Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Investiții în județul Timiș, în noul programul de guvernare

Publicat

pe

Programul de guvernare al coaliţiei PNL-PSD-UDMR, intitulată în document Coaliţia pentru Rezilienţă, Dezvoltare şi Prosperitate, are 268 de pagini şi cuprinde Obiectivele pentru perioada 2021 – 2024, printre care și finalizarea ultimului lot din Autostrada Nădlac – Timișoara – Lugoj – Deva.

Cele trei partide îşi propun construirea a 5 săli polivalente, 8 bazine olimpice, 150 săli de sport, dar şi reabilitarea a 10.000 km de drumuri sau străzi locale, construirea a 500 de creşe, grădiniţe şi şcoli, precum şi 7 spitale, inclusiv maternităţi.

La Capitolul Sport de performanţă, noua coaliţie îşi propune:

– 5 săli polivalente (2.000-16.000 locuri);

– 8 bazine olimpice; – 5 patinoare artificiale pentru competiţii;

– 7 complexuri sportive, capacitate între 3.000 şi 30.000 de locuri.

– 150 săli de sport;

– 30 bazine didactice de înot;

– 100 patinoare artificiale cu scop didactic;

– 120 baze sportive;

– 5 centre sportive de performanţă pentru sporturi olimpice, constând în săli de antrenament, şcoală, internat, cantină, şcoală de antrenori, centru medical.

Se propune construcţia de locuinţe pentru specialişti în sănătate, învăţământ şi alte categorii socio-profesionale. •

La capitolul Modernizarea şi reabilitarea drumurilor judeţene şi locale:

– 40% din drumurile judeţene şi locale vor fi modernizate, prin programele implementate de MDLPA;

– 3.000 de km de drumuri judeţene vor fi reabilitaţi;

– 10.000 km de drumuri sau străzi locale vor fi modernizaţi; Se doreşte implementarea programului naţional de construcţie de creşe, ca suport principal pentru crearea infrastructurii antepreşcolare, a creşterii natalităţii şi a sprijinirii familiilor.

De asemenea, accesul în mod egal la educaţie al copiilor şi al tinerilor şi pentru asigurarea condiţiilor de desfăşurare a procesului educaţional într-un singur schimb, vor fi realizate proiecte privind:

• 500 de creşe, grădiniţe şi şcoli, constând atât în construcţii noi, cât şi în reabilitări

• 15 campusuri şcolare, constând în şcoală, liceu, internat, teren de sport, ateliere, laboratoare, cantină

• 20 de cămine studenţeşti

• 5 centre universitare

• 20 de tabere şcolare

• 20 de centre de excelenţă, informare şi documentare pentru copii (construire).

La Capitolul sistemul sanitar şi de protecţie socială, programul de guvernare prevede construirea, reabilitarea şi dotarea a: -200 de centre medicale în mediul rural:

-15 spitale judeţene – reabilitare

-30 de spitale municipale şi orăşeneşti – reabilitare

-7 spitale, inclusiv maternităţi.

Rutier

Continuarea proiectelor în execuţie şi finalizarea acestora, respectiv:

o          A3, Autostrada Transilvania

o          A1, Autostrada Sibiu–Piteşti:

o          A0, Autostrada de centură a municipiului Bucureşti, inclusiv pregătirea implementării drumurilor radiale;

o          A10, Autostrada Sebeş-Turda – lotul 2;

o          DX12, Drum expres Craiova–Piteşti

o          Drum expres Brăila–Galaţi

o          Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila, inclusiv drum de legătură.

o          Autostrada Lugoj – Deva (Margina – Holdea)

Dezvoltarea infrastructurii rutiere în mod echilibrat şi sustenabil prin demararea şi finalizarea unor secţiuni de autostrăzi şi drumuri expres din regiunea Moldovei, Dobrogei, Regiunii de Sud, Transilvaniei în baza unor documentaţii mature şi bine fundamentate, care vor  stabili traseul optim şi valoarea de investiţie, după cum urmează:

▪           Autostrada A8, Târgu Mureş – Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni

▪           Autostrada A7, Ploieşti-Buzău-Focşani-Bacău-Paşcani-Suceava-Siret

▪           Autostrada A13, Braşov – Bacău

▪           Autostrada A13, Sibiu – Braşov, în continuarea secţiunii Braşov-Bacău

▪           Autostrada A9, Timişoara-Moraviţa

▪           Autostrada A3 Târgu Mureş – Braşov;

▪           Drum expres Craiova – Piteşti (loturile 3 şi 4);

Drumurile expres din zona Dobrogei, a căror rentabilitate economică impune cu prioritate realizarea lor (Drum de legătură Brăila – A7 – ramurile Buzău şi Focşani, Brăila – Tulcea, Constanţa – Tulcea, Tişiţa – Albiţa), din care se va finaliza Drum de legătură Brăila – A7 – ramurile Buzău şi Focşani;

▪           Drum expres Calafat – Lugoj;

▪           Drum expres Sfântu Gheorghe – Ditrău, respectiv Sovata – Miercurea Ciuc;

▪           Drum expres Bucureşti-Târgovişte.

▪           Drum expres Suceava – Botosani

▪           Drum expres Bucureşti-Alexandria

▪           Drum expres Piatra Neamt-Bacau

▪           Trans Regio Brăila-Călăraşi-Chiciu cu VO la Slobozia, VO Insuratei, VO Viziru,VO Baraganu

▪           Drum expres Baia Mare – Dej – Bistriţa – Vatra Dornei – Suceava

▪           Legătura A3-Aeroport Henri Coandă

Creşterea mobilităţii în zona Valea Prahovei prin:

Finalizarea proiectării şi licitarea execuţiei lucrărilor pentru construcţia Autostrăzii Ploieşti-Braşov;

Din țară

Rovinieta pentru autoturisme, mai scumpă de la 1 septembrie 2025

Publicat

pe

CNAIR informează utilizatorii rețelei de drumuri naționale, drumuri expres și autostrăzi că începând de luni, 1 septembrie 2025, prețul rovinietei se modifică pentru autoturisme, potrivit legii 141/2025.

 Astfel, tarifele pentru autoturisme ale rovinietei se vor modifica, după cum urmează:

– rovinieta de o zi: de la 2,5 euro la 3,5 euro;

– rovinieta de 10 zile: de la 3,3 euro la 6 euro;

– rovinieta de 30 zile: de la 5,3 euro la 9,5 euro;

– rovinieta de 60 zile: de la 8,4 euro la 15 euro;

– rovinieta de 12 luni: de la 28 de euro la 50 euro.

De asemenea, se schimbă  și cuantumul amenzii pentru lipsa rovinietei pentru autoturisme, după cum urmează: de la 250 la 500 lei (valoarea minimă) și de la 500 la 1.000 lei (valoarea maximă).

În ceea ce privește tarifele achitate înainte de data de 1 septembrie 2025, acestea rămân valabile pentru întreaga perioadă de valabilitate pentru care au fost emise.

CNAIR le reamintește conducătorilor auto că atât rovinieta, cât și peajul (tariful de trecere pentru utilizarea podurilor dintre Fetești și Cernavodă) pot fi achitate astfel:

pe portalul CNAIR www.erovinieta.ro și prin intermediul aplicației eTarife (destinată telefoanelor mobile);

prin SMS, la numerele 7500 (rovinieta) si 7577 (peaj)

la punctele de lucru ale CNAIR – detalii – https://www.cnadnr.ro/sites/default/files/pagini-statice/ROVINIETA-CNAIR.pdf

la punctele de lucru ale partenerilor autorizați de către CNAIR – detalii – https://www.cnadnr.ro/ro/puncte-de-distributie

prin intermediul portalului www.ghiseul.ro  plata putând fi efectuată exclusiv cu cardul bancar

Citeste mai mult

Din țară

De la Timișoara la Zrenjanin cu bicicleta. Trecerea graniței se va putea face pe baza cărții de identitate

Publicat

pe

În weekendul 30–31 august, frontiera româno-sârbă va fi deschisă pentru bicicliști între orele 08:00 și 20:00, oferind timișenilor șansa de a redescoperi țara vecină într-un mod activ și prietenos cu natura.

Traseul pe două roți pornește de la Timișoara și continuă până la Zrenjanin, pe cei aproximativ 70 de kilometri de pistă amenajată pe coronamentul digului Canalului Bega.

Trecerea graniței se va face simplu, pe baza cărții de identitate.

Copiii sub 14 ani pot participa la excursie, cu condiția să fie însoțiți de părinți și să dețină un pașaport valabil.

Pentru cei care aleg să își prelungească șederea, orașul Zrenjanin pune la dispoziție multiple opțiuni de cazare și restaurante, detalii fiind disponibile pe site-ul oficial www.visitzrenjanin.com.

Inițiativa este parte a unui proiect transfrontalier derulat de Consiliul Județean Timiș, în parteneriat cu Administrația Bazinală de Apă Banat și Primăria Zrenjanin.

Evenimentul reconfirmă deschiderea Canalului Bega ca punte de legătură între comunități și încurajează un stil de viață activ, prietenos cu mediul.

Citeste mai mult

Din țară

Pregătiri pentru relansarea Programului Rabla

Publicat

pe

Programul Rabla din acest an va avea o alocare pentru persoanele fizice de 200 de milioane de lei şi va funcţiona pe baza unui ghid actualizat, care prevede valori mai reduse ale voucherelor.

Ghidul de finanțare va fi postat în consultare publică până la finalul săptămânii, urmând ca relansarea programului să aibă loc în septembrie, a anunţat Ministerul Mediului.

Bugetul pentru Rabla este mult mai mic față de anii anteriori când fondurile disponibile pentru persoane fizice și juridice erau de peste un miliard de lei (1,3 miliarde de lei în 2024, din care Rabla Clasic 300 de milioane și Rabla Plus un miliard, și 1,34 miliarde de lei în 2023, din care Rabla Clasic 560 de milioane și Rabla Plus 780 de milioane).

Datele ministerului relevă faptul că România şi-a îndeplinit ţinta din PNRR privind casarea a 250.000 de autoturisme poluante, iar în cei 20 de ani de implementare, Rabla a scos din circulaţie peste un milion de maşini vechi.

Programul încurajează persoanele fizice să-și caseze autovehiculele uzate și să achiziționeze altele noi, mai puțin poluante și mai eficiente energetic.

Ministerul Mediului a mai precizat că, în perioada următoare, va prezenta lista actualizată a programelor finanțate de Administraţia Fondului pentru Mediu, precum şi calendarul relansării acestora, în funcţie de deciziile guvernamentale şi de fondurile europene şi naţionale disponibile.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite