cat si eliminarea muncii la gri. Masura ar ajuta nu doar la o relansare a sectorului, dar si la imbunatatirea calitatii actului de turism si alimentatie publica, permitand companiilor din sector sa fie mai competitive in atragerea fortei de munca calificate. Forta de munca din acest sector este fortata acum, brutal, sa plece in exod.
  • Reactivarea masurii de sprijin financiar prin decontarea a 41,5% din salariul brut de incadrare a unui angajat care este readus in campul muncii cat si posibilitatea utilizarii facilitatilor pentru angajati concomitent;
    Apreciem ca fiind extrem de importante si binevenite masurile propuse de guvern in anul 2020 si consideram ca ar trebui continuate si in anul 2021, pe perioada restrictionarii activitatii si a carantinei impuse. Masura sustinerii 41,5% din salariul brut a acelor angajati reactivati din somaj tehnic in campul muncii este una care a produs rezultate reale.
    Pentru sustinerea sectorului, aceasta masura ar trebui continuata.
  • Anularea impozitului pe venit pentru anul 2021, pentru firmele afectate de restrictiile pandemiei.
  • Reducerea impozitelor si taxelor locale, avand in vedere functionarea fara restrictii a industriei ospitalitatii doar in perioada iunie – septembrie 2021.

Daca toate acestea nu pot fi solutionate si nu exista nicio cale de relansare a acestui sector de activitate, daca munca antreprenorilor din acest domeniu chiar nu conteaza pentru societatea romaneasca, va propunem

Greva fiscala din 25 noiembrie 2021 si protestarea la nivel national impotriva distrugerii ospitalitatii romanesti!

Lansam un apel la unitate catre toate organizatiile din industria ospitalitatii, din turismul romanesc pentru:

  1. sustinerea functionarii libere a acestui sector de activitate, in conditiile in care se respecta Certificatul de vaccinare,
  2. obtinerea compensatiilor financiare datorate de statul roman pentru 2020 si 2021.

Nu cerem nimic de pomana, cerem doar sa fie respectat dreptul la munca, dreptul de contribuabil roman, care produce plusvaloare in comunitatea lui.

Am fost parteneri ai autoritatilor, cu voie sau fara voie, dar cu respect si discernamant, din 14 martie 2020.

Adica, de peste un an si opt luni! Inadmisibil, ca dupa aceasta perioada in care v-ati jucat de-a baba oarba cu toata industria ospitalitatii si turismul romanesc, uite virusul, nu e virusul, uite masuri de sprijin, dar nu primiti nimic, sa ne prostiti in continuare cu aceste masuri restrictive.

Ne-ati cerut sa sustinem campania de vaccinare, sa ne sprijinim angajatii sa se vaccineze pentru a nu mai depinde de rata de incidenta. Suntem industria cu una dintre cele mai ridicate rate de vaccinare. Am sprijinit si respectat statul roman in imposibilitatea lui de a-si proteja contribuabilii si antreprenorii. Pana cand, domnilor, pana cand sa fim marionete expuse pentru acest exercitiu de vizibilitate?”

Foto: Restaurant Colosseum Timișoara

Din țară

CÂND nu se fac nunți în anii 2026 și 2027, conform rânduielilor Bisericii Ortodoxe

Publicat

pe

Cei care își planifică nunta în anii 2026 și 2027 trebuie să țină cont de rânduielile Bisericii Ortodoxe, care prevăd anumite perioade de post și zile de sărbătoare în care nu se oficiază cununii religioase.

Conform tradiției ortodoxe, nu se fac nunți în zilele de post de peste an (miercurea și vinerea), în posturile mari, în ajunul și în zilele marilor sărbători, precum și în intervalul dintre Nașterea Domnului și Bobotează.

Zile în care nu se fac nunți în 2026

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (16 februarie – 19 aprilie);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (8 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (31 iulie – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

20-21 mai (Înălțarea Domnului);

30 mai – 1 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci).

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2025 – 6 ianuarie 2026.

Zile în care nu se fac nunți în 2027

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (8 martie – 9 mai);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (22 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (1 – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

9-10 iunie (Înălțarea Domnului);

19-21 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci);

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2026 – 6 ianuarie 2027.

Sursa:

https://basilica.ro/ghid-pentru-miri-2026-2027/

Citeste mai mult

Din țară

SOLSTIȚIUL de iarnă. Începe iarna astronomică

Publicat

pe

Ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă. El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.

Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în data de 21 decembrie 2025, la ora 17.03, conform informațiilor publicate de Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“.

Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.

După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′.

La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

Citeste mai mult

Din țară

1 Decembrie – Ziua Națională a României

Publicat

pe

Patrioți sau nu, cu toții știm ce sarbatorim de 1 decembrie. Această dată specială a fost aleasă ca zi de sărbătoare în anul 1990, fiind declarată Ziua Națională a României. Ziua de 1 decembrie marchează un moment important din istoria românilor. La 1 decembrie 1918, a avut loc Marea Unire a Transilvaniei cu România în Marea Adunare de la Alba Iulia.

În data de 31 iulie 1990, președintele Ion Iliescu a promulgat legea prin care data de 1 decembrie a fost consemnată ca zi națională și sărbătoare publică. Ziua Națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 Mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 August.

Pe 1 decembrie 1918 a avut loc Marea Unire dintre Transilvania și România la Alba Iulia, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.

La Alba Iulia s-a costituit Marele Consiliu Naţional Român, care era format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. După formarea acestuia, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. În data de 11 decembrie se ratifică Marea Unire, iar declarația de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România. Recunoaşterea Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.

În contextual actual provocat de pandemia de coronavirus, Ziua Națională a României nu se va mai celebra cu fast.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite