Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

OPORTUNITATE. Aproximativ 2.900 de locuri la instituțiile de formare a polițiștilor. Cum puteți aplica

Publicat

acum 3 ani

pe

Ministerul Afacerilor Interne anunţă, miecuri, că aproape 2.900 de locuri au fost scoase la concurs în instituţiile de formare a agenţilor de poliţie şi subofiţerilor ale Ministerului Afacerilor Interne. Cererile de înscriere pot fi transmise începând de mâine, 20 aprilie.

Potrivit MAI, pentru formarea agenţilor de poliţie au fost scoase la concurs 1.340 de locuri la Şcoala de Agenţi de Poliţie ”Vasile Lascăr” – Câmpina şi 300 la Şcoala de Agenţi de Poliţie ”Septimiu Mureşan”- Cluj-Napoca, iar pentru pregătirea agenţilor de poliţie de frontieră 240 de locuri la Şcoala de Pregătire a Agenţilor Poliţiei de Frontieră ”Avram Iancu” – Oradea.

Subofiţerii jandarmi se vor forma în Şcoala Militară de Subofiţeri de Jandarmi ”Grigore Alexandru Ghica” – Drăgăşani şi în Şcoala Militară de Subofiţeri de Jandarmi ”Petru Rareş” – Fălticeni, ambele având scoase la concurs câte 350 de locuri.

La Şcoala de Subofiţeri de Pompieri şi Protecţie Civilă „Pavel Zăgănescu” – Boldeşti sunt disponibile 300 de locuri (pentru calificările subofiţer de pompieri şi protecţie civilă/ maistru militar auto).

Instituţia anunţă că cererile de înscriere se transmit, exclusiv în format electronic, la adresa de e-mail a unităţii de recrutare, în perioada 20 aprilie – 5 mai 2023, inclusiv în zilele de sâmbătă şi duminică.

„Pentru constituirea dosarului de recrutare, candidaţii depun documentele solicitate până la data de 15 mai 2023. Concret, candidaţii depun cererile de înscriere la structurile de resurse umane cu sarcini de recrutare (unităţi de recrutare) aflate în unităţile din subordinea Inspectoratului General al Poliţiei Române, Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră Române, Inspectoratului General al Jandarmeriei Române şi Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă,  potrivit organizării administrativ-teritoriale şi specialităţii pentru care optează candidaţii – politie, poliţie de frontieră, jandarmi, pompieri, în raport de oferta educaţională şi de domiciliul/reşedinţa înscrise în cartea de identitate”, a mai precizat MAI.

Potrivit sursei citate, candidaţii care optează pentru locurile Poliţiei de Frontieră şi nu au domiciliul într-un judeţ limitrof frontierei de stat sunt recrutaţi de structurile de resurse umane din unităţile cu sarcini de recrutare din subordinea Inspectoratul General al Poliţiei Române unde aceştia locuiesc, potrivit domiciliului/reşedinţei înscrise în cartea de identitate.

Probele de concurs pentru admiterea în unităţile de învăţământ constau în evaluarea  cunoştinţelor teoretice şi evaluarea performanţei fizice şi sunt notate de la 1 la 10, în cazul probei de evaluare a cunoştinţelor, şi de la 5 la 10, respectiv „Nepromovat”, în cazul probei de evaluare a performanţei fizice. Nota de promovare a fiecărei probe este minimum 5.

Proba de evaluare a performanţei fizice se susţine în perioada 19 – 24 mai 2023, indiferent de unitatea de învăţământ pentru care candidatul a optat, în centrele zonale de selecţie.

Centrele zonale de selecţie pentru susţinerea probei de evaluare a performanţei fizice sunt: Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” – pentru candidaţii din Municipiul Bucureşti şi judeţele: Argeş, Călăraşi, Constanţa, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Teleorman, Tulcea; Şcoala de Agenţi de Poliţie „Vasile Lascăr” Câmpina – pentru candidaţii din judeţele: Braşov, Brăila, Buzău, Covasna, Dâmboviţa, Galaţi, Prahova, Vrancea; Şcoala de Agenţi de Poliţie „Septimiu Mureşan” Cluj-Napoca – pentru candidaţii din judeţele: Alba, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Harghita, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Sălaj, Sibiu; Şcoala de Pregătire a Agenţilor Poliţiei de Frontieră „Avram Iancu” Oradea – pentru candidaţii din judeţele: Arad, Bihor, Caraş-Severin, Satu Mare, Timiş; Şcoala Militară de Subofiţeri Jandarmi „Grigore Alexandru Ghica” Drăgăşani – pentru candidaţii din judeţele: Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea; Şcoala Militară de Subofiţeri Jandarmi „Petru Rareş” Fălticeni – pentru candidaţii din judeţele: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui; Şcoala de Subofiţeri de Pompieri şi Protecţie Civilă „Pavel Zăgănescu” Boldeşti – pentru toţi candidaţii înscrişi la această şcoală.

La proba de evaluare a performanţei fizice nu se admit contestaţii, repetări sau reexaminări.

„Spre deosebire de anii trecuţi, proba de evaluare a cunoştinţelor nu se va susţine la sediul unităţilor de recrutare, ci la sediul şcolilor. Astfel, proba de evaluare a cunoştinţelor teoretice se susţine în data de 27 mai 2023, la unităţile de învăţământ pentru care au optat candidaţii care au promovat proba de evaluare a performanţei fizice”, a mai precizat MAI.

Proba de evaluare a cunoştinţelor constă într-un test grilă cu întrebări din disciplinele: limba română, limbă străină, legislaţie specifică Ministerului Afacerilor Interne, precum şi a instituţiilor politice ale statului , educaţie civică şi cetăţenească, exerciţii de evaluare a capacităţii de analiză şi sinteză, precum şi exerciţii privind deprinderea raţionamentului logic.

La limba străină, candidatul optează, prin cererea-tip de înscriere la concursul de admitere, pentru una din următoarele discipline: limba engleză sau limba franceză.

Tematica şi bibliografia pentru proba de evaluare a cunoştinţelor sunt cele din sesiunea de admitere octombrie – decembrie 2022.

Examinarea medicală se realizează pentru candidaţii care se încadrează în numărul de locuri scoase la concursul de admitere, în ordinea descrescătoare a notelor finale, în perioada 31 mai – 29 iunie 2023.

Rezultatele finale ale admiterii se afişează la sediul unităţilor de învăţământ şi se postează pe site-ul oficial al acestora, până la data de 30 iunie 2023.

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult

Din țară

CÂND nu se fac nunți în anii 2026 și 2027, conform rânduielilor Bisericii Ortodoxe

Publicat

acum 2 zile

pe

27 decembrie 2025

de

Cei care își planifică nunta în anii 2026 și 2027 trebuie să țină cont de rânduielile Bisericii Ortodoxe, care prevăd anumite perioade de post și zile de sărbătoare în care nu se oficiază cununii religioase.

Conform tradiției ortodoxe, nu se fac nunți în zilele de post de peste an (miercurea și vinerea), în posturile mari, în ajunul și în zilele marilor sărbători, precum și în intervalul dintre Nașterea Domnului și Bobotează.

Zile în care nu se fac nunți în 2026

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (16 februarie – 19 aprilie);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (8 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (31 iulie – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

20-21 mai (Înălțarea Domnului);

30 mai – 1 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci).

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2025 – 6 ianuarie 2026.

Zile în care nu se fac nunți în 2027

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (8 martie – 9 mai);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (22 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (1 – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

9-10 iunie (Înălțarea Domnului);

19-21 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci);

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2026 – 6 ianuarie 2027.

Sursa:

https://basilica.ro/ghid-pentru-miri-2026-2027/

0
Citeste mai mult

Din țară

SOLSTIȚIUL de iarnă. Începe iarna astronomică

Publicat

acum o săptămână

pe

20 decembrie 2025

de

Ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă. El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.

Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în data de 21 decembrie 2025, la ora 17.03, conform informațiilor publicate de Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“.

Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.

După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′.

La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

0
Citeste mai mult

Din țară

1 Decembrie – Ziua Națională a României

Publicat

acum 4 săptămâni

pe

30 noiembrie 2025

de

Patrioți sau nu, cu toții știm ce sarbatorim de 1 decembrie. Această dată specială a fost aleasă ca zi de sărbătoare în anul 1990, fiind declarată Ziua Națională a României. Ziua de 1 decembrie marchează un moment important din istoria românilor. La 1 decembrie 1918, a avut loc Marea Unire a Transilvaniei cu România în Marea Adunare de la Alba Iulia.

În data de 31 iulie 1990, președintele Ion Iliescu a promulgat legea prin care data de 1 decembrie a fost consemnată ca zi națională și sărbătoare publică. Ziua Națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 Mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 August.

Pe 1 decembrie 1918 a avut loc Marea Unire dintre Transilvania și România la Alba Iulia, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.

La Alba Iulia s-a costituit Marele Consiliu Naţional Român, care era format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. După formarea acestuia, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. În data de 11 decembrie se ratifică Marea Unire, iar declarația de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România. Recunoaşterea Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.

În contextual actual provocat de pandemia de coronavirus, Ziua Națională a României nu se va mai celebra cu fast.

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite