Ne găsiți și pe:

Din țară

Locuri de muncă sigure în turism. E nevoie de 100.000 de angajați

Publicat

pe

Organizaţiile patronale din turism au anunţat că în acest moment este un deficit de aproximativ 100.000 de oameni în sector, ceea ce înseamnă 20% din numărul total de locuri de muncă dis­ponibile în domeniu.

Deficitul cel mai mare se înregistrează pe litoral, unde în cele trei luni de sezon este nevoie de mii de angajați, dar și în zonele mai dezvoltate ale țării, unde, din cauza nivelului mai scăzut al salariilor din turism, oamenii se orientează către alte domenii de activitate.

Deficitul de pe piaţa forţei de muncă din industria turismului din România este de 20%, raportat la cei 500.000 de oameni care sunt deja angajaţi în acest domeniu, în mod direct sau indirect, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, Călin Ile, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR).

„De foarte mult timp am discutat despre problemele din industrie, iar aşteptările noastre nu au fost fructificate. Industria turismului a alunecat spre alte soluţii pentru a rezolva problemele forţei de muncă în turism, cum ar fi importul de forţă de muncă din ţările non-UE. Cea mai bună variantă în care merită să investim este susţinerea sistemului educaţional românesc. Drept urmare, federaţia noastră a găsit soluţii pentru a reuşi şi vom rezolva parţial problema crizei de forţă de muncă. În caz că nu se vor rezolva aceste probleme, perspectivele sunt sumbre, iar dezvoltarea de noi hoteluri, de noi restaurante va încetini, iar potenţialul turistic va scădea, la fel şi calitatea serviciilor. Suntem forţaţi să investim în tinerii aflaţi în şcolile de turism. Dacă nu vom investi în educaţie estimăm că deficitul forţei de muncă pe care o vom avea în turism se va accentua, pentru că vor fi turişti români care vor prefera să meargă în străinătate, în detrimentul vacanţelor din ţară. La ora actuală, în turismul din România lucrează 500.000 de oameni, direct sau indirect, iar deficitul pe acest segment se ridică la 20% din acest total”, a spus Ile.

Datele prezentate, miercuri, de către oficialul FIHR arată că platformele de recrutare au din ce în ce mai multe anunţuri cu „joburi” disponibile în turism, un exemplu în acest sens fiind OLX, unde, în perioada iulie-decembrie 2018, existau 19.805 posturi disponibile în industria ospitalităţii.

Pe de altă parte, un studiu realizat de KPMG, la cererea Confederaţiei Patronale Concordia, din care FIHR face parte, relevă faptul că la nivelul unei populaţii de 4.875.656 de tineri în vârstă de 15-34 ani, există o pondere foarte scăzută a celor cu experienţă profesională din timpul studiilor, respectiv numai 1,2% au lucrat pe perioada studiilor. În plus, pentru 44,1% din tineri, nivelul de instruire corespunde într-o mare măsură cerinţelor, pentru 35,3% într-o oarecare măsură, 13,6% puţin şi 7,1% deloc.

Totodată, peste 30% din tinerii absolvenţi cu studii superioare au o ocupaţie din grupele majore de ocupaţii 3-9, care necesită studii medii, iar 10,2% din cei chestionaţi, cu studii medii, au o ocupaţie din grupa majoră de ocupaţii 9, corespunzătoare muncitorilor necalificaţi.

În perioada 12-13 aprilie, FIHR va organiza un eveniment naţional în zeci de oraşe şi hoteluri, prin care unităţile hoteliere din întreaga ţară vor primi circa 4.000 de elevi (între 14-19 ani) şi studenţi, cărora le vor arăta ce înseamnă un loc de muncă în industria ospitalităţii.

Cu acea ocazie, aproximativ 100 de hoteluri din 30 de oraşe îşi vor deschide porţile, fiind un eveniment la nivel naţional organizat de FIHR cu sprijinul Ministerului Educaţiei Naţionale, Asociaţiei Liceelor Hoteliere şi de Turism şi al Institutului Francez din România.

Din țară

Filmul de promovare a județului Timiș, realizat de Charlie Ottley, va fi difuzat la BBC

Publicat

pe

Satele, meșteșugurile și diversitate culturală sunt punctele forte ale filmului de prezentare a judeţului Timiş, din punct de vedere turistic, cultural şi gastronomic, realizat de cunoscutul producător Charlie Ottley.

Filmul va fi difuzat de postul de televiziune BBC.

Producţia a costat 25.000 de lei, iar difuzarea pe postul de televiziune BBC implică suma de 10.000 de euro.

Clipul promovează turismul, cultura şi gastronomia din Timişoara şi din întreg judeţul într-un video de 8 minute şi într-un altul rezumat, de 1 minut. Acesta este realizat în contextul programului Timişoara Capitală Europeană a Culturii 2023.

Prezentarea filmului este făcută atât în limba română, cât şi în engleză, iar clipul de 1 minut va fi difuzat timp de 6 săptămâni pe postul de televiziune BBC din Marea Britanie, alături de alte materiale video realizate în mai multe zone reprezentative ale României.

„Am semnat un contract de promovare cu BBC, pentru 6 săptămâni de difuzare a clipului de 1 minut. Contractul, în valoare de 10.000 de euro, se va încheia în data de 15 ianuarie 2023. Acesta nu este singurul astfel de contract de promovare, vor urma şi altele. Va fi cea mai mare campanie de promovare a României în Occident”, a declarat Alexandru Proteasa, vicepreşedinte al CJ Timiş, luni, într-o conferinţă de presă.

Întrebat ce lipseşte în Timişoara, Charlie Ottley a precizat că lipsesc luminile din parcuri.

„Am fost cu adevărat surprins. Am venit aici pentru că ştiu Timişoara, e un oraş foarte frumos şi iubesc faptul că a trecut prin transformări fabuloase, prin redarea multor spaţîi oamenilor cu zone pietonale, cu opera şi teatre minunate, cu multe restaurante frumoase şi aşa mai departe. Dar judeţul Timiş a fost pentru mine o experienţă nouă. Am condus prin diferite zone de câmpie în care nu m-am oprit să explorez şi făcând aceste filme parcă am deschis ochii. Sunt atâtea sate frumoase aici, meşteşugurile, diversitatea culturală din Timiş este uimitoare. Şi iubesc faptul că toată lumea se înţelege cu toată lumea. În alte zone din România mai sunt confruntări ale culturilor, dar aici avem unguri, germani, români, romi, şi chiar pare să existe o coeziune socială şi diversitate culturală pe care o găseşti în sate, dar şi aici la oraş. De asemenea, am văzut că sunt dealuri şi chiar munţi mai mici, şi eu credeam că este doar câmpie. Am descoperit cascade, păduri, lacuri şi urşi în judeţ, dar şi multe meşteşuguri, cum am mai spus. De exemplu, turismul viticol, poate fi mai dezvoltat mai mult decât este deja în prezent. Poate cineva îmi va spune că există deja, dar eu cred că un drum, al vinului pentru ciclişti, şi autobuze care să ducă turiştii pe la podgorii, atunci când ajung în oraş ar fi o perspectiva interesantă pentru viitor”, a precizat Ottley.

Realizatorul filmului de promovare al judeţului Timiş a rămas, totuşi, cu un gust amar, când a văzut izvoare de apă termală închise.

„Am observat cu tristeţe că am trecut pe lângă izvoare cu apă termală care sunt închise. Nu ştiu dacă aţi fost la Budapesta să vedeţi ce au făcut acolo cu apele termale, dar cred că oportunităţile pentru un turism al sănătăţîi aici în Timiş ar fi mari dacă aceste izvoare de apă termală vor fi deschise şi amenajate. Aveţi ape geotermale multe aici în Timiş şi oamenii ar putea veni de peste tot din Europa să se trateze sau să meargă la un spa. Această este doar un alt avantaj al judeţului Timiş şi sper că acest domeniu să se dezvolte în viitor. A fost minunat să vedem şi mănăstirile de aici”, a mai adăugat Ottley.

În timpul filmărilor, Ottley a fost tâlhărit într-un parc de doi băieţi şi o fată, cu vârste cuprinse între 10 şi 14 ani, fiindu-i furate o dronă şi alte echipamente de filmare

Drona a fost recuperată, iar jurnalistul a anunţat că doreşte să le ofere o şansă la viaţă copiilor care i-au furat echipamentele de filmare dintr-un parc din Timişoara şi că îi va invita să asiste la filmările documentarului Flavours of Romania pentru a-i inspira în acest fel.

Citeste mai mult

Din țară

Programul Rabla pentru electrocasnice, o nouă sesiune

Publicat

pe

Noua sesiune a Programului naţional de înlocuire a echipamentelor electrice şi electronice uzate cu unele mai performante energetic va avea startul luni, 21 noiembrie 2022, ora 10:00, odată cu deschiderea perioadei de cinci zile rezervată înscrierii celor interesați.

Vor urma trei etape, pe categorii de electrocasnice, în care participanții înscriși vor alege voucherele pentru aparatele pe care vor să le înlocuiască.

Bugetul total alocat pentru cea de-a doua ediţie din 2022 a programului „Rabla pentru electrocasnice” este de 50 de milioane de lei, potrivit Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), instituția care administrează proiectul.

„Reamintim tuturor celor interesaţi să participe în program, în oricare dintre etape, că este necesar să îşi creeze un cont de utilizator. Este foarte important acest pas, deoarece prin intermediul acestui cont veţi putea selecta electrocasnicele dorite în fiecare dintre cele trei etape. În cazul în care aveţi deja un cont de utilizator, creat în ediţiile anterioare ale programului, nu trebuie să vă creaţi alt cont, ci doar să vă autentificaţi utilizând adresa de e-mail şi parola setată de dumneavoastră”, a declarat preşedintele AFM, Laurenţiu-Adrian Neculaescu.

După înscriere, prin crearea pe www.afm.ro a conturilor de utilizator, demarează etapele de selectare, tot în aplicaţia informatică, a voucherelor corespunzătoare electrocasnicelor dorite.

Mai exact, programul are următorul calendar: înscrierea în aplicaţie (21-25 noiembrie); etapa I – selecţia voucherelor pentru maşini de spălat rufe/vase şi frigidere/congelatoare (5-9 decembrie sau până la epuizarea bugetului de 25 de milioane de lei); etapa a II-a – selecţia voucherelor pentru laptopuri şi tablete (12-16 decembrie sau până la epuizarea bugetului de 10 milioane de lei); etapa a III-a – selecţia voucherelor pentru aparate de aer condiţionat, uscătoare de rufe şi aspiratoare (19-23 decembrie sau până la epuizarea bugetului de 15 milioane de lei).

Voucherele au valori de 400 de lei pentru maşini de spălat rufe, inclusiv cu uscător, cu cel puţin noua clasă energetică C, pentru maşini de spălat vase cu cel puţin D, pentru aparate de aer condiţionat, inclusiv portabile, cu eficienţă la răcire cel puţin A++, pentru frigidere, combine, lăzi frigorifice, congelatoare cu cel puţin noua clasă E, pentru uscătoare de rufe cu eficienţă cel puţin A++; de 200 de lei pentru aspiratoare cu un consum mai mic de 43 kWh/an; de 500 de lei pentru laptopuri; de 300 de lei pentru tablete.

Voucherul, care nu poate fi utilizat decât de persoana căreia i-a fost emis, este valabil șapte zile de la data validării de către AFM, termen în care trebuie utilizat la un comerciant, iar formalităţile de achiziţionare a echipamentelor trebuie realizate tot în maximum șapte zile.

Citeste mai mult

Din țară

Primul tronson din linia ferată Caransebeș-Timișoara-Arad, modernizat cu bani din PNRR

Publicat

pe

Contractul pentru realizarea primului tronson din linia ferată Caransebeş-Timişoara-Arad, Lotul 3, Timişoara Est- Ronat Triaj, segment în valoare de 1.440.433.361,03 lei fără TVA, bani ce provin din PNRR, a fost semnat, zilele trecute, la Timișoara.

Asocierea Webuild SPA-Participazioni Italia SPA-Salcef SPA va realiza lucrarea în 42 de luni, din care primele 6 luni sunt pentru proiectare, iar următoarele 36 de luni pentru execuţie. Lungimea traseului este de 13,86 km. Vor fi 2 staţii tehnice şi 4 halte de călători.

„Vorbim de un proiect finanţat prin PNRR, de Lotul 3 Caransebeş-Arad, vorbim de un proiect de aproximativ 1,44 miliarde lei fără TVA, vorbim de un proiect care presupune 6 luni proiectare, 36 luni execuţie. Este un proiect care va impacta asupra oraşului nostru. Este un proiect cu 4 pasaje peste calea ferată, are lucrări şi de alte tipuri, în afară de cele legate de modernizarea căii ferate, şi care după cele 42 de luni, sunt convins că va duce la sporirea calităţii vieţii nu doar în Timişoara, ci şi a călătorilor pe acest tronson. Cred că acesta e cel mai mare proiect semnat vreodată în oraşul nostru. Valoarea este de aproximativ 300 de milioane de euro fără TVA şi face parte din această secţiune Caransebeş-Arad. Nu vă spun decât acelaşi lucru, că presiunea va fi una uriaşă, atât mai mare va fi dacă rămân în funcţia asta de ministru al Transporturilor, pentru că e vorba de oraşul meu. Am această bucurie că, odată semnat, nu mai poate să îl oprească nimeni. Am convingerea că va fi realizat în termenii contractului”, a declarat Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, prezent la eveniment.

În proiect este prevăzut şi un sens giratoriu suspendat, la intersecţia de la strada Baader din Timişoara. De asemenea, sunt prevăzute şi alte pasaje peste calea ferată, între care unul pe strada Gheorghe Adam.

Proiectul de reabilitare a magistralei de cale ferată cuprinde şi modernizarea a 20 de gări şi halte de pe traseu aflate în judeţul Timiş. Este vorba despre staţiile: Timişoara Est, Timişoara Nord, Ronat Triaj, Sanandrei, Băile Calacea, Orţişoara, Sacu, Jena, Chizatau, Tapia, Jabar, Sustra, Izvin, Ghiroda, Gavojdia, Lugoj, Belint, Topolovat, Recaş, Remetea Mare.

Tronsonul de cale ferată Caransebeş-Lugoj-Timişoara-Arad are o lungime de 162 de kilometri şi este împărţit în 4 loturi:

Lotul 1: Caransebeş – Lugoj (39,56km) – câştigător licitaţie: Asocierea WEBUILD SPA – SALCEF SPA – 1,3 miliarde lei (fără TVA)

Lotul 2: Lugoj – Timişoara Est (53,91km) – câştigător licitaţie: FCC CONSTRUCCION SĂ – 1,9 miliarde lei (fără TVA)

Lotul 3: Timişoara Est – Ronat Triaj (13,86km) – câştigător licitaţie: Asocierea WEBUILD SPA – Partecipazioni Italia SPA – SALCEF SPA – 1,4 miliarde lei (fără TVA)

Lotul 4: Ronat Triaj – Arad (54,86 km) – câştigător licitaţie: Asocierea WEBUILD SPA – Partecipazioni Italia SPA – SALCEF SPA – 2,1 miliarde lei (fără TVA)

Costul total al întregului tronson este de aproximativ 8 miliarde lei cu TVA.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite