Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Măsuri de prevenire a îmbolnăvirii cu noul coronavirus în școli și universități, adoptate de Guvern

Publicat

pe

Guvernul a adoptat în şedinţa de miercuri o ordonanţă de urgenţă privind instituirea unor măsuri de prevenire a îmbolnăvirii cu SARS-CoV-2 în unităţile şi instituţiile de învăţământ preuniversitar şi universitar, informează Ministerul Educaţiei.

Actul normativ modifică şi completează Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Conform unui comunicat al MEC, prin noile măsuri legislative se urmăreşte asigurarea dreptului la învăţătură şi la sănătate pentru beneficiarii primari ai învăţământului preuniversitar, pentru studenţi şi pentru personalul din sistemul naţional de învăţământ.

Astfel, în învăţământul preuniversitar, în funcţie de evoluţia situaţiei epidemiologice, Consiliul de administraţie al şcolii poate propune, în urma consultării Asociaţiei de părinţi, ca desfăşurarea activităţii didactice care presupune prezenţa fizică a antepreşcolarilor, preşcolarilor şi elevilor să se realizeze prin intermediul tehnologiei şi a internetului (cu respectarea măsurilor stabilite prin ordin comun al Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Educaţiei şi Cercetării), precizează comunicatul.

Următorul pas procedural prevede ca propunerea şcolii, avizată de Inspectoratul Şcolar Judeţean/ Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, să fie înaintată Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă/ Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, în vederea aprobării prin hotărâre. Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă/ Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă dispune atât cu privire la perioada de aplicabilitate a măsurilor adoptate, cât şi cu privire la alte măsuri specifice ce trebuie luate de către şcoală, în funcţie de situaţia epidemiologică. Inspectoratele şcolare judeţene/ Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti vor comunica săptămânal Ministerului Educaţiei şi Cercetării măsurile dispuse de către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă/ Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă.

Reluarea activităţilor didactice, în condiţii de siguranţă sanitară, suspendate în baza acestei proceduri, este decisă prin hotărârea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă/ Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, cu avizul Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică/ Direcţiei de Sănătate Publică Bucureşti şi cu informarea unităţii de învăţământ preuniversitar, respectiv a Inspectoratului Şcolar Judeţean/ Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, se arată în comunicat.

Unităţile de învăţământ vor elabora proceduri proprii pentru prelucrarea datelor cu caracter personal ale participanţilor la activităţile desfăşurate prin intermediul tehnologiei şi a internetului, în baza metodologiei-cadru elaborate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi aprobată prin ordin al ministrului, cu respectarea legislaţiei specifice în vigoare.

Actul normativ aprobat în şedinţa de miercuri mai stabileşte că, în situaţia în care spaţiile existente în unităţile de învăţământ nu sunt suficiente pentru respectarea normelor de siguranţă sanitară, stabilite de autorităţile de resort, inspectoratele şcolare judeţene/ Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti pot solicita autorităţilor administraţiei publice locale să pună la dispoziţia unităţilor de învăţământ preuniversitar alte spaţii adecvate pentru desfăşurarea activităţilor didactice.

În cazul limitării sau suspendării activităţilor didactice pentru realizarea cărora se impune prezenţa fizică a beneficiarilor primari ai sistemului de educaţie în unităţile de învăţământ, ca urmare a deciziei autorităţilor competente, Ministerul Educaţiei şi Cercetării poate modifica, prin ordin de ministru, numărul de ore alocat disciplinelor de studiu/ modulelor de pregătire prin planurile-cadru de învăţământ, precum şi ponderea numărului de ore de predare şi evaluare în programa şcolară aprobată.

În situaţia limitării sau suspendării activităţilor didactice pentru realizarea cărora se impune prezenţa fizică a beneficiarilor primari ai sistemului de educaţie în unităţile de învăţământ, probele prevăzute de lege, din cadrul etapei I eliminatorii a examenului pentru definitivare în învăţământ, se pot realiza şi prin intermediul tehnologiei şi a internetului, arată MEC.

În învăţământul superior, în funcţie de situaţia epidemiologică şi de specificul fiecărei universităţi, în anul universitar 2020 – 2021, în baza autonomiei universitare, cu asumarea răspunderii publice şi cu respectarea calităţii actului didactic, desfăşurarea activităţii didactice ce presupune prezenţa fizică a studenţilor se stabileşte prin hotărâre a Senatului universitar (cu respectarea măsurilor stabilite prin ordinul comun al Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi a reglementărilor generale şi sectoriale din Uniunea Europeană privind minimul orelor de practică).

Desfăşurarea activităţilor didactice implică trei paliere:
– prezenţa fizică a studenţilor la toate activităţile didactice;
– prezenţa fizică a studenţilor la anumite activităţi didactice, stabilite conform hotărârii Senatului universitar;
– suspendarea activităţilor didactice pentru realizarea cărora se impune prezenţa fizică a studenţilor în instituţiile de învăţământ superior.

Conform MEC, reluarea activităţilor didactice, suspendate conform procedurii de mai sus, în condiţii de siguranţă sanitară, se dispune prin hotărâre a Senatului universitar, după obţinerea avizului Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică/ Direcţia de Sănătate Publică Bucureşti, care certifică îndeplinirea condiţiilor de siguranţă epidemiologică.

În situaţia limitării sau suspendării activităţilor didactice pentru realizarea cărora se impune prezenţa fizică a studenţilor, desfăşurarea activităţilor aferente anului universitar 2020 – 2021, conform legii, a examenelor de finalizare a studiilor de licenţă, de masterat sau a programelor de studii postuniversitare, susţinerea tezelor de doctorat, susţinerea tezelor de abilitare pentru anul universitar 2020 – 2021 se pot realiza şi prin intermediul tehnologiei asistate de calculator şi a internetului, pentru formele de organizare a programelor de studii cu frecvenţă, cu frecvenţă redusă şi la distanţă.

De asemenea, vor fi recunoscute activităţile didactice şi de cercetare prevăzute de lege, precum şi examenele de finalizare a semestrelor şi a studiilor de licenţă şi masterat, susţinerea referatelor şi a tezelor de doctorat, desfăşurate prin intermediul tehnologiei şi a internetului, în anul universitar 2020 – 2021, în cadrul formelor de învăţământ cu frecvenţă şi cu frecvenţă redusă şi la distanţă, mai arată comunicatul citat.

Din țară

CÂND nu se fac nunți în anii 2026 și 2027, conform rânduielilor Bisericii Ortodoxe

Publicat

pe

Cei care își planifică nunta în anii 2026 și 2027 trebuie să țină cont de rânduielile Bisericii Ortodoxe, care prevăd anumite perioade de post și zile de sărbătoare în care nu se oficiază cununii religioase.

Conform tradiției ortodoxe, nu se fac nunți în zilele de post de peste an (miercurea și vinerea), în posturile mari, în ajunul și în zilele marilor sărbători, precum și în intervalul dintre Nașterea Domnului și Bobotează.

Zile în care nu se fac nunți în 2026

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (16 februarie – 19 aprilie);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (8 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (31 iulie – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

20-21 mai (Înălțarea Domnului);

30 mai – 1 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci).

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2025 – 6 ianuarie 2026.

Zile în care nu se fac nunți în 2027

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (8 martie – 9 mai);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (22 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (1 – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

9-10 iunie (Înălțarea Domnului);

19-21 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci);

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2026 – 6 ianuarie 2027.

Sursa:

https://basilica.ro/ghid-pentru-miri-2026-2027/

Citeste mai mult

Din țară

SOLSTIȚIUL de iarnă. Începe iarna astronomică

Publicat

pe

Ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă. El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.

Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în data de 21 decembrie 2025, la ora 17.03, conform informațiilor publicate de Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“.

Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.

După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′.

La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

Citeste mai mult

Din țară

1 Decembrie – Ziua Națională a României

Publicat

pe

Patrioți sau nu, cu toții știm ce sarbatorim de 1 decembrie. Această dată specială a fost aleasă ca zi de sărbătoare în anul 1990, fiind declarată Ziua Națională a României. Ziua de 1 decembrie marchează un moment important din istoria românilor. La 1 decembrie 1918, a avut loc Marea Unire a Transilvaniei cu România în Marea Adunare de la Alba Iulia.

În data de 31 iulie 1990, președintele Ion Iliescu a promulgat legea prin care data de 1 decembrie a fost consemnată ca zi națională și sărbătoare publică. Ziua Națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 Mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 August.

Pe 1 decembrie 1918 a avut loc Marea Unire dintre Transilvania și România la Alba Iulia, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.

La Alba Iulia s-a costituit Marele Consiliu Naţional Român, care era format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. După formarea acestuia, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. În data de 11 decembrie se ratifică Marea Unire, iar declarația de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România. Recunoaşterea Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.

În contextual actual provocat de pandemia de coronavirus, Ziua Națională a României nu se va mai celebra cu fast.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite