Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Ordonanță militară. Ce măsuri au mai adoptat autoritățile pentru prevenirea infecțiilor cu coronavirus

Publicat

acum 6 ani

pe

Ministrul Afacerilor Interne Ion Marcel Vela a anunţat măsuri noi pentru prevenirea extinderii pandemiei de infecții cu coronavirus, printre care suspendarea activității cabinetelor stomatologice și suspendarea activităţii mall-urilor.

Măsurile sunt incluse într-o ordonanță militară.

Redăm aici textul ordonanței, care va intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.

Art.1. – (1) Se suspendă temporar activitatea în cabinetele de medicină dentară.

(2) Prin excepţie, sunt permise intervenţiile stomatologice de urgenţă.

(3) Măsura se aplică începând cu data de 22 martie 2020, ora 22.00, ora României.

Art. 2. – (1) Se suspendă temporar activităţile de comercializare cu amănuntul, a produselor şi serviciilor, în centrele comerciale în care-şi desfăşoară activitatea mai mulţi operatori economici, cu excepţia vânzării produselor alimentare, veterinare sau farmaceutice şi a serviciilor de curăţătorie.

(2) Prin centru comercial se înţelege „structura de vânzare cu suprafaţa medie sau mare în care se desfăşoară activităţi de comercializare cu amănuntul de produse, servicii de piaţă şi de alimentaţie publică, ce utilizează o infrastructură comună şi utilităţi adecvate”, astfel cum este reglementat în anexa la Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Măsura se aplică începând cu data de 22 martie 2020, ora 22.00, ora României.

Art. 3. – (1) Circulaţia persoanelor în afara locuinţei/gospodăriei se efectuează numai cu respectarea măsurilor generale de prevenire a răspândirii COVID-19 şi evitarea formării oricărui grup de persoane.

(2) Prin formarea unui grup de persoane se înţelege alăturarea unui număr mai mare de 3 persoane care nu locuiesc împreună.

Art. 4. – În intervalul orar 06.00 – 22.00, se recomandă ca circulaţia persoanelor în afara locuinţei/gospodăriei să se efectueze numai pentru următoarele motive:

a) deplasarea în interes profesional, inclusiv deplasarea între locuinţă/gospodărie şi locul/locurile de desfăşurare a activităţii profesionale, atunci când activitatea profesională este esenţială şi nu poate fi amânată sau desfăşurată de la distanţă;

b) deplasarea pentru asigurarea de bunuri care acoperă necesităţile de bază ale persoanelor  şi animalelor de companie/domestice, precum şi bunuri necesare desfăşurării activităţii profesionale;

c) deplasarea pentru asistenţă medicală care nu poate fi amânată şi nici realizată de la distanţă;

d) deplasarea din motive justificate, precum îngrijirea/însoţirea copilului, asistenţa persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilităţi ori deces al unui membru de familie;

e) deplasări scurte, în apropierea locuinţei/gospodăriei, legate de activitatea fizică individuală a oamenilor şi nevoile animalelor de companie/domestice.

Art. 5. – (1) În intervalul orar 22.00 – 06.00, circulaţia persoanelor în afara locuinţei/gospodăriei este permisă numai pentru motivele prevăzute la art. 4.

(2) Pentru verificarea motivului deplasării în interes profesional, persoanele sunt obligate să prezinte, la cererea personalului autorităţilor abilitate, legitimaţia de serviciu, adeverinţa eliberată de angajator sau o declaraţie pe propria răspundere.

(3) Pentru verificarea motivului deplasării în interes personal, persoanele sunt obligate să prezinte, la cererea personalului autorităţilor abilitate, o declaraţie pe propria răspundere, completată în prealabil.

(4) Declaraţia pe propria răspundere trebuie să cuprindă nume şi prenume, data naşterii, adresa locuinţei/ gospodăriei/ locului activităţii profesionale, motivul deplasării, data completării şi semnătura.

(5) Măsura se aplică începând cu data de 23 martie 2020, ora 22.00, ora României.

Art. 6. – (1) Se interzice intrarea pe teritoriul României, prin punctele de trecere a frontierei de stat, a cetăţenilor străini şi apatrizilor, cu excepţia situaţiei în care aceştia tranzitează teritoriul României, pe culoare de tranzit, organizate prin înţelegeri cu statele vecine.

(2) Prin excepţie, este permisă intrarea pe teritoriul  României a cetăţenilor străini şi apatrizilor care fac parte din următoarele categorii:

a) sunt membri de familie ai cetăţenilor români;

b) sunt membri de familie ai cetăţenilor altor state membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European ori ai Confederaţiei Elveţiene, cu rezidenţă în România;

c) sunt persoane care posedă o viză de lungă şedere, un permis de şedere sau un document echivalent permisului de şedere eliberat de autorităţile române potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ori un document echivalent acestora emis de autorităţile altor state, potrivit dreptului Uniunii Europene;

d) sunt persoane care se deplasează în interes profesional, dovedit prin viză, permis de şedere sau un alt document echivalent;

e) este personal diplomatic sau consular, personal al organizaţiilor internaţionale, personal militar sau personal care poate asigura ajutor umanitar;

f) sunt pasageri în tranzit, inclusiv cei repatriaţi ca urmare a acordării protecţiei consulare;

g) sunt pasageri care călătoresc din motive imperative (medicale sau familiale);

h) sunt persoane care au nevoie de protecţie internaţională sau din alte motive umanitare.

(3) Măsura se aplică începând cu data de 22 martie 2020, ora 22.00, ora României.

Art. 7. – (1) Persoanele izolate la domiciliu, ca măsură de prevenire a răspândirii COVID-19, care părăsesc locaţia în care acestea au fost plasate, fără aprobarea autorităţilor competente, sunt considerate persoane cu risc crescut de contagiozitate şi sunt conduse de forţele de ordine publică şi plasate în carantină instituţionalizată, sub pază.

(2) Persoanele carantinate, ca măsură de prevenire a răspândirii COVID-19, care părăsesc locaţia în care acestea au fost plasate, fără aprobarea autorităţilor competente, sunt carantinate pentru o nouă perioadă de 14 zile.

(3) Măsurile dispuse potrivit alin.(1) şi (2) nu exonerează persoanele de răspunderea contravenţională sau penală.

(4) Măsurile se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanţe militare în Monitorul Oficial.

Art. 8. – (1) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să identifice şi să ţină evidenţa persoanelor în vârstă de peste 65 de ani, fără susţinători sau altă formă de ajutor, şi să asigure sprijin acestora în vederea minimalizării expunerii lor în afara locuinţelor.

(2) Evidenţele se actualizează şi se raportează săptămânal la centrul judeţean/ al municipiului Bucureşti de coordonare şi conducere a intervenţiei.

(3) Comitetele locale, judeţene şi al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă identifică modalităţi de sprijin pentru persoanele prevăzute la alin.(1).

(4) Măsurile se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanţe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Vela  a anunţat emiterea mai multor ordine în contextul stării de urgenţă: Ordinul privind operaţionalizarea conducerii Poliţiei Locale de către Poliţia Naţională, Oordinl pentru aprobarea procedurii de încadrare pentru 6 luni în posturile vacante din MAI, Ordinul pentru stabilirea măsurilor pentru respectarea regulilor de carantinare şi izolare.

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult

Din țară

Banat 2028 a câștigat titlul de Regiune Gastronomică Europeană

Publicat

acum o săptămână

pe

17 aprilie 2026

de

După 16 luni de pregătire, juriul Institutului de Gastronomie, Cultură, Artă și Turism din Barcelona (IGCAT), Banatul a fost desemnat Regiune Gastronomică Europeană în anul 2028.

Candidatura a fost pregătită de o echipă a cărei lider a fost Consiliul Județean Timiș, prin Visit Timiș. Partenerii candidaturii au fost Consiliul Județean Arad și Consiliul Județean Caraș-Severin.

Banat 2028 este o construcție regională. În următorii doi ani, în toată zona se vor organiza evenimente pentru a pune în valoare specificul gastronomic local și pentru a educa publicul în sensul unei vieți echilibrate și sănătoase, în concordanță cu valorile specific regionale.

Alfred Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș, a declarat după anunțarea câștigării titlului: „Sunt emoționat, chiar nu știa nimeni decizia dinainte, nu era foarte clar ce se va întâmpla. Mulțumesc celor cinci membri ai juriului, colegilor mei pentru organizarea din ultimele 16 luni, domnilor Iustin Cionca și Silviu Hurduzeu, președinții Consiliilor Județene Arad și Caraș-Severin, pentru sprijinul acordat în ultimele luni. Mulțumesc Simonei Neumann, a fost neobosită.  Este un titlu mai important decât pare, pentru că nu este doar despre mâncare. Este un titlu despre artă, cultură, conectivitate, inovație, turism.“

„Gastronomia este o resursă pentru dezvoltare locală, iar titlul este o oportunitate de a valorifica ceea ce avem mai bun. Felicit echipa Banat 2028, îi mulțumesc președintelui Consiliului Județean Timiș, dl. Alfred Simonis, pentru parteneriatul nostru și pentru că împreună putem construi proiecte importante pentru comunitățile noastre. Aradul intră în acest proiect cu vinurile din Podgoria Miniș-Măderat, gastronomia minorităților etnice arădene, produsele bio de mare calitate obținute în procesul de agricultură organică și cu industria alimentară arădeană, dar și cu zona de cercetare universitară și cu voluntari foarte entuziaști. Intrăm în proiect cu logistică, produse și, în primul rând, cu oameni buni“, a declarat Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad.

Juriul internațional a fost format din experți din Spania, Scoția, Norvegia, Georgia, Marea Britanie.

Echipa Banat 2028  a fost coordonată de Simona Neumann, cea care a condus și asociația care a câștigat pentru Timișoara titlul de Capitală Europeană a Culturii.

0
Citeste mai mult

Din țară

Hristos A Înviat! Sfintele Paști – una dintre cele mai mari sărbători ale anului

Publicat

acum 2 săptămâni

pe

11 aprilie 2026

de

Învierea Domnului sau Sărbătoarea de Paști este una dintre cele mai mari sărbători religioase ale anului care constituie fundația de bază a credinței și a Bisericii creștine.

Fără Învierea lui Isus creștinismul nu s-ar fi răspândit și nu ar fi fost crezut, iar Biserica nu s-ar fi format, lumea rămânând păgână.

La câteva zile după intrarea triumfală în Ierusalim, Mântuitorul a fost judecat, chinuit și răstignit, a murit pe cruce și a fost pus în mormânt. După trei zile, duminica dimineața, El a Înviat pentru mântuirea neamului omenesc.

Sărbătoarea de Paști simbolizează astfel bucurie, lumină și speranță. Credincioșii din întreaga lume primesc marea sărbătoare a Paștelui cu iubire, împlinire sufletească și veselie.

În cele trei zile ale Învierii ard în văzduh trei candele mari, ce nu le vede nimeni.

De asemenea, Sărbătoarea de Paști este și un prilej de reuniune cu membrii familei, când se lasă deoparte grijile și problemele de zi cu zi, iar gândurile se îndreaptă către fapte bune și recunoștință.

Tradiții și obiceiuri în dimineața zilei de Paști

Cele mai multe tradiții și obiceiuri ale zilei de Paști se referă în principal la cinstirea cum se cuvine a acestei sărbători, la bunul mers al vieții și al treburilor, la sănătatea familiei și la sporul casei.

În ziua de Paști, cum te scoli, să te uiți în cofa cu apă, că vezi bine peste an.

În mai toate zonele țării există obiceiul ca, în dimineața zilei de Paște, membrii familiei să se îmbrace în haine noi, curate și să meargă la biserică pentru a lua “paști”. Fiecare dintre aceștia trebuie să aibe ou roșu în buzunar. Astfel că, după ce vor ieși din biserică, vor ciocni tradiționalele ouă roșii în timp ce rostesc binecunoscuta formulă “Hristos a Înviat”, la care se răspunde cu “Adevărat a Înviat”. Se mai spune, de asemenea, că din primul ou ciocnit este bine să guste toată familia pentru a fi împreună întotdeauna. Acest ou trebuie spart de capul familiei, care îl împarte în atâtea bucăți câți membri are familia.

La Paști cine merge la biserică să-și pună un ou roșu în sân, ca să fie totdeauna roșu la față.

Un alt obicei al zilei de Paște, care se respectă cu precădere la sate, este acela de a pune brazde de iarbă verde la intrarea în casă, după întoarcerea de la biserică. Fiecare membru al familiei trebuie să calce pe iarba verde înainte de a intra în casă. Va fi astfel sănătos, voios și proaspăt ca verdeața ierbii.

Se punea iarbă verde în trei locuri: la scară, la ușa de la intrare, în fața odăii de dormit. Când se întorceau de la Înviere călcau pe iarba verde, să fie sănătoși.

În unele regiuni din România există obiceiul conform căruia în dimineața zilei de Paști, până la răsăritul soarelui, oamenii se duc la râu sau la o apă din apropiere și se scaldă. Se vor curăța astfel de boli, răutăți, aruncături și făcături, iar peste an vor fi scutiți de boli, se vor face iuți, sprinteni, sănătoși și harnici.

În alte zone din România, după ce se întorc de la Înviere, toți membrii familiei se spală într-un vas cu apă în care se află, pe lângă apă proaspătă și curată, unul sau mai multe ouă roșii și câțiva bănuți de argint. Oul se pune pentru a fi roșii și sănătoși ca oul, iar bănuții ca să le meargă bine peste an și să aibe bani de ajuns.

În ziua de Paști, dimineața, ne spălăm cu un ou roș și cu un franc în cană. Moneda închipuiește banii cu care Iuda L-a vândut pe Isus, iar oul cel roș sângele lui Hristos care s-a vărsat pe cruce.

De asemenea în anumite regiuni ale țării se respectă și tradiția conform căreia prima persoană care îți calcă pragul în ziua de Paște să fie un bărbat. În felul acesta vei avea spor și belșug în toate cele.

Superstiții despre vreme, noroc și sănătate în ziua de Paști

Superstițiile zilei de Paști sunt pe cât de multe, pe atât de diverse și de surprinzătoare. Acestea se referă în principal la vreme, sănătate, noroc, spor și belșug.

Se spune despre vremea din ziua de Paști că dacă va ploua, atunci până la Rusalii va fi tot ploios, iar de va bate grindina în ziua de Paști, atunci anul va fi mănos.

Dacă vrei să-ți afli norocul păstrează oul fiert, sfințit în ziua de Paști, până la Paștele următor. Atunci sparge-l: de va fi gol, n-ai noroc, de va fi plin, ești cu mare noroc.

În ceea ce privește somnul, se spune că cine doarme în ziua de Paști va fi tot anul somnoros. De asemenea, tot legat de somn, se mai spune că în ziua de Paște nu e bine să dormi deoarece îți fură dracul pasca.

Din vremuri de demult se mai crede că cine se naște în ziua de Paști va fi un om norocos pentru tot restul vieții.

0
Citeste mai mult

Din țară

Antrenorul Mircea Lucescu a murit la Spitalul Universitar de Urgență București

Publicat

acum 3 săptămâni

pe

7 aprilie 2026

de

Mircea Lucescu, unul dintre cei mai titrați atrenori și jucători de fotbal din România a decedat marți, la vârsta de 80 de ani, la Spitalul Universitar de Urgență București, unde era internat din 29 martie.

Reprezentanții Spitalului Universitar de Urgență București au informat că decesul a fost declarat în jurul orei 20.30.

„Domnul Mircea Lucescu a fost unul dintre cei mai titrați antrenori și jucători de fotbal români, primul care a calificat echipa națională a României la un Campionat European, în anul 1984. Generații întregi de români au crescut cu imaginea sa în suflet, ca un simbol național. Dumnezeu să îl odihnească!“, este mesajul transmis de reprezentanții Spitalului Universitar de Urgență București.

Mircea Lucescu a fost internat de urgență pe 29 martie la Spitalul Universitar București, după ce i s-a făcut rău în timpul unei ședințe tehnice premergătoare unui antrenament al echipei naționale de fotbal.

Ulterior, a suferit un infarct, iar starea sa de sănătate s-a deteriorat și nu a mai răspuns la tratament.

Marți dimineața medicii au constatat multiple semne de accidente vasculare ischemice cerebrale și focare de trombembolism pulmonar.

În vârstă de 80 de ani, Mircea Lucescu este unul dintre cei mai redutabili antrenori români, cu o carieră impresionantă la conducerea băncilor tehnice a unor echipe de club din ţară şi din străinătate dar şi la nivelul selecţionatelor României şi Turciei.

Născut la 29 iulie 1945 în București, Mircea Lucescu a început fotbalul la Școala Sportivă 2 din Capitală și, după doi ani, a fost legitimat la grupele de juniori ale clubului Dinamo București. Ca jucător, Lucescu a evoluat doar pentru trei echipe: Dinamo, Sportul Studențesc și Corvinul Hunedoara.

Cariera sa de antrenor a început în 1979, la Corvinul Hunedoara, echipă la care a activat simultan și ca jucător timp de trei ani. De atunci, Lucescu a antrenat numeroase formații importante, printre care România, Dinamo București, Pisa, Brescia, Reggiana, FC Rapid București, Inter Milano, Galatasaray Istanbul, Beșiktaș Istanbul, Șahtior Donețk, Zenit Sankt Petersburg, Turcia și Dinamo Kiev.

După o pauză de 38 de ani, Lucescu a preluat din nou funcția de selecționer al echipei naționale a României pe 6 august 2024. În primul său mandat, desfășurat între 1 noiembrie 1981 și 2 octombrie 1986, România a disputat 57 de meciuri, cu 24 de victorii, 15 înfrângeri și 19 egaluri.

În palmaresul său, Lucescu se clasează drept al treilea cel mai titrat antrenor din lume, cu 35 de trofee, printre care:

Supercupă a Europei (Galatasaray)

 Cupa UEFA (Șahtior Donețk)

9 titluri ale Ucrainei (8 cu Șahtior și 1 cu Dinamo Kiev)

2 titluri ale României (Dinamo și Rapid)

2 titluri ale Turciei (Galatasaray și Beșiktaș)

1 Supercupă a Rusiei (Zenit)

7 Cupe ale Ucrainei

8 Supercupe ale Ucrainei

3 Cupe ale României și 1 Supercupă a României

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite