Ne găsiți și pe:

Din țară

Programele „Rabla“ încep în februarie. Ce noutăți sunt

Publicat

pe

Programele Rabla vor debuta mai devreme, la începutul lunii februarie, şi vor avea un buget-record de 1,2 miliarde lei. Din acest an au fost introduse posibilitatea de a preda două mașini vechi pentru achiziția uneia noi, caz în care tichetul poate ajunge la 12.000 de lei, și cerința de casare a unui autovehicul uzat și în cazul cumpărării unei mașini electrice.

Implementarea programelor Rabla Clasic şi Rabla Plus este planificată, în premieră, pe următorii trei ani, iar obiectivul este eliminarea din trafic a cel puţin 250.000 de mașini mai vechi de 15 ani până în 2026.

„Este prima dată când, în urma consultărilor pe care le-am avut cu asociaţiile producătorilor auto şi asociaţiile importatorilor, comercianţilor auto, am pregătit un program pe 3 ani, (…) astfel încât rezultatul scontat, cel al scoaterii din circulaţie a cel puţin 250.000 de autoturisme mai vechi de 15 ani până în 2026, să fie realizat”, a spus ministrul mediului, Tanczos Barna, într-o conferință de presă.

El a explicat că, pentru a atinge obiectivul pentru 2026, a fost crescut bonusul în cazul în care beneficiarul va preda la casare două autoturisme, ambele mai vechi de 15 ani.

Totodată, a adăugat ministrul, 2022 va fi primul an când vor fi eliminate întârzierile la aprobare, programul fiind etapizat pe intervale lunare, astfel încât toţi beneficiarii să primească răspuns în maximum o lună.

Conform Administraţiei Fondului pentru Mediu, la Rabla Clasic, se introduce ecobonusul de vechime, de 1.500 de lei pentru casarea maşinilor mai vechi de 15 ani, care au norma de poluare euro 3 şi inferioară. Se acordă 7.500 de lei (6.000 de lei primă de casare şi 1.500 de lei ecobonus de vechime).

În cazul casării a două autovehicule uzate, cuantumul finanţării ajunge la 12.000 de lei (9.000 de lei primă de casare + două ecobonusuri a câte 1.500 de lei).

Nota de înscriere va fi valabilă 300 de zile de la emiterea acesteia. Se elimină termenul de 60 de zile de casare/radiere a autovehiculului uzat, solicitanţii având posibilitatea de a-l casa/radia, până la emiterea facturii noii mașini.

În cazul Rabla Plus se introduce obligativitatea casării unui autovehicul uzat pentru achiziţionarea unui autovehicul electric sau hibrid. Şi aici vor exista ecobonusul pe vechime şi posibilitatea casării a două maşini uzate.

Cuantumul finanţării va fi: casare un autovehicul – 46.500 de lei pentru autovehicul electric (45.000 ecotichet şi 1.500 ecobonus) şi 21.500 de lei pentru hibrid (20.000 ecotichet şi 1.500 ecobonus); casare două autovehicule – 51.000 de lei pentru autovehicul electric (45.000 ecotichet şi 3.000 prima de casare şi două ecobonusuri) şi 26.000 de lei pentru hibrid (20.000 ecotichet, 3.000 prima de casare şi două ecobonusuri).

Din țară

Spații moderne de servicii deschise pe A1, în zona localității Făget

Publicat

pe

Două noi spaţii moderne de servicii au fost deschise de joi pe A1, pe tronsonul Lugoj-Deva.

„Amplasate pe sectoarele de autostradă Nădlac – Deva, tronsonul Lugoj – Deva la km. 428+310 stânga şi km. 428+310 dreapta (în zona localităţii Făget), cele două noi spaţii de servicii oferă o serie de dotări adaptate cerinţelor moderne”, a transmis, joi, Cristian Pistol, directorul CNAIR.

Acesta a explicat care sunt facilităţile: parcări autoturisme (câte 59 de locuri), parcări camioane (câte 21 de locuri), parcări autocare (câte 3 locuri) – 3 locuri pe Calea 1, dar şi parcare pentru motociclete şi aspiratoare.

De asemenea, spaţiile sunt dotate cu staţii încărcare vehicule electrice pentru încărcare până la 100 KW (curent continuu) şi până la 22 KW (curent alternativ).

Spațiile mai au: stație distribuție carburant, spațiu comercial, snack bar, toalete publice, anexă container dușuri.

Alte 2 spaţii de servicii vor fi deschise în perioada următoare pe A1, Nădlac – Deva, tronson Lugoj – Deva, km. 446+890 stânga şi km. 446+890 dreapta, din zona localităţii Traian – Vuia.

Citeste mai mult

Din țară

APIA. Fermierii pot să depună cererile pentru ajutorul de stat în sectorul creșterii animalelor

Publicat

pe

Fermierii pot depune, până la data de 15 decembrie 2022, cererile anuale de solicitare a ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor pentru serviciile ce urmează a fi prestate începând cu 1 ianuarie până la 30 iunie 2023 inclusiv, a anunţat Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Valorile maxime ale ajutoarelor de stat pentru perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2023 sunt de 15 lei/cap pentru rasele de animale din speciile taurine, bubaline şi ecvine, respectiv de 5 lei/cap pentru rasele de animale din speciile ovine, caprine şi porcine, în cazul serviciilor de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei.

Conform APIA, pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale ajutoarele sunt: 40 de lei/cap în cazul controlului performanţelor producţiei de lapte şi 20 de lei/cap în cazul controlului producţiei de carne pentru rasele de animale din speciile taurine şi bubaline; 7,5 lei/cap în cazul controlului performanţelor producţiei de lapte, 2,5 lei/cap în cazul producţiei de carne, 1,5 lei/cap în cazul producţiilor de lână pentru rasele cu lână fină şi 2 lei/cap în cazul producţiei de pielicele pentru rasele de animale din speciile ovine şi caprine; 5 lei/cap în cazul controlului performanţelor de producţie la rasele de animale din specia porcine.

Cererea iniţială aferentă perioadei 1 ianuarie – 30 iunie 2023 pentru efectuarea serviciilor de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor va fi însoţită de următoarele documente: dovada că solicitantul este persoană juridică, conform legislaţiei în vigoare; acreditarea solicitantului pentru întocmirea şi menţinerea registrului genealogic al rasei pentru care solicită ajutorul de stat, eliberată de ANZ; lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciilor de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, avizată de ANZ.

De asemenea, este nevoie de copia contractului între deţinătorul registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare; lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, pentru perioada de aplicare, avizată de ANZ.

Documente specifice trebuie depuse odată cu cererea iniţială şi de către solicitanţii prestatori ai serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale.

APIA precizează că documentele prezentate în copie vor purta sintagma „conform cu originalul”, însuşite prin semnătura solicitantului şi vor sta la baza operării/verificării datelor în aplicaţiile electronice de gestionare a ajutorului de stat şi la efectuarea verificărilor administrative ulterioare.

Citeste mai mult

Din țară

1 Decembrie – Ziua Națională a României

Publicat

pe

Patrioți sau nu, cu toții știm ce sarbatorim de 1 decembrie. Această dată specială a fost aleasă ca zi de sărbătoare în anul 1990, fiind declarată Ziua Națională a României. Ziua de 1 decembrie marchează un moment important din istoria românilor. La 1 decembrie 1918, a avut loc Marea Unire a Transilvaniei cu România în Marea Adunare de la Alba Iulia.

În data de 31 iulie 1990, președintele Ion Iliescu a promulgat legea prin care data de 1 decembrie a fost consemnată ca zi națională și sărbătoare publică. Ziua Națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 Mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 August.

Pe 1 decembrie 1918 a avut loc Marea Unire dintre Transilvania și România la Alba Iulia, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.

La Alba Iulia s-a costituit Marele Consiliu Naţional Român, care era format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. După formarea acestuia, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. În data de 11 decembrie se ratifică Marea Unire, iar declarația de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România. Recunoaşterea Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.

În contextual actual provocat de pandemia de coronavirus, Ziua Națională a României nu se va mai celebra cu fast.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite