Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Măsuri de prevenire a îmbolnăvirii cu noul coronavirus în școli și universități, adoptate de Guvern

Publicat

acum 5 ani

pe

Guvernul a adoptat în şedinţa de miercuri o ordonanţă de urgenţă privind instituirea unor măsuri de prevenire a îmbolnăvirii cu SARS-CoV-2 în unităţile şi instituţiile de învăţământ preuniversitar şi universitar, informează Ministerul Educaţiei.

Actul normativ modifică şi completează Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Conform unui comunicat al MEC, prin noile măsuri legislative se urmăreşte asigurarea dreptului la învăţătură şi la sănătate pentru beneficiarii primari ai învăţământului preuniversitar, pentru studenţi şi pentru personalul din sistemul naţional de învăţământ.

Astfel, în învăţământul preuniversitar, în funcţie de evoluţia situaţiei epidemiologice, Consiliul de administraţie al şcolii poate propune, în urma consultării Asociaţiei de părinţi, ca desfăşurarea activităţii didactice care presupune prezenţa fizică a antepreşcolarilor, preşcolarilor şi elevilor să se realizeze prin intermediul tehnologiei şi a internetului (cu respectarea măsurilor stabilite prin ordin comun al Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Educaţiei şi Cercetării), precizează comunicatul.

Următorul pas procedural prevede ca propunerea şcolii, avizată de Inspectoratul Şcolar Judeţean/ Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, să fie înaintată Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă/ Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, în vederea aprobării prin hotărâre. Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă/ Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă dispune atât cu privire la perioada de aplicabilitate a măsurilor adoptate, cât şi cu privire la alte măsuri specifice ce trebuie luate de către şcoală, în funcţie de situaţia epidemiologică. Inspectoratele şcolare judeţene/ Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti vor comunica săptămânal Ministerului Educaţiei şi Cercetării măsurile dispuse de către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă/ Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă.

Reluarea activităţilor didactice, în condiţii de siguranţă sanitară, suspendate în baza acestei proceduri, este decisă prin hotărârea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă/ Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, cu avizul Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică/ Direcţiei de Sănătate Publică Bucureşti şi cu informarea unităţii de învăţământ preuniversitar, respectiv a Inspectoratului Şcolar Judeţean/ Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, se arată în comunicat.

Unităţile de învăţământ vor elabora proceduri proprii pentru prelucrarea datelor cu caracter personal ale participanţilor la activităţile desfăşurate prin intermediul tehnologiei şi a internetului, în baza metodologiei-cadru elaborate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi aprobată prin ordin al ministrului, cu respectarea legislaţiei specifice în vigoare.

Actul normativ aprobat în şedinţa de miercuri mai stabileşte că, în situaţia în care spaţiile existente în unităţile de învăţământ nu sunt suficiente pentru respectarea normelor de siguranţă sanitară, stabilite de autorităţile de resort, inspectoratele şcolare judeţene/ Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti pot solicita autorităţilor administraţiei publice locale să pună la dispoziţia unităţilor de învăţământ preuniversitar alte spaţii adecvate pentru desfăşurarea activităţilor didactice.

În cazul limitării sau suspendării activităţilor didactice pentru realizarea cărora se impune prezenţa fizică a beneficiarilor primari ai sistemului de educaţie în unităţile de învăţământ, ca urmare a deciziei autorităţilor competente, Ministerul Educaţiei şi Cercetării poate modifica, prin ordin de ministru, numărul de ore alocat disciplinelor de studiu/ modulelor de pregătire prin planurile-cadru de învăţământ, precum şi ponderea numărului de ore de predare şi evaluare în programa şcolară aprobată.

În situaţia limitării sau suspendării activităţilor didactice pentru realizarea cărora se impune prezenţa fizică a beneficiarilor primari ai sistemului de educaţie în unităţile de învăţământ, probele prevăzute de lege, din cadrul etapei I eliminatorii a examenului pentru definitivare în învăţământ, se pot realiza şi prin intermediul tehnologiei şi a internetului, arată MEC.

În învăţământul superior, în funcţie de situaţia epidemiologică şi de specificul fiecărei universităţi, în anul universitar 2020 – 2021, în baza autonomiei universitare, cu asumarea răspunderii publice şi cu respectarea calităţii actului didactic, desfăşurarea activităţii didactice ce presupune prezenţa fizică a studenţilor se stabileşte prin hotărâre a Senatului universitar (cu respectarea măsurilor stabilite prin ordinul comun al Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi a reglementărilor generale şi sectoriale din Uniunea Europeană privind minimul orelor de practică).

Desfăşurarea activităţilor didactice implică trei paliere:
– prezenţa fizică a studenţilor la toate activităţile didactice;
– prezenţa fizică a studenţilor la anumite activităţi didactice, stabilite conform hotărârii Senatului universitar;
– suspendarea activităţilor didactice pentru realizarea cărora se impune prezenţa fizică a studenţilor în instituţiile de învăţământ superior.

Conform MEC, reluarea activităţilor didactice, suspendate conform procedurii de mai sus, în condiţii de siguranţă sanitară, se dispune prin hotărâre a Senatului universitar, după obţinerea avizului Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică/ Direcţia de Sănătate Publică Bucureşti, care certifică îndeplinirea condiţiilor de siguranţă epidemiologică.

În situaţia limitării sau suspendării activităţilor didactice pentru realizarea cărora se impune prezenţa fizică a studenţilor, desfăşurarea activităţilor aferente anului universitar 2020 – 2021, conform legii, a examenelor de finalizare a studiilor de licenţă, de masterat sau a programelor de studii postuniversitare, susţinerea tezelor de doctorat, susţinerea tezelor de abilitare pentru anul universitar 2020 – 2021 se pot realiza şi prin intermediul tehnologiei asistate de calculator şi a internetului, pentru formele de organizare a programelor de studii cu frecvenţă, cu frecvenţă redusă şi la distanţă.

De asemenea, vor fi recunoscute activităţile didactice şi de cercetare prevăzute de lege, precum şi examenele de finalizare a semestrelor şi a studiilor de licenţă şi masterat, susţinerea referatelor şi a tezelor de doctorat, desfăşurate prin intermediul tehnologiei şi a internetului, în anul universitar 2020 – 2021, în cadrul formelor de învăţământ cu frecvenţă şi cu frecvenţă redusă şi la distanţă, mai arată comunicatul citat.

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult

Din țară

ANA – asistentul virtual al contribuabililor ANAF

Publicat

acum 2 săptămâni

pe

26 ianuarie 2026

de

„Bună! Eu sunt ANA” — astfel se prezintă noul chatbot creat de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) – un asistent virtual inteligent, conceput pentru a sprijini contribuabilii să obțină rapid informații generale despre obligațiile fiscale. Într-o primă etapă, care este faza de testare, chatbot-ul ANA va fi disponibil doar în conturile de SPV ale utilizatorilor, ulterior fiind accesibil direct din portalul instituțional www.anaf.ro.

Chatbot-ul face parte din proiectul “Dezvoltarea serviciilor la distanțã (electronice sau telefonice) actuale, prin noi funcționalitãți și/sau crearea de servicii noi – e-Services ANAF”, parte a Planului Național de Redresare și Reziliență, Componenta C8 – Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii, Reforma 1 – Reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscalã (ANAF) prin digitalizare, Investiția 1 – Creșterea conformãrii voluntare a contribuabililor prin dezvoltarea serviciilor digitale. Lansarea chatbot-ului marchează o nouă etapă concretă în modernizarea administrației fiscale, iar prin acest proiect, ANAF își propune să îmbunătățească modul în care oferă servicii la distanță și să reducă efortul contribuabililor pentru îndeplinirea obligațiilor fiscale.

Fiind un instrument bazat pe tehnologie, la data lansării ANA va deține un set parțial de răspunsuri la întrebările utilizatorilor. În continuare, chatbot-ul va fi într-un proces continuu de actualizare și își va dezvolta performanța pe măsură ce interacționează cu utilizatorii, pe baza întrebărilor adresate de aceștia. Sistemul se dezvoltă și se îmbunătățește continuu odată cu fiecare problematică sau întrebare adresată, iar prin fiecare interacțiune cu utilizatorii, ANA își va îmbunătăți continuu capacitatea de a furniza informații corecte și relevante pentru contribuabili. Cu cât mai mulți utilizatori vor accesa chatbot-ul și vor adresa întrebări, cu atât asistentul virtual va deveni mai precis, mai util și mai adaptat nevoilor reale ale contribuabililor.

În prima etapă, ANA va oferi informații generale despre obligațiile fiscale ale persoanelor fizice care obțin venituri din închirierea bunurilor personale și/sau activități independente. Pe măsură ce sistemul acumulează date și experiență prin interacțiuni reale, domeniile acoperite se vor extinde, contribuind la simplificarea semnificativă a comunicării dintre contribuabili și administrația fiscală. Astfel, ANA va putea răspunde în viitor la o gamă tot mai largă de întrebări din domeniul fiscal, simplificând accesul la informații fiscale pentru toți contribuabilii.

ANAF încurajează contribuabilii să interacționeze activ cu ANA și să transmită permanent feedback, contribuind astfel la perfecționarea continuă a sistemului. Fiecare întrebare adresată reprezintă o contribuție directă la construirea unui serviciu public digital mai performant.

Chatbot-ul ANA este un pas important în direcția digitalizării administrației fiscale și reflectă angajamentul transformării ANAF într-o instituție modernă, deschisă, orientată către servicii publice de calitate și adaptată erei digitale. Instituția urmărește modernizarea și digitalizarea serviciilor publice, reducerea efortului administrativ al contribuabililor și creșterea gradului de transparență și accesibilitate a informațiilor fiscale.

0
Citeste mai mult

Din țară

CÂND nu se fac nunți în anii 2026 și 2027, conform rânduielilor Bisericii Ortodoxe

Publicat

acum o lună

pe

1 ianuarie 2026

de

Cei care își planifică nunta în anii 2026 și 2027 trebuie să țină cont de rânduielile Bisericii Ortodoxe, care prevăd anumite perioade de post și zile de sărbătoare în care nu se oficiază cununii religioase.

Conform tradiției ortodoxe, nu se fac nunți în zilele de post de peste an (miercurea și vinerea), în posturile mari, în ajunul și în zilele marilor sărbători, precum și în intervalul dintre Nașterea Domnului și Bobotează.

Zile în care nu se fac nunți în 2026

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (16 februarie – 19 aprilie);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (8 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (31 iulie – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

20-21 mai (Înălțarea Domnului);

30 mai – 1 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci).

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2025 – 6 ianuarie 2026.

Zile în care nu se fac nunți în 2027

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (8 martie – 9 mai);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (22 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (1 – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

9-10 iunie (Înălțarea Domnului);

19-21 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci);

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2026 – 6 ianuarie 2027.

Sursa:

https://basilica.ro/ghid-pentru-miri-2026-2027/

0
Citeste mai mult

Din țară

SOLSTIȚIUL de iarnă. Începe iarna astronomică

Publicat

acum 2 luni

pe

20 decembrie 2025

de

Ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă. El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.

Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în data de 21 decembrie 2025, la ora 17.03, conform informațiilor publicate de Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“.

Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.

După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′.

La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite