Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Ordonanța militară 7. Restricții pentru companiile aeriene, carantină pentru cei care vin din străinătate

Publicat

pe

Ministrul Afacerilor Interne a emis, sâmbătă, Ordonanța Militară nr.7, care prevede noi restricții pentru populație și companii.

Redăm textul integral al Ordonanței

 Capitolul I

Instituirea măsurii de carantinare în oraşul Ţăndărei, judeţul Ialomiţa

Art.1. – Se instituie, pe perioada stării de urgenţă, măsura de carantinare în oraşul Ţăndărei, judeţul Ialomiţa.

Art. 2. – În localitatea carantinată prevăzută la art. 1 este permisă intrarea, respectiv ieşirea pentru:

a) transportul de marfă, indiferent de natura acestuia, a materiilor prime şi resurselor necesare desfăşurării activităţilor economice în localitatea carantinată, precum şi a aprovizionării populaţiei;

b) persoanele care nu locuiesc în zona carantinată, dar care desfăşoară activităţi economice sau în domeniul apărării, ordinii publice, securităţii naţionale, sanitar, situaţiilor de urgenţă, administraţiei publice locale, asistenţei şi protecţiei sociale, judiciar, serviciilor de utilitate publică, energetic, agriculturii, alimentaţiei publice, alimentării cu apă, comunicaţiilor şi transporturilor.

Art. 3. – Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, precum şi operatorii economici din domeniul transportului feroviar de persoane nu vor comercializa bilete/ abonamente sau alte titluri de călătorie pentru transportul călătorilor în localitatea carantinată decât dacă sunt respectate dispoziţiile art. 2.

Art. 4. – În localitatea carantinată potrivit art.1, se aplică în mod corespunzător toate interdicţiile şi restricţiile stabilite prin ordonanţele militare emise în perioada stării de urgenţă.

Art. 5. – Se împuterniceşte Centrul Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei Ialomiţa (CJCCI) pentru a stabili completări şi derogări în ceea ce priveşte dispoziţiile prevăzute la art. 2, cu acordul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.

Art. 6. – (1) Organele cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale vor stabili măsuri specifice de prevenire şi limitare a intrării, respectiv a ieşirii persoanelor în/din localitatea carantinată.

(2) Autorităţile administraţiei publice locale şi judeţene vor aduce la cunoştinţă obligaţiile ce le revin persoanelor, referitoare la deplasarea şi accesul în/din localitatea carantinată.

(3) Aplicarea măsurilor de verificare, control şi acces în/dinspre localitatea carantinată se realizează de către personalul structurilor Ministerului Afacerilor Interne în colaborare cu cele ale Ministerului Apărării Naţionale.

Art. 7. – Consiliul Judeţean Ialomiţa, primarul şi consiliul local al oraşului  Ţăndărei vor lua măsuri de a asigura funcţionarea serviciilor de protecţie şi asistenţă socială, funcţionarea corespunzătoare a serviciilor de utilităţi publice, precum şi aprovizionarea cu alimente de bază pentru persoanele fără susţinători sau altă formă de ajutor şi care nu se pot deplasa de la locuinţă/gospodărie.

Art. 8. – Este strict interzisă intrarea/ieşirea în/din oraşul Ţăndărei, judeţul Ialomiţa, prin alte zone şi căi de acces decât cele deschise circulaţiei publice de pe drumurile europene, naţionale, judeţene şi comunale.

Capitolul II

Alte măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19

Art.9. – (1) Se suspendă toate zborurile efectuate de operatori economici aerieni spre Austria, Belgia, Confederaţia Elveţiană, Statele Unite ale Americii, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Regatul Ţărilor de Jos, Turcia şi Iran şi din aceste ţări către România, pentru toate aeroporturile din România, pentru o perioadă de 14 zile.

(2) Măsura se aplică începând cu data de 5 aprilie 2020, ora 23.00, ora României.

(3) Se prelungeşte măsura suspendării zborurilor efectuate de operatori economici aerieni spre Franţa şi Germania şi din aceste ţări către România, pentru o perioadă de 14 zile, începând cu data de 8 aprilie 2020.

(4) Măsurile prevăzute la alin.(1) şi (3) nu se aplică zborurilor efectuate cu aeronave de stat, zborurilor de transport marfă şi corespondenţă, umanitare sau care asigură servicii medicale de urgenţă, precum şi aterizărilor tehnice necomerciale.

Art. 10. – (1) Sunt permise zborurile efectuate de toţi operatorii aerieni prin curse neregulate (charter), pentru transportul lucrătorilor sezonieri din România către alte state, cu avizul autorităţilor competente din ţara de destinaţie.

(2) Prevederile alin.(1) nu se aplică lucrătorilor care-şi desfăşoară activitatea în domeniul sanitar şi al asistenţei sociale.

Art. 11. – Se suspendă transportul rutier internaţional de persoane prin servicii regulate, servicii regulate speciale şi servicii ocazionale în trafic internaţional, pentru toate cursele efectuate de către operatorii de transport spre Italia, Spania, Franţa, Germania, Austria, Belgia, Confederaţia Elveţiană, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Regatul Ţărilor de Jos şi Turcia şi din aceste ţări către România, pe toată perioada stării de urgenţă.

Art. 12. – La intrarea în România, conducătorii autovehiculelor de transport marfă cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone, care nu prezintă simptome asociate COVID-19, completează o declaraţie pe propria răspundere, al cărei model este stabilit de Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, prin care îşi asumă locaţia unde pot fi contactaţi în perioada dintre curse. Aceştia nu se supun măsurilor de izolare la domiciliu/ carantinare, cu condiţia asigurării de către angajator a materialelor individuale de protecţie împotriva COVID-19.

Art. 13. – Prevederile art.12 se aplică în mod corespunzător conducătorilor autovehiculelor de transport marfă cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone care de deplasează în interesul desfăşurării profesiei din Romania într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un alt stat al Uniunii Europene în România, ca stat de rezidenţă al conducătorului auto, indiferent dacă deplasarea se face la bordul autovehiculului de transport marfă sau prin mijloace individuale sau în cont propriu. Aceştia trebuie să prezinte, la intrarea în România, o adeverinţă de salariat, asumată de angajator.

Art. 14. – (1) Conducătorii autovehiculelor de transport marfă cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone, care tranzitează teritoriul României, nu sunt obligaţi să completeze, la intrarea pe teritoriul României, declaraţia epidemiologică, dacă respectă următoarele condiţii minimale:

a) utilizează doar coridoare de tranzit şi puncte pentru trecerea frontierei de stat situate la capetele acestor coridoare, aprobate de către Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor şi Ministerul Afacerilor Interne, fiind interzisă abaterea de la acestea;

b) tranzitarea teritoriului României se face într-un interval de timp minim, fără a depăşi 48 de ore de la intrarea în România, incluzând şi perioadele de staţionare pentru odihna zilnică normată;

c) staţionarea autovehiculului se realizează exclusiv în parcări situate pe coridoarele de tranzit, marcate în mod corespunzător.

(2) În cazul nerespectării condiţiilor prevăzute la alin.(1), conducătorul autovehiculului va fi obligat să intre în carantină 14 zile, suportând cheltuielile efectuate cu carantinarea sa. Autovehiculul poate fi preluat, în acest caz, de un reprezentant al deţinătorului.

(3) La intrarea în România, conducătorul auto este obligat să aplice, pe părţile vitrate ale autovehiculului (parbriz), un colant special pus la dispoziţie de Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, respectiv să păstreze asupra sa formularul de tranzit al cărui model este stabilit de Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor.

Art. 15. – Prevederile art. 5 din Ordonanţa militară nr. 3/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 24 martie 2020, nu se aplică mecanicilor de locomotivă şi personalului feroviar.

Art. 16. – (1) Ministerele cu reţea sanitară proprie şi autorităţile administraţiei publice locale vor asigura, la cerere, spaţii hoteliere destinate repausului între ture sau gărzi personalului din sistemul public sanitar, în vederea prevenirii răspândirii virusului COVID-19.

(2) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanţe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 17. – (1) Personalul Gărzilor Forestiere teritoriale şi judeţene sau cu atribuţii de control/de pază pe linie silvică va participa în dispozitivele de ordine publică şi control al circulaţiei pe drumurile publice, împreună cu personalul Ministerului Afacerilor Interne şi al Ministerului Apărării Naţionale, în vederea desfăşurării activităţilor/controalelor specifice pe linie de control silvic.

(2) Controalele specifice se fac în punctele de control existente, în funcţie de personalul disponibil la nivelul gărzilor forestiere sau cu atribuţii de control/de pază pe linie silvică.

Capitolul III

Dispoziţii finale

Art. 18. – (1) Sunt abilitate să asigure aplicarea şi respectarea prevederilor prezentei ordonanţe militare:

a) Poliţia Română, Jandarmeria Română şi poliţia locală, pentru măsurile prevăzute la art. 2 şi 8;

b) Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, pentru măsurile prevăzute la art. 3 şi 9;

c) Poliţia de Frontieră Română, pentru măsurile prevăzute la art.11 şi 13;

d) Poliţia Română, Poliţia de Frontieră Română şi Jandarmeria Română, poliţia locală, direcţiile de sănătate publică şi conducătorii autorităţilor administraţiei publice locale, pentru măsura prevăzută la art.12;

e) Poliţia Română, Poliţia de Frontieră Română, Jandarmeria Română şi Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, pentru măsura prevăzută la art.14;

(2) Nerespectarea măsurilor prevăzute la art.2, 3, 8, 9 şi 11 – 14 atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravenţională sau penală, în conformitate cu prevederile art. 27 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Personalul instituţiilor prevăzute la alin. (1) este împuternicit să constate contravenţii şi să aplice sancţiuni, în conformitate cu prevederile art. 29 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 19. – Prevederile art. 4 din Ordonanţa militară nr. 4/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 29 martie 2020, îşi încetează aplicabilitatea.

Art. 20. – (1) Prezenta ordonanţă militară se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia de a informa publicul, prin mesaje difuzate regulat, pentru cel puţin două zile de la data publicării, despre conţinutul prezentei ordonanţe militare.

ŞTIRE INITIALĂ: ”Se instituie carantina pentru localitatea Ţăndărei. În localitatea carantinată vom permite intrarea şi ieşirea doar pentru transportul de marfă şi aprovizionarea populaţiei”, a anunţat Vela.

El a precizat că avem primul cetăţean arestat preventiv pentru că a încercat să fugă de agenţii care l-au oprit la un filtru, la Vaslui.

Ministrul a subliniat că din cele 48 de cazuri de coronavirus înregistrate în judeţul Ialomiţa, 31 sunt din Ţăndărei, iar din totalul de 8 pacienti decedaţi în acest judeţ, 7 sunt tot din Ţăndărei.

Ministrul Vela a mai anunţat că, având  în vedere că multe ţări au intrat în zona roşie, mai multe zboruri internaţionale au fost suspendate.

”Am decis să suspendăm toate zborurile spre Austria, Belgia, Elveţia, SUA, Marea Britanie, Irlanda, Olanda, Turcia şi Iran către România pentru 14 zile începând din data de 5 aprilie, ora 23.00”, a declarat Marcel Vela.

Din țară

DS Smith investește peste 14 milioane de euro în fabricile de ambalaje din România

Publicat

pe

DS Smith accelerează transformarea operațiunilor sale din România prin investiții strategice în unitățile de producție

DS Smith, o companie a grupului International Paper și important producător de soluții de ambalare sustenabile, își continuă traiectoria de transformare în România și anunță investiții majore de peste 14 milioane de euro în infrastructura de producție. Rezultatele locale confirmă direcția strategică aleasă: DS Smith a înregistrat o creștere semnificativă a volumului în 2025, continuând tendința de creștere din 2024.

Dezvoltare accelerată pentru Hub-ul de inovație DS Smith Packaging de la Timișoara

Cea mai substanțială investiție, în valoare de 10,5 milioane de euro, va fi realizată la fabrica din Timișoara până în primul trimestru al anului 2027. Proiectul cuprinde automatizarea, transformarea completă a fluxului de producție și extinderea depozitului de produse finite pentru a răspunde cerințelor logistice de ultimă generație, ceea ce va reduce semnificativ termenele de livrare. O etapă deosebit de importantă va fi adăugarea unei noi linii de producție în zona de conversie, care va deschide oportunități de creștere cu clienți existenți și noi, prin tehnologii de ultimă generație, eficiență, controlul calității bazat pe date în timp real și prin capabilitatea de a produce noi tipuri de ambalaje. Toate aceste măsuri vor consolida experiența clienților și îi vor ajuta să răspundă contextului economic actual.

În completarea acestor investiții axate pe performanță operațională și satisfacția clienților, compania acordă o atenție deosebită condițiilor de muncă și bunăstării angajaților. În cadrul programului „Sănătate și bunăstare”, a fost implementat un sistem avansat de răcire, capabil să reducă temperatura din hala de producție cu până la 5 °C. Succesul acestuia a fost confirmat în prima vară de funcționare, marcată de temperaturi record, combinând confortul angajaților cu eficiența energetică și devenind un model de bune practici pentru Grupul DS Smith.

Continuarea succesului remarcabil al DS Smith Packaging Ghimbav

În paralel, fabrica din Ghimbav își continuă programul susținut de investiții, urmând să beneficieze în 2026 de o investiție suplimentară de 3,6 milioane de euro destinată modernizării infrastructurii și îmbunătățirii utilajului de producție a cartonului ondulat, cu scopul de a crește performanța operațională și capacitatea de producție. Programul de investiții în curs va spori eficiența și capabilitățile și continuă modelul de succes al investiției de 13 milioane de euro realizate începând în 2023 în aceeași unitate.

România a fost desemnată Hub de inovare la începutul anului 2026 și găzduiește echipe multidisciplinare, specializate, care elaborează concepte, testează fezabilitatea lor la scară largă și pot implementa rapid proiectele validate pentru branduri globale. Datorită proximității acestor două centre de inovare, partenerii români din segmentele vizate pot accesa și implementa rapid cele mai avansate tehnologii de ambalare din portofoliul DS Smith.

„În 2026, DS Smith Packaging România continuă să își accelereze investițiile și transformarea businessului, având o direcție clară de creștere și obiective ambițioase pentru perioada următoare. În ciuda unui context economic provocator, rămânem concentrați pe dezvoltare, competitivitate și pe răspunsuri concrete la nevoile în continuă schimbare ale clienților noștri. Creșterea puternică a volumelor pentru al doilea an consecutiv confirmă că strategia noastră răspunde cerințelor pieței și ne motivează să consolidăm în continuare performanța și profitabilitatea organizației. Ne concentrăm pe creștere prin inovare, design personalizat și soluții adaptate atât presiunilor de cost ale clienților, cât și obiectivelor tot mai ambițioase de sustenabilitate.”, a declarat Christian Schmidt, Cluster Director, DS Smith Packaging Romania.

DS Smith își demonstrează angajamentul continuu de a investi în dezvoltarea unor soluții care transformă paradigma ambalajelor: echipele locale utilizează în mod proactiv instrumente digitale de ultimă generație în proiectarea ambalajelor, au introdus tehnologia Flexo HD cu 7 culori la Ghimbav, au lansat ondula R, unică pe piața din România, și au dezvoltat ambalaje din hârtii speciale. În prezent, echipa locală oferă clienților soluții sustenabile și atractive din punct de vedere vizual, fără a face compromisuri în ceea ce privește sustenabilitatea, iar inovațiile viitoare vor viza competitivitatea prețurilor.

Aceste investiții strategice consolidează poziția DS Smith ca partener de încredere pentru clienții care caută soluții inovatoare de ambalare, demonstrând că transformarea digitală și sustenabilitatea pot merge mână în mână cu performanța operațională și profitabilitatea.

DS Smith

DS Smith, o companie a grupului International Paper, este unul dintre principalii furnizori globali de ambalaje sustenabile pe bază de fibre, activitate susținută de operațiuni de reciclare și de fabricare a hârtiei. Compania joacă un rol central în lanțul valoric din diverse sectoare, printre care comerțul online, bunurile de larg consum, industria alimentară și a băuturilor, precum și sectorul industrial. Aceasta are o strategie de sustenabilitate bazată pe obiective și se angajează să conducă tranziția la nivel de industrie către o economie circulară, oferind în același timp soluții circulare sustenabile pentru clienți.

Ca parte a acestui mandat, se pune accentul pe înlocuirea materialelor plastice, eliminarea emisiilor de carbon din lanțurile de aprovizionare, furnizarea de soluții de reciclare, inovare și investiții semnificative în cercetare și dezvoltare, inclusiv în materiale și fibre alternative. Compania are o abordare progresivă a serviciilor și optimizării lanțurilor de aprovizionare sustenabile, un model operațional binecunoscut și personalizat „De la cutie la cutie” în paisprezece zile și o abordare unică a Parametrilor de Proiectare Circulară (Circular Design Metrics). Este un membru proactiv al Fundației Ellen MacArthur, iar compania originală de producție de cutii DS Smith a fost înființată de familia Smith din Londra în anii 1940. Informații suplimentare pot fi găsite accesând www.dssmith.com

International Paper creează soluții de ambalare sustenabile care permit clienților, colegilor și acționarilor noștri să prospere într-o lume în permanentă schimbare. Suntem lideri în domeniul ambalajelor din carton ondulat, colaborând cu clienți din diverse sectoare pentru a proteja ceea ce contează cel mai mult, pentru a consolida lanțurile de aprovizionare și pentru a crea valoare durabilă.

Aflați mai multe la internationalpaper.com.

Citeste mai mult

Din țară

Sectorul HoReCa, în declin. Cheltuielile cu forța de muncă și creșterea prețurilor duc la închiderea restaurantelor

Publicat

pe

Piața HoReCa din România a ajuns în 2025 la aproximativ 7,8 miliarde de euro, în creștere față de 7,3 miliarde de euro în 2024. La prima vedere, cifrele arată o industrie în expansiune. În realitate, sectorul traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani: numărul unităților scade, marjele se comprimă, iar consumatorii devin tot mai atenți la preț.

La finalul anului 2024 existau aproximativ 33.000 de unități HoReCa în România. Estimările recente indică însă o scădere de cel puțin 10%, într-un context în care costurile operaționale au crescut, iar posibilitatea de a majora prețurile este tot mai limitată.

Această contradicție a fost una dintre temele principale discutate la evenimentul „Secretele Antreprenorului de Succes – București 2026”, organizat de IMM Club, unde antreprenori și specialiști din domenii complementare au analizat una dintre cele mai sensibile întrebări pentru industria ospitalității: cum poate crește o piață în care tot mai multe afaceri ajung să nu mai fie profitabile?

Marja reală de profit în HoReCa este estimată la doar 3 – 5% la nivel sectorial. Chiar și în cazul locațiilor bine administrate, marja netă s-a restrâns la 8 – 12%. În aceste condiții, un restaurant plin nu mai înseamnă automat un restaurant sănătos financiar.

„Ocuparea este diferită de rentabilitate. Localul e plin, dar de fapt pierdem bani cu stil”, a punctat Marcel Vulpoi, reprezentant VTM și Gramofon Wine, în cadrul discuțiilor.

Presiunea vine simultan din mai multe direcții. Costul total cu forța de muncă a crescut cu aproximativ 12% în ianuarie 2026, odată cu majorarea salariului minim, iar deficitul de personal poate ajunge până la 50% în unele locații. În același timp, prețurile par să fi atins un prag greu de depășit pentru clientul final. Un prânz mediu în marile orașe a trecut de 70 de lei, în timp ce traficul de clienți a scăzut cu aproximativ 15% la nivel național, iar nota medie de plată a coborât de la 61 lei la 53 lei.

O altă schimbare importantă vine din comportamentul consumatorilor. Pentru prima dată, comenzile de mâncare la domiciliu au depășit mesele servite în restaurant. Delivery-ul reprezintă 27% din piața urbană HoReCa, față de 26% pentru restaurantele clasice. Ceea ce în urmă cu câțiva ani era tratat ca tendință a devenit o realitate zilnică.

În acest context, discuțiile de la București au mutat atenția de la ideea de creștere cu orice preț la nevoia de control financiar, eficiență operațională și diferențiere reală. Antreprenorii prezenți au vorbit despre proceduri, marje, digitalizare, relația cu angajații, parteneriatele cu furnizorii și importanța unei experiențe clare pentru client.

Radu Tănase, Director Executiv HORA și antreprenorul din spatele brandurilor Calif, Condimental de Calif și Shoteria, a atras atenția că, în ciuda presiunii tehnologiei și automatizării, oamenii rămân principalul avantaj competitiv al industriei: „Principalul asset pe care îl are HoReCa, cu tot AI-ul și toate softurile, este forța de muncă. Oamenii.”

Federația Patronatelor din Industria Ospitalității avertizează că între 15% și 25% dintre restaurante ar putea dispărea în 2026, pe fondul presiunii fiscale și al contracției cererii.

Dincolo de cifre, mesajul transmis la eveniment a fost direct: HoReCa nu mai este o piață în care supraviețuiește automat cel care are vad bun, meniu lung sau sală plină. Vor rezista afacerile care își cunosc marja reală, controlează costurile, investesc în oameni și oferă o experiență suficient de clară încât clientul să aibă motiv să revină.

Detalii pe immclub.ro.

Citeste mai mult

Din țară

ATENȚIE! Portal neautorizat de vânzare a rovinietei!

Publicat

pe

CNAIR informează utilizatorii rețelei de drumuri naționale, drumuri expres și autostrăzi din România că a identificat în mediul online portalul https://erovinieta.net/, deținut de SC NETHUT DIGITAL SRL, portal care nu este autorizat de CNAIR pentru încasarea tarifului de utilizare (rovinieta).

La cumpărarea unei roviniete de pe site-ul https://erovinieta.net/, utilizatorii plătesc, pe lângă tariful reglementat de legislația în vigoare (OG nr. 15/2002), și un cost suplimentar de 12% pentru “servicii de procesare si emitere manuala rovinieta”.

Prin comparație, pentru o rovinietă achiziționată prin portalurile web autorizate de către CNAIR, cu valabilitate de 12 luni pentru un autoturism, un utilizator achită în luna aprilie 2026 suma de 254,95 lei inclusiv TVA, reprezentând tariful reglementat de legislația în vigoare, în timp ce pentru achiziția aceleiași roviniete de pe portalul https://erovinieta.net/, utilizatorul va achita 285,54 lei inclusiv TVA, din care 30,59 lei inclusiv TVA reprezintă “servicii de procesare si emitere manuala rovinieta”.

CNAIR nu își asumă nicio responsabilitate cu privire la accesarea și achiziția de către utilizatori a rovinietelor de pe portaluri neautorizate de CNAIR.

Utilizatorii sunt rugați să achite rovinieta doar de pe portalul oficial al CNAIR, disponibil la adresa www.erovinieta.ro sau la distribuitorii autorizați, ale căror puncte de distribuție/portaluri web autorizate se regăsesc pe site-ul oficial al CNAIR la adresa http://www.cnadnr.ro/ro/puncte-de-distributie.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite