Dacă anul 2020 a fost un an de încercări pentru antreprenori, 2021 a adăugat și mai multe provocări, iar anul 2022 va testa anduranța mediului de afaceri.

Cristina Elena Florescu – Consultant HR și Coordonatoarea Mamprenoare București, o platformă națională de antreprenoriat feminin, face o analiză a modificărilor legislative din domeniul relațiilor de muncă din anul 2021 și a provocărilor anului care vine.

Efectele creșterii salariului minim brut în 2021 și previziuni pentru noile modificări din 2022

Am început anul 2021 în forță cu o mărire a salariului minim brut pe țară. Așteptările guvernanților au fost mărețe, însă rezultatele nu au fost pe măsură: rata șomajului nu a scăzut semnificativ așa cum se previziona.

Dacă în ianuarie 2021 am plecat de la o rată a șomajului de 3,34%, sfârșitul lunii octombrie ne-a arătat o rată de 2,76%. Diferența procentuală nu vine neapărat din integrarea în muncă a șomerilor, ci mai degrabă din relaxarea restricțiilor de călătorie în majoritatea țărilor din Europa. Astfel, mulți șomeri români s-au îndreptat înspre țări în care salariile sunt mult mai mari decât la noi.

Asta înseamnă că mărirea salarială obligatorie din 2022 nu garantează o creștere a numărului de salariați și motivele sunt evidente: avem un număr de 12.870 de șomeri cu studii superioare la final de octombrie.

Aceștia sunt persoane pe care, cel puțin la nivel teoretic, ne este mai ușor să le integrăm în muncă, comparativ cu 71.145 de șomeri cu studii gimnaziale pentru care integrarea în câmpul muncii este extrem de dificilă dar și costisitoare pentru mediul privat care trebuie să investească în calificarea lor.

Să nu uităm că piața forței de muncă a ariei de muncitori calificați și necalificați este extrem de volatile, cu alte cuvinte angajatorul nu are siguranța că-și va amortiza cheltuielile.

Mai mult decât atât, o creștere a cheltuielilor cu salariații nu atrage după sine o fișă de post mai încarcată sau un volum de muncă mai mare. În cel mai fericit caz, antreprenorii care au reușit să se mențină activi pe toată durata pandemiei vor menține activitatea la același ritm și nivel, dar puțin probabil să mai facă recrutări de personal în prima jumătate a anului 2022 chiar dacă suma de 2550 lei brut poate părea motivantă pentru un viitor salariat.

Cu alte cuvinte, ne întoarcem la situația când vom avea forță de muncă dornică să lucreze dar nu va avea unde și societăți dornice să se dezvolte să creeze locuri de muncă, dar care nu sunt deloc sprijinite financiar de stat.

Măsura creșterii salariului minim brut pe economie este singulară și nu vine la pachet cu alte facilități pentru mediul de afaceri, dar atrage după sine o creștere a taxelor la contribuțiile obligatorii, crește baza de calcul CAS, cresc contribuțiile sociale pentru veniturile care depășesc plafonul de 12 salarii minime brute în 2022.

Modificarea perioadei de salarizare cu salariul minim brut pe economie din 2022

Mai mult decât atât, apare o nouă obligativitate a angajatorului să mențină un salariat pe salariul minim pe economie: maxim 24 de luni de la data semnării contractului individual de muncă.

Este foarte greu de aplicat o astfel de obligativitate fără să umbli la organigrama firmei și implicit la reducerea numărului de posturi. Sunt activități repetitive care prin natura lor nu presupun nici un efort suplimentar de muncă nici activități conexe care să justitifice o mărire salarială.

Normarea muncii de 8 ore este făcută de angajator ținând cont de legislație și volumul de muncă, nu putem interveni și nici suprasolicita un salariat pentru că îi punem în pericol sănătatea.

Nu ne ajuta nici să luăm în calcul formarea profesională care are loc o data la 2 respectiv 3 ani de activitate la același angajator. Nu toate cursurile de perfecționare atrag după sine un aport suplimentar de muncă, 80% din aceste cursuri fiind oferite angajaților tocmai pentru a-i ajuta să își păstreze actualul loc de muncă, să-și eficientizeze munca, să țină pasului cu evoluția tehnologică, toate acestea însemnând practice un update general la tot ce înseamna nou.

Singura masură obiectivă a unui antreprenor este creșterea prețurilor la servicii și produse pe fondul unei economii sustenabile și astfel va putea susține creșterile salariale.

Renunțarea la obligativitatea Fisei de post și Regulamentului Intern din 2021 va produce efecte dramatice în 2022

O altă modificare apărută în legislația muncii în 2021 spune că microintreprinderile, adică angajatorii cu cel mult 9 angajați, așa cum sunt majoritatea companiilor din comunitatea Mamprenoare, nu mai au obligativitatea de a încheia regulamentul intern și fișa de post.

Prin această modificare s-a dorit să se institute relații de muncă mai flexibile dar din păcate, a ridicat mult mai multe întrebări. Este imposibil pentru un antreprenor sa gestioneze relațiile de muncă fără cele două instrumente de bază: regulament intern și fișa de post.

Forma scrisă a tipului de activitate a salariatului cât și a așteptărilor angajatorului și a regulilor interne sunt dovada de necontestat că un salariat este în cunoștință de cauză față de condițiile, standardele și limitele muncii pe care o prestează. Inclusiv forma de comunicare, scrisă, online, pe mail sau printr-un mesaj telefonic, dacă nu este reglementată intern nu poate constitui o probă solidă pentru eventuale conflicte de muncă.

Noutățile aduse Contractului individual de Munca și Regulamentul intern în 2021 pun presiune pe antreprenori să vina cu informarea suplimentară a angajaților în 2022

Semnătura electronică avansată sau calificată utilizată atât la încheierea, executarea dar și încetarea unui contract individual de muncă a rămas în continuare o opțiune a angajatorului. Este prima soluție bine-venită a guvernului care a facilitat încheierea documentelor de personal în special pentru cei care fie din motive de pandemie, medicale fie prin natura muncii prestate își desfășoară activitatea în afara biroului și de cele mai multe ori în afara orașului unde își are sediul angajatorul.

Obligativitatea informării salariaților cu privire la pilonul 2 de pensii este o altă modificare apărută în 2021. Adică, dacă sunt salariați cu vârsta până în 35 de ani, aceștia sunt obligați să adere la un fond de pensii administrat privat. Pentru cei cu vârste între 35 și 45 de ani, este opțional. Această informare făcută sec nu ajută cu nimic salariatul și nu face decât să ridice alte întrebări: De ce? Unde găsesc informații? Eu ce câștig? Și din nou, antreprenorul are o sarcină suplimentară: să se informeze și să vină cu răspunsurile necesare.

Din 2022 se introduce obligatoriu cardul pentru bonurile valorice

Ordonanța de urgență privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative a venit la final de decembrie și mai ridică la fileu câteva noutăți:

• Dacă până în acest an antreprenorul avea posibilitatea sa ofere cadouri în bani și/sau în natură în valoare de maxim 150 de lei neimpozabili, din 2022 valoarea crește până la suma de 300 de lei;
• Bonurile valorice rămân exclusiv în format electronic. Evident că tot acest proces cade și de această dată în sarcina angajatorului fără a implica financiar salariatul.

„Constatăm că în continuare domeniul antreprenorial este cel care este solicitat să suporte financiar și să găsească soluții la obligațiile ce derivă din partea guvernanților, care își externalizeaza cu succes implicarea.” – conclude Cristina Elena Florescu – Consultant HR și Coordonator Comunitatea Mamprenoare București.