Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Ordonanța militară 7. Restricții pentru companiile aeriene, carantină pentru cei care vin din străinătate

Publicat

pe

Ministrul Afacerilor Interne a emis, sâmbătă, Ordonanța Militară nr.7, care prevede noi restricții pentru populație și companii.

Redăm textul integral al Ordonanței

 Capitolul I

Instituirea măsurii de carantinare în oraşul Ţăndărei, judeţul Ialomiţa

Art.1. – Se instituie, pe perioada stării de urgenţă, măsura de carantinare în oraşul Ţăndărei, judeţul Ialomiţa.

Art. 2. – În localitatea carantinată prevăzută la art. 1 este permisă intrarea, respectiv ieşirea pentru:

a) transportul de marfă, indiferent de natura acestuia, a materiilor prime şi resurselor necesare desfăşurării activităţilor economice în localitatea carantinată, precum şi a aprovizionării populaţiei;

b) persoanele care nu locuiesc în zona carantinată, dar care desfăşoară activităţi economice sau în domeniul apărării, ordinii publice, securităţii naţionale, sanitar, situaţiilor de urgenţă, administraţiei publice locale, asistenţei şi protecţiei sociale, judiciar, serviciilor de utilitate publică, energetic, agriculturii, alimentaţiei publice, alimentării cu apă, comunicaţiilor şi transporturilor.

Art. 3. – Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, precum şi operatorii economici din domeniul transportului feroviar de persoane nu vor comercializa bilete/ abonamente sau alte titluri de călătorie pentru transportul călătorilor în localitatea carantinată decât dacă sunt respectate dispoziţiile art. 2.

Art. 4. – În localitatea carantinată potrivit art.1, se aplică în mod corespunzător toate interdicţiile şi restricţiile stabilite prin ordonanţele militare emise în perioada stării de urgenţă.

Art. 5. – Se împuterniceşte Centrul Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei Ialomiţa (CJCCI) pentru a stabili completări şi derogări în ceea ce priveşte dispoziţiile prevăzute la art. 2, cu acordul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.

Art. 6. – (1) Organele cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale vor stabili măsuri specifice de prevenire şi limitare a intrării, respectiv a ieşirii persoanelor în/din localitatea carantinată.

(2) Autorităţile administraţiei publice locale şi judeţene vor aduce la cunoştinţă obligaţiile ce le revin persoanelor, referitoare la deplasarea şi accesul în/din localitatea carantinată.

(3) Aplicarea măsurilor de verificare, control şi acces în/dinspre localitatea carantinată se realizează de către personalul structurilor Ministerului Afacerilor Interne în colaborare cu cele ale Ministerului Apărării Naţionale.

Art. 7. – Consiliul Judeţean Ialomiţa, primarul şi consiliul local al oraşului  Ţăndărei vor lua măsuri de a asigura funcţionarea serviciilor de protecţie şi asistenţă socială, funcţionarea corespunzătoare a serviciilor de utilităţi publice, precum şi aprovizionarea cu alimente de bază pentru persoanele fără susţinători sau altă formă de ajutor şi care nu se pot deplasa de la locuinţă/gospodărie.

Art. 8. – Este strict interzisă intrarea/ieşirea în/din oraşul Ţăndărei, judeţul Ialomiţa, prin alte zone şi căi de acces decât cele deschise circulaţiei publice de pe drumurile europene, naţionale, judeţene şi comunale.

Capitolul II

Alte măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19

Art.9. – (1) Se suspendă toate zborurile efectuate de operatori economici aerieni spre Austria, Belgia, Confederaţia Elveţiană, Statele Unite ale Americii, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Regatul Ţărilor de Jos, Turcia şi Iran şi din aceste ţări către România, pentru toate aeroporturile din România, pentru o perioadă de 14 zile.

(2) Măsura se aplică începând cu data de 5 aprilie 2020, ora 23.00, ora României.

(3) Se prelungeşte măsura suspendării zborurilor efectuate de operatori economici aerieni spre Franţa şi Germania şi din aceste ţări către România, pentru o perioadă de 14 zile, începând cu data de 8 aprilie 2020.

(4) Măsurile prevăzute la alin.(1) şi (3) nu se aplică zborurilor efectuate cu aeronave de stat, zborurilor de transport marfă şi corespondenţă, umanitare sau care asigură servicii medicale de urgenţă, precum şi aterizărilor tehnice necomerciale.

Art. 10. – (1) Sunt permise zborurile efectuate de toţi operatorii aerieni prin curse neregulate (charter), pentru transportul lucrătorilor sezonieri din România către alte state, cu avizul autorităţilor competente din ţara de destinaţie.

(2) Prevederile alin.(1) nu se aplică lucrătorilor care-şi desfăşoară activitatea în domeniul sanitar şi al asistenţei sociale.

Art. 11. – Se suspendă transportul rutier internaţional de persoane prin servicii regulate, servicii regulate speciale şi servicii ocazionale în trafic internaţional, pentru toate cursele efectuate de către operatorii de transport spre Italia, Spania, Franţa, Germania, Austria, Belgia, Confederaţia Elveţiană, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Regatul Ţărilor de Jos şi Turcia şi din aceste ţări către România, pe toată perioada stării de urgenţă.

Art. 12. – La intrarea în România, conducătorii autovehiculelor de transport marfă cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone, care nu prezintă simptome asociate COVID-19, completează o declaraţie pe propria răspundere, al cărei model este stabilit de Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, prin care îşi asumă locaţia unde pot fi contactaţi în perioada dintre curse. Aceştia nu se supun măsurilor de izolare la domiciliu/ carantinare, cu condiţia asigurării de către angajator a materialelor individuale de protecţie împotriva COVID-19.

Art. 13. – Prevederile art.12 se aplică în mod corespunzător conducătorilor autovehiculelor de transport marfă cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone care de deplasează în interesul desfăşurării profesiei din Romania într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un alt stat al Uniunii Europene în România, ca stat de rezidenţă al conducătorului auto, indiferent dacă deplasarea se face la bordul autovehiculului de transport marfă sau prin mijloace individuale sau în cont propriu. Aceştia trebuie să prezinte, la intrarea în România, o adeverinţă de salariat, asumată de angajator.

Art. 14. – (1) Conducătorii autovehiculelor de transport marfă cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone, care tranzitează teritoriul României, nu sunt obligaţi să completeze, la intrarea pe teritoriul României, declaraţia epidemiologică, dacă respectă următoarele condiţii minimale:

a) utilizează doar coridoare de tranzit şi puncte pentru trecerea frontierei de stat situate la capetele acestor coridoare, aprobate de către Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor şi Ministerul Afacerilor Interne, fiind interzisă abaterea de la acestea;

b) tranzitarea teritoriului României se face într-un interval de timp minim, fără a depăşi 48 de ore de la intrarea în România, incluzând şi perioadele de staţionare pentru odihna zilnică normată;

c) staţionarea autovehiculului se realizează exclusiv în parcări situate pe coridoarele de tranzit, marcate în mod corespunzător.

(2) În cazul nerespectării condiţiilor prevăzute la alin.(1), conducătorul autovehiculului va fi obligat să intre în carantină 14 zile, suportând cheltuielile efectuate cu carantinarea sa. Autovehiculul poate fi preluat, în acest caz, de un reprezentant al deţinătorului.

(3) La intrarea în România, conducătorul auto este obligat să aplice, pe părţile vitrate ale autovehiculului (parbriz), un colant special pus la dispoziţie de Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, respectiv să păstreze asupra sa formularul de tranzit al cărui model este stabilit de Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor.

Art. 15. – Prevederile art. 5 din Ordonanţa militară nr. 3/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 24 martie 2020, nu se aplică mecanicilor de locomotivă şi personalului feroviar.

Art. 16. – (1) Ministerele cu reţea sanitară proprie şi autorităţile administraţiei publice locale vor asigura, la cerere, spaţii hoteliere destinate repausului între ture sau gărzi personalului din sistemul public sanitar, în vederea prevenirii răspândirii virusului COVID-19.

(2) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanţe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 17. – (1) Personalul Gărzilor Forestiere teritoriale şi judeţene sau cu atribuţii de control/de pază pe linie silvică va participa în dispozitivele de ordine publică şi control al circulaţiei pe drumurile publice, împreună cu personalul Ministerului Afacerilor Interne şi al Ministerului Apărării Naţionale, în vederea desfăşurării activităţilor/controalelor specifice pe linie de control silvic.

(2) Controalele specifice se fac în punctele de control existente, în funcţie de personalul disponibil la nivelul gărzilor forestiere sau cu atribuţii de control/de pază pe linie silvică.

Capitolul III

Dispoziţii finale

Art. 18. – (1) Sunt abilitate să asigure aplicarea şi respectarea prevederilor prezentei ordonanţe militare:

a) Poliţia Română, Jandarmeria Română şi poliţia locală, pentru măsurile prevăzute la art. 2 şi 8;

b) Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, pentru măsurile prevăzute la art. 3 şi 9;

c) Poliţia de Frontieră Română, pentru măsurile prevăzute la art.11 şi 13;

d) Poliţia Română, Poliţia de Frontieră Română şi Jandarmeria Română, poliţia locală, direcţiile de sănătate publică şi conducătorii autorităţilor administraţiei publice locale, pentru măsura prevăzută la art.12;

e) Poliţia Română, Poliţia de Frontieră Română, Jandarmeria Română şi Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, pentru măsura prevăzută la art.14;

(2) Nerespectarea măsurilor prevăzute la art.2, 3, 8, 9 şi 11 – 14 atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravenţională sau penală, în conformitate cu prevederile art. 27 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Personalul instituţiilor prevăzute la alin. (1) este împuternicit să constate contravenţii şi să aplice sancţiuni, în conformitate cu prevederile art. 29 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 19. – Prevederile art. 4 din Ordonanţa militară nr. 4/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 29 martie 2020, îşi încetează aplicabilitatea.

Art. 20. – (1) Prezenta ordonanţă militară se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia de a informa publicul, prin mesaje difuzate regulat, pentru cel puţin două zile de la data publicării, despre conţinutul prezentei ordonanţe militare.

ŞTIRE INITIALĂ: ”Se instituie carantina pentru localitatea Ţăndărei. În localitatea carantinată vom permite intrarea şi ieşirea doar pentru transportul de marfă şi aprovizionarea populaţiei”, a anunţat Vela.

El a precizat că avem primul cetăţean arestat preventiv pentru că a încercat să fugă de agenţii care l-au oprit la un filtru, la Vaslui.

Ministrul a subliniat că din cele 48 de cazuri de coronavirus înregistrate în judeţul Ialomiţa, 31 sunt din Ţăndărei, iar din totalul de 8 pacienti decedaţi în acest judeţ, 7 sunt tot din Ţăndărei.

Ministrul Vela a mai anunţat că, având  în vedere că multe ţări au intrat în zona roşie, mai multe zboruri internaţionale au fost suspendate.

”Am decis să suspendăm toate zborurile spre Austria, Belgia, Elveţia, SUA, Marea Britanie, Irlanda, Olanda, Turcia şi Iran către România pentru 14 zile începând din data de 5 aprilie, ora 23.00”, a declarat Marcel Vela.

Din țară

CÂND nu se fac nunți în anii 2026 și 2027, conform rânduielilor Bisericii Ortodoxe

Publicat

pe

Cei care își planifică nunta în anii 2026 și 2027 trebuie să țină cont de rânduielile Bisericii Ortodoxe, care prevăd anumite perioade de post și zile de sărbătoare în care nu se oficiază cununii religioase.

Conform tradiției ortodoxe, nu se fac nunți în zilele de post de peste an (miercurea și vinerea), în posturile mari, în ajunul și în zilele marilor sărbători, precum și în intervalul dintre Nașterea Domnului și Bobotează.

Zile în care nu se fac nunți în 2026

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (16 februarie – 19 aprilie);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (8 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (31 iulie – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

20-21 mai (Înălțarea Domnului);

30 mai – 1 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci).

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2025 – 6 ianuarie 2026.

Zile în care nu se fac nunți în 2027

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (8 martie – 9 mai);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (22 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (1 – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

9-10 iunie (Înălțarea Domnului);

19-21 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci);

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2026 – 6 ianuarie 2027.

Sursa:

https://basilica.ro/ghid-pentru-miri-2026-2027/

Citeste mai mult

Din țară

SOLSTIȚIUL de iarnă. Începe iarna astronomică

Publicat

pe

Ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă. El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.

Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în data de 21 decembrie 2025, la ora 17.03, conform informațiilor publicate de Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“.

Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.

După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′.

La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

Citeste mai mult

Din țară

1 Decembrie – Ziua Națională a României

Publicat

pe

Patrioți sau nu, cu toții știm ce sarbatorim de 1 decembrie. Această dată specială a fost aleasă ca zi de sărbătoare în anul 1990, fiind declarată Ziua Națională a României. Ziua de 1 decembrie marchează un moment important din istoria românilor. La 1 decembrie 1918, a avut loc Marea Unire a Transilvaniei cu România în Marea Adunare de la Alba Iulia.

În data de 31 iulie 1990, președintele Ion Iliescu a promulgat legea prin care data de 1 decembrie a fost consemnată ca zi națională și sărbătoare publică. Ziua Națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 Mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 August.

Pe 1 decembrie 1918 a avut loc Marea Unire dintre Transilvania și România la Alba Iulia, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.

La Alba Iulia s-a costituit Marele Consiliu Naţional Român, care era format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. După formarea acestuia, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. În data de 11 decembrie se ratifică Marea Unire, iar declarația de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România. Recunoaşterea Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.

În contextual actual provocat de pandemia de coronavirus, Ziua Națională a României nu se va mai celebra cu fast.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite