Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Modificările în legislația muncii din 2021 pentru mediul de afaceri românesc, provocările anului 2022

Publicat

pe

Dacă anul 2020 a fost un an de încercări pentru antreprenori, 2021 a adăugat și mai multe provocări, iar anul 2022 va testa anduranța mediului de afaceri.

Cristina Elena Florescu – Consultant HR și Coordonatoarea Mamprenoare București, o platformă națională de antreprenoriat feminin, face o analiză a modificărilor legislative din domeniul relațiilor de muncă din anul 2021 și a provocărilor anului care vine.

Efectele creșterii salariului minim brut în 2021 și previziuni pentru noile modificări din 2022

Am început anul 2021 în forță cu o mărire a salariului minim brut pe țară. Așteptările guvernanților au fost mărețe, însă rezultatele nu au fost pe măsură: rata șomajului nu a scăzut semnificativ așa cum se previziona.

Dacă în ianuarie 2021 am plecat de la o rată a șomajului de 3,34%, sfârșitul lunii octombrie ne-a arătat o rată de 2,76%. Diferența procentuală nu vine neapărat din integrarea în muncă a șomerilor, ci mai degrabă din relaxarea restricțiilor de călătorie în majoritatea țărilor din Europa. Astfel, mulți șomeri români s-au îndreptat înspre țări în care salariile sunt mult mai mari decât la noi.

Asta înseamnă că mărirea salarială obligatorie din 2022 nu garantează o creștere a numărului de salariați și motivele sunt evidente: avem un număr de 12.870 de șomeri cu studii superioare la final de octombrie.

Aceștia sunt persoane pe care, cel puțin la nivel teoretic, ne este mai ușor să le integrăm în muncă, comparativ cu 71.145 de șomeri cu studii gimnaziale pentru care integrarea în câmpul muncii este extrem de dificilă dar și costisitoare pentru mediul privat care trebuie să investească în calificarea lor.

Să nu uităm că piața forței de muncă a ariei de muncitori calificați și necalificați este extrem de volatile, cu alte cuvinte angajatorul nu are siguranța că-și va amortiza cheltuielile.

Mai mult decât atât, o creștere a cheltuielilor cu salariații nu atrage după sine o fișă de post mai încarcată sau un volum de muncă mai mare. În cel mai fericit caz, antreprenorii care au reușit să se mențină activi pe toată durata pandemiei vor menține activitatea la același ritm și nivel, dar puțin probabil să mai facă recrutări de personal în prima jumătate a anului 2022 chiar dacă suma de 2550 lei brut poate părea motivantă pentru un viitor salariat.

Cu alte cuvinte, ne întoarcem la situația când vom avea forță de muncă dornică să lucreze dar nu va avea unde și societăți dornice să se dezvolte să creeze locuri de muncă, dar care nu sunt deloc sprijinite financiar de stat.

Măsura creșterii salariului minim brut pe economie este singulară și nu vine la pachet cu alte facilități pentru mediul de afaceri, dar atrage după sine o creștere a taxelor la contribuțiile obligatorii, crește baza de calcul CAS, cresc contribuțiile sociale pentru veniturile care depășesc plafonul de 12 salarii minime brute în 2022.

Modificarea perioadei de salarizare cu salariul minim brut pe economie din 2022

Mai mult decât atât, apare o nouă obligativitate a angajatorului să mențină un salariat pe salariul minim pe economie: maxim 24 de luni de la data semnării contractului individual de muncă.

Este foarte greu de aplicat o astfel de obligativitate fără să umbli la organigrama firmei și implicit la reducerea numărului de posturi. Sunt activități repetitive care prin natura lor nu presupun nici un efort suplimentar de muncă nici activități conexe care să justitifice o mărire salarială.

Normarea muncii de 8 ore este făcută de angajator ținând cont de legislație și volumul de muncă, nu putem interveni și nici suprasolicita un salariat pentru că îi punem în pericol sănătatea.

Nu ne ajuta nici să luăm în calcul formarea profesională care are loc o data la 2 respectiv 3 ani de activitate la același angajator. Nu toate cursurile de perfecționare atrag după sine un aport suplimentar de muncă, 80% din aceste cursuri fiind oferite angajaților tocmai pentru a-i ajuta să își păstreze actualul loc de muncă, să-și eficientizeze munca, să țină pasului cu evoluția tehnologică, toate acestea însemnând practice un update general la tot ce înseamna nou.

Singura masură obiectivă a unui antreprenor este creșterea prețurilor la servicii și produse pe fondul unei economii sustenabile și astfel va putea susține creșterile salariale.

Renunțarea la obligativitatea Fisei de post și Regulamentului Intern din 2021 va produce efecte dramatice în 2022

O altă modificare apărută în legislația muncii în 2021 spune că microintreprinderile, adică angajatorii cu cel mult 9 angajați, așa cum sunt majoritatea companiilor din comunitatea Mamprenoare, nu mai au obligativitatea de a încheia regulamentul intern și fișa de post.

Prin această modificare s-a dorit să se institute relații de muncă mai flexibile dar din păcate, a ridicat mult mai multe întrebări. Este imposibil pentru un antreprenor sa gestioneze relațiile de muncă fără cele două instrumente de bază: regulament intern și fișa de post.

Forma scrisă a tipului de activitate a salariatului cât și a așteptărilor angajatorului și a regulilor interne sunt dovada de necontestat că un salariat este în cunoștință de cauză față de condițiile, standardele și limitele muncii pe care o prestează. Inclusiv forma de comunicare, scrisă, online, pe mail sau printr-un mesaj telefonic, dacă nu este reglementată intern nu poate constitui o probă solidă pentru eventuale conflicte de muncă.

Noutățile aduse Contractului individual de Munca și Regulamentul intern în 2021 pun presiune pe antreprenori să vina cu informarea suplimentară a angajaților în 2022

Semnătura electronică avansată sau calificată utilizată atât la încheierea, executarea dar și încetarea unui contract individual de muncă a rămas în continuare o opțiune a angajatorului. Este prima soluție bine-venită a guvernului care a facilitat încheierea documentelor de personal în special pentru cei care fie din motive de pandemie, medicale fie prin natura muncii prestate își desfășoară activitatea în afara biroului și de cele mai multe ori în afara orașului unde își are sediul angajatorul.

Obligativitatea informării salariaților cu privire la pilonul 2 de pensii este o altă modificare apărută în 2021. Adică, dacă sunt salariați cu vârsta până în 35 de ani, aceștia sunt obligați să adere la un fond de pensii administrat privat. Pentru cei cu vârste între 35 și 45 de ani, este opțional. Această informare făcută sec nu ajută cu nimic salariatul și nu face decât să ridice alte întrebări: De ce? Unde găsesc informații? Eu ce câștig? Și din nou, antreprenorul are o sarcină suplimentară: să se informeze și să vină cu răspunsurile necesare.

Din 2022 se introduce obligatoriu cardul pentru bonurile valorice

Ordonanța de urgență privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative a venit la final de decembrie și mai ridică la fileu câteva noutăți:

  • Dacă până în acest an antreprenorul avea posibilitatea sa ofere cadouri în bani și/sau în natură în valoare de maxim 150 de lei neimpozabili, din 2022 valoarea crește până la suma de 300 de lei;
  • Bonurile valorice rămân exclusiv în format electronic. Evident că tot acest proces cade și de această dată în sarcina angajatorului fără a implica financiar salariatul.

„Constatăm că în continuare domeniul antreprenorial este cel care este solicitat să suporte financiar și să găsească soluții la obligațiile ce derivă din partea guvernanților, care își externalizeaza cu succes implicarea.” – conclude Cristina Elena Florescu – Consultant HR și Coordonator Comunitatea Mamprenoare București.

Din țară

ANAF: Cum se depune Declarația Unică privind impozitul pe venit (D 212)

Publicat

pe

De la lansarea chatbot-ului ANA, asistentul virtual creat de Agenția Națională de Administrare Fiscală (A.N.A.F.) în Spațiul Privat Virtual (S.P.V.), modul de depunere a Declarației Unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale se evidențiază drept cea mai frecventă întrebare adresată de români, potrivit analizei interacțiunilor utilizatorilor cu noul instrument digital.

Astfel, peste 80% din totalul de 23.000 de contribuabili care au interacționat în primele 7 zile cu chatbotul A.N.A.F. în S.P.V. au adresat întrebări privind modul de depunere a Declarației Unice 212 și alte subiecte adiacente. În acest sens, A.N.A.F. clarifică informațiile de interes public privind subiectele adresate și încurajează în continuare contribuabilii să solicite cât mai multe informații de interes prin intermediul chatbot-ului, pentru îmbunătățirea serviciilor publice și a comunicării A.N.A.F. cu contribuabilii.

Declarația Unică (formularul 212) se depune de către:

persoanele care, în anul 2025, au obținut venituri/pierderi (de exemplu, din chirii, activității independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, transfer titluri de valoare și orice alte operațiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum și din transferul aurului de investiții, din activități agricole, piscicultură și silvicultură) din România și/sau din străinătate și datorează impozit pe venit și contribuții sociale/sănătate;

persoanele care optează, în 2026, să plătească contribuția de asigurări sociale de sănătate. Contribuabilii care nu obțin venituri din nicio sursă pot opta pentru plata contribuției de asigurări de sănătate, pentru a beneficia de asigurarea de sănătate, precum și persoanele fizice care realizează venituri din categoriile prevăzute în legislație care optează pentru plata contribuției de asigurări și de sănătate pentru una sau mai multe persoane aflate în întreținerea acesteia.

Cine trebuie să depună Declarația Unică: declarația poate fi depusă de către fiecare contribuabil care se încadrează în categoriile descrise sau de către un împuternicit/curator al acestuia, care trebuie să dețină o împuternicire în original, fie autentificată la notar fie sub semnătură privată din partea contribuabilului care are obligația sau optează pentru depunerea acestei declarații.

Termen: Termenul de depunere este de până la 25 mai 2026 inclusiv, pentru veniturile realizate în 2025 și pentru stabilirea impozitului și contribuțiilor sociale. Declarația se depune oricând în cursul anului pentru declararea contribuției de asigurări sociale de sănătate, în cazul celor care optează pentru plata acesteia.

Modalitatea de depunere: Declarația se depune fie online, prin S.P.V. sau pe e-guvernare.ro,  pe suport hârtie la registratură sau prin postă (cu confirmare de primire), la adresa fiecărui organ fiscal unde își are domiciliul contribuabilul cu obligație declarativă. În cazul depunerii online, confirmarea se face de către A.N.A.F. prin emiterea unei recipise electronice de validare sau nevalidare, după caz, a formularului depus.

Declarația unică poate fi modificată oricând, din inițiativa contribuabilului, prin depunerea unei declarații rectificative, folosind același formular și corectând informațiile eronate.

Declarația 212 este o declarație voluntară prin care contribuabilul cu obligație declarativă autodeclară veniturile obținute din activitățile menționate în legislația incidentă, respectiv impozitul pe venit și contribuțiile sociale/de sănătate aferente. În cazul în care contribuabilul nu își declară obligațiile fiscale incidente impozitului pe venit, într-o primă fază, A.N.A.F. va notifica (prin S.P.V. sau poștă), contribuabilii care nu s-au conformat voluntar asupra obligației de depunere a declarației. Dacă inclusiv ulterior notificării, contribuabilul nu a depus declarația 212, A.N.A.F. va emite, în perioada de prescripție (5 ani), o decizie de impunere.

Pentru clarificări suplimentare, A.N.A.F. a publicat, pe pagina web proprie, www.anaf.ro – la secțiunea „Asistență contribuabili”  categoria „Servicii oferite contribuabililor” – rubrica „Ghiduri curente și alte materiale informative – un ghid digital privind Declarația unică (Formularul 212).

Totodată, începând din data de 6.02.2026, chatbot-ul A.N.A.F. va fi accesibil direct de pe portalul A.N.A.F., fiind astfel pus la dispoziția tuturor contribuabililor. Chatbot-ul a fost testat inițial la nivelul S.P.V, generând un interes ridicat în prima săptămână de la lansare – peste 23.000 de persoane au interogat platforma A.N.A.F. (19.000 conversații inițiate), generând peste 156.000 de mesaje. În medie, un utilizator a petrecut timp de 10 minute în faza de interogare a asistentului virtual.

Chatbot-ul ANA este în continuare în perioadă de testare, iar feedback-ul primit din partea utilizatorilor este utilizat atât pentru îmbunătățirea funcționalității viitoare a acestuia, cât și pentru îmbunătățirea serviciilor generale și comunicării A.N.A.F. cu contribuabilii.

În această etapă, asistentul virtual oferă informații generale, ce vizează închirierea bunurilor din patrimoniul personal, venituri din activități independente, depunerea declarațiilor de înregistrare fiscală și de mențiuni, dar și depunerea altor formulare fiscale. Deși chatbot-ul nu poate oferi, în această etapă de dezvoltare, răspunsuri tuturor întrebărilor – în special celor care vizează domenii pentru care nu a fost încă dezvoltat – A.N.A.F. încurajează utilizatorii să adreseze întrebări pe toate temele de interes. Feedback-ul primit este esențial pentru a reflecta ariile fiscale care necesită dezvoltare prioritară în perioada următoare.

Proiectul se subsumează obiectivului strategic A.N.A.F. de modernizare a administrației fiscale și creștere a conformării voluntare a contribuabililor, prin dezvoltarea serviciilor digitale.

Acest serviciu face parte din proiectul „Dezvoltarea serviciilor la distanțã (electronice sau telefonice) actuale, prin noi funcționalități și/sau crearea de servicii noi – e-Services A.N.A.F.”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, care are ca obiectiv modernizarea administrației fiscale și creșterea conformării voluntare a contribuabililor prin dezvoltarea serviciilor digitale.

Citeste mai mult

Din țară

ANA – asistentul virtual al contribuabililor ANAF

Publicat

pe

„Bună! Eu sunt ANA” — astfel se prezintă noul chatbot creat de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) – un asistent virtual inteligent, conceput pentru a sprijini contribuabilii să obțină rapid informații generale despre obligațiile fiscale. Într-o primă etapă, care este faza de testare, chatbot-ul ANA va fi disponibil doar în conturile de SPV ale utilizatorilor, ulterior fiind accesibil direct din portalul instituțional www.anaf.ro.

Chatbot-ul face parte din proiectul “Dezvoltarea serviciilor la distanțã (electronice sau telefonice) actuale, prin noi funcționalitãți și/sau crearea de servicii noi – e-Services ANAF”, parte a Planului Național de Redresare și Reziliență, Componenta C8 – Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii, Reforma 1 – Reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscalã (ANAF) prin digitalizare, Investiția 1 – Creșterea conformãrii voluntare a contribuabililor prin dezvoltarea serviciilor digitale. Lansarea chatbot-ului marchează o nouă etapă concretă în modernizarea administrației fiscale, iar prin acest proiect, ANAF își propune să îmbunătățească modul în care oferă servicii la distanță și să reducă efortul contribuabililor pentru îndeplinirea obligațiilor fiscale.

Fiind un instrument bazat pe tehnologie, la data lansării ANA va deține un set parțial de răspunsuri la întrebările utilizatorilor. În continuare, chatbot-ul va fi într-un proces continuu de actualizare și își va dezvolta performanța pe măsură ce interacționează cu utilizatorii, pe baza întrebărilor adresate de aceștia. Sistemul se dezvoltă și se îmbunătățește continuu odată cu fiecare problematică sau întrebare adresată, iar prin fiecare interacțiune cu utilizatorii, ANA își va îmbunătăți continuu capacitatea de a furniza informații corecte și relevante pentru contribuabili. Cu cât mai mulți utilizatori vor accesa chatbot-ul și vor adresa întrebări, cu atât asistentul virtual va deveni mai precis, mai util și mai adaptat nevoilor reale ale contribuabililor.

În prima etapă, ANA va oferi informații generale despre obligațiile fiscale ale persoanelor fizice care obțin venituri din închirierea bunurilor personale și/sau activități independente. Pe măsură ce sistemul acumulează date și experiență prin interacțiuni reale, domeniile acoperite se vor extinde, contribuind la simplificarea semnificativă a comunicării dintre contribuabili și administrația fiscală. Astfel, ANA va putea răspunde în viitor la o gamă tot mai largă de întrebări din domeniul fiscal, simplificând accesul la informații fiscale pentru toți contribuabilii.

ANAF încurajează contribuabilii să interacționeze activ cu ANA și să transmită permanent feedback, contribuind astfel la perfecționarea continuă a sistemului. Fiecare întrebare adresată reprezintă o contribuție directă la construirea unui serviciu public digital mai performant.

Chatbot-ul ANA este un pas important în direcția digitalizării administrației fiscale și reflectă angajamentul transformării ANAF într-o instituție modernă, deschisă, orientată către servicii publice de calitate și adaptată erei digitale. Instituția urmărește modernizarea și digitalizarea serviciilor publice, reducerea efortului administrativ al contribuabililor și creșterea gradului de transparență și accesibilitate a informațiilor fiscale.

Citeste mai mult

Din țară

CÂND nu se fac nunți în anii 2026 și 2027, conform rânduielilor Bisericii Ortodoxe

Publicat

pe

Cei care își planifică nunta în anii 2026 și 2027 trebuie să țină cont de rânduielile Bisericii Ortodoxe, care prevăd anumite perioade de post și zile de sărbătoare în care nu se oficiază cununii religioase.

Conform tradiției ortodoxe, nu se fac nunți în zilele de post de peste an (miercurea și vinerea), în posturile mari, în ajunul și în zilele marilor sărbători, precum și în intervalul dintre Nașterea Domnului și Bobotează.

Zile în care nu se fac nunți în 2026

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (16 februarie – 19 aprilie);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (8 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (31 iulie – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

20-21 mai (Înălțarea Domnului);

30 mai – 1 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci).

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2025 – 6 ianuarie 2026.

Zile în care nu se fac nunți în 2027

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (8 martie – 9 mai);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (22 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (1 – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

9-10 iunie (Înălțarea Domnului);

19-21 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci);

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2026 – 6 ianuarie 2027.

Sursa:

https://basilica.ro/ghid-pentru-miri-2026-2027/

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite