Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

PROIECT. Cum se va organiza activitatea în școli, în semestrul al doilea

Publicat

pe

Ministerul Educaţiei a prezentat joi dimineaţă ordinul privind organizarea activității în unitățile școlare după 8 febriarie, afirmând că a încercat sa surprindă toate aspectele convenite în foarte buna colaborare cu Ministerul Sănătăţii, într-o manieră constructivă.

Documentul va fi supus validării Ministerului Sănătății.

Printre măsurile privind pregătirea unităţilor de învăţământ, înainte de reluarea cursurilor se numără aşezarea băncilor astfel încât să se asigure distanţarea de 1 m, iar  situatia in care acest lucru nu se poate realiza, se va asigura distanţarea maxim posibilă, dar şi stabilirea circuitelor funcţionale.
Măsuri de organizare a spaţiilor, a accesului în unităţile de învăţământ preuniversitar/unităţile conexe şi a programului şcolar
– În interiorul şcolii vor fi organizate circuite prin demarcare cu benzi vizibile care să asigure „trasee prestabilite” de intrare, de deplasare în interiorul unităţii de învăţământ şi de părăsire a acesteia, facilitând păstrarea unei distanţe corespunzatoare între persoane.
– La intrarea în şcoală şi pe coridoare, precum si la intrarea în fiecare clasă vor fi aşezate dispensere/flacoane cu soluţie dezinfectantă pentru mâini.      Uşile vor fi menţinute deschise, dacă este posibil, pentru a evita punctele de contact.
– Sala de clasă va fi amenajată astfel încât să fie asigurată distanţarea fizică  de 1 metru între elevi. Dacă configuraţia sălii de clasă (suprafaţă, mobilier etc) nu permite distanţarea fizică de 1 metru, atunci spaţiul va fi organizat astfel încât să se asigure distanţa maxim posibilă între elevi.
–  Deplasarea elevilor în interiorul instituţiei trebuie limitată prin alocarea aceleiasi săli unei clase de elevi, iar profesorii vor schimba sala de predare.
Principiul de urmat este „1 clasă de elevi = 1 sală”;
– Este interzis schimbul de obiecte personale;
– Va fi asigurată aerisirea claselor înainte de sosirea elevilor, prin deschiderea ferestrelor timp de minimum 30 minute, apoi în timpul pauzelor minimum 10 minute şi la finalul zilei, ţinând cont de temperatura exterioară;
–  Se recomanda evitarea experimentelor practice care necesită mişcare şi/sau interacţiune strânsă între elevi;
 – Elevii şi personalul didactic/didactic auxiliar/nedidactic vor purta mască in permanenta, atunci când se află în incinta unităţii de învăţământ.
– Accesul persoanelor care nu au calitatea de elev sau angajat al unitatii de invatamant (părinţi, alţi însoţitori etc.) va fi interzis în afara cazurilor excepţionale, pentru care este necesară aprobarea conducerii unităţii de învăţământ.
 – Organizarea programului şcolar va avea în vedere posibilitatea începerii cursurilor la intervale orare diferite, astfel încât să se evite aglomerările la intrarea şi la ieşirea în pauze.
– Intervalele aferente pauzelor vor fi stabilite în mod eşalonat astfel incat sa existe un minim posibil de suprapunere;
– Organizarea activităţilor şi supravegherea în timpul pauzelor se realizează astfel incat sa se evite formarea de grupuri de elevi din clase diferite. Elevii vor fi supravegheaţi pe toată durata pauzelor de către cadre didactice sau alte categorii de personal, pentru mentinerea distanţării fizice.  Orice activităţi care presupun formarea unor grupuri vor fi organizate cu respectarea distanţei dintre elevi.
– Jocurile şi alte activităţi care implică formarea unor grupuri vor fi organizate cu respectarea distanţei maxim posibile dintre elevi, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
– Elevii nu vor consuma în comun alimente sau băuturi şi nu vor schimba între ei obiecte de folosinţă personală (telefoane, tablete, instrumente de scris, jucării etc.).  Se pot desfăşura doar jocurile sportive care permit distanţarea fizică, de preferat în aer liber, daca conditiile meteo permit;
Obligațiile părinților
 Părinţii au obligaţia să anunţe unitatea de învăţământ cu privire la absenţa elevului în următoarele situaţii:
 • Elevul prezintă simptome specifice infectării cu virusul SARS-CoV-2;
 • Elevul a fost diagnosticat cu SARS-CoV-2;
• Elevul este contact direct al unei persoane diagnosticate cu SARS-CoV-2 şi se află în carantină.

Măsurile se aplică atât în cazul orelor de curs, ci şi pentru ”activităţile educative, recreative, pentru consolidarea competenţelor dobândite de elevi sau de accelerare a învăţării, precum şi pentru activităţile de învăţare remedială desfăşurate în unităţile de învăţământ în cadrul programelor de tipul,, Şcoală după Şcoală”.  În cazul instituţiilor de învăţământ superior, modalitatea de desfăşurare a activităţilor ce presupun prezenţa fizică a studenţilor la cursuri se decide în conformitate cu principiul autonomiei universitare, cu respectarea prevederilor legale aplicabile.

DSP va informa Inspectoratele şcolare în legătură cu situaţia epidemiologică la nivelul fiecărei localităţi, în vederea stabilirii scenariului de începere a cursurilor, iar scenariul de funcţionare al unităţii/instituţiei de învăţământ pe parcursul anului şcolar/universitar se va actualiza in functie de evolutia epidemologică.

Documentul prezintă cele trei scenarii de desfăşurare a cursurilor în funcţie de situaţia epidemiologică, dar menţionează şi că ”în situaţii justificate de infrastructură şi resursele existente, unităţile de invăţământ/unităţile conexe pot desfăşura activităţi didactice în sistem on line cu aprobarea inspectoratului şcolar judeţean/ISMB”.

Pregătirea unităților de învățământ

Pentru pregătirea unităţilor de învăţământ/instituţiilor conexe/instituţiilor de învăţământ, conducerile acestora au în vedere următoarele aspecte:     a) organizarea şi întreţinerea spaţiilor astfel încât să se asigure distanţarea de 1 metru. In situaţia în care acest lucru nu se poate realiza, se va asigura distanţarea maxim posibilă, inclusiv prin amplasarea optima a mobilierului scolar;     b) stabilirea circuitelor funcţionale;     c) organizarea spaţiilor de recreere;     d) evaluarea necesarului de resurse umane;     e) asigurarea materialelor de curăţenie, igienă şi dezinfecţie;     f) asigurarea permanentă a unui stoc de rezervă de materiale de protecţie pentru elevi/studenţi şi personal.

Profesorii și școala online

Personalul didactic din cadrul unităţilor de învăţământ/conexe/instituţiilor de învăţământ aflat în grupa de risc, respectiv vârstnici, persoane cu diabet zaharat sau alte boli cronice, persoane cu imunitate deficitară, poate  desfăşura activităţi didactice în sistem on-line numai în baza unei certificări emise de medicul de medicina  muncii. În acest caz conducerea unităţii /instituţiei va adapta orarul şcolar în mod corespunzător.  De asemenea. preşcolarii/elevii care fac parte dintr-o grupă de risc, respectiv cei diagnosticaţi cu boli respiratorii cronice severe, obezitate severă, diabet zaharat tip I, boli inflamatorii, boli imune/autoimune, boli rare, boli ereditare de metabolism, dizabilităţi, tratament imunosupresiv, cu avizul şi recomandările specifice ale medicului curant şi cu acordul scris al părinţilor, pot fi scutiti de prezenta fizica in scoala, iar conducerile unităţilor de învăţământ vor identifica, după caz, soluţii pentru asigurarea procesului educaţional online.

”Preşcolarii/elevii care locuiesc împreună  cu o persoană care face parte dintr-o grupă de risc,  după o evaluare medicala a persoanei respective, dacă aceasta nu a fost vaccinată şi există riscul de contaminare cu SARS-CoV-2, pot să  nu se prezinte fizic la şcoală, la recomandarea medicului curant şi cu acordul părinţilor/reprezentantului legal”, menţionează documentul.

Încăperi pentru izolarea celor suspecți de infectarea cu noul coronavirus

Unităţile de învăţământ trebuie să stabilească  spaţiile care pot fi folosite în procesul de învăţământ, precum şi spaţiul necesar ce va fi utilizat pentru izolarea temporară a cazurilor suspecte de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2, identificate de cadrul medical din unitatea de învăţământ preuniversitar/conexă/instituţia de învăţământ sau persoana desemnată de conducerea unităţii/instituţiei.

Când se suspendă cursurile

–  La apariţia unui caz confirmat de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2 într-o grupă de învăţământ preşcolar sau clasă de învăţământ primar. În această situaţie se suspendă cursurile grupei sau clasei respective pentru o perioadă de 14 zile. În situaţia în care în aceeaşi sală cursurile sunt organizate în schimburi, se vor suspenda doar cursurile pentru clasa în care a fost confirmat cazul de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2, urmând ca elevii din schimbul următor să îşi desfăşoare cursurile, după o dezinfectare prealabilă a sălii de clasă.
– La apariţia a două cazuri confirmate de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2 într-o clasă de învăţământ gimnazial, liceal, profesional si postliceal. În această situaţie se suspendă cursurile clasei respective pentru o perioadă de 14 zile. În situaţia în care în aceeaşi sală cursurile sunt organizate în schimburi, se vor suspenda doar cursurile pentru clasa în care a fost confirmat cazul de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2, urmând ca elevii din schimbul următor să îşi desfăşoare cursurile, după o dezinfectare prealabilă a sălii de clasă.
În ambele situaţii, procesul de învăţământ continuă în sistem online.
DSP/DSPMB va face anchete epidemiologice, va stabili care sunt contacţii directi ai acestora si va decide împreună cu conducerea unitatii de invatamant daca se impune carantinarea.
–  La apariţia cazurilor de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2 în rândul cadrelor didactice, didactice auxiliare sau nedidactice, acestea au obligaţia de a anunţa conducerea unităţii de învăţământ care va informa DSP/DSPMB. DSP/DSPMB, in urma anchetei epidemiologice, va stabili care sunt contacţii directi ai acestora si va decide împreună cu conducerea unitatii de invatamant daca se impune carantinarea.
– Decizia de suspendare a activităţii didactice ce presupune prezenţa fizică a studenţilor se dispune prin hotărâre a senatului universitar, în raport cu numărul de îmbolnăviri şi cu rezultatul anchetei epidemiologice realizate, cu avizul direcţiei de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.
Criteriile de suspendare a cursurilor şcolare în unităţile de învăţământ din ordin nu se aplică şi unităţilor de învăţământ preuniversitar din subordinea Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Afacerilor Interne, care vor lua deciziile care se impun conform regulamentelor/procedurilor aplicabile acestora.
Activităţile ce presupun prezenţa fizică din unităţile de învăţământ preuniversitar din subordinea Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Afacerilor Interne vor fi gestionate în funcţie de analiza situaţiei epidemiologice realizate la nivelul ministerelor din care fac parte şi stabilite prin decizie a conducătorilor acestora şi nu se supun dispoziţiilor prezentului ordin.

Din țară

CÂND nu se fac nunți în anii 2026 și 2027, conform rânduielilor Bisericii Ortodoxe

Publicat

pe

Cei care își planifică nunta în anii 2026 și 2027 trebuie să țină cont de rânduielile Bisericii Ortodoxe, care prevăd anumite perioade de post și zile de sărbătoare în care nu se oficiază cununii religioase.

Conform tradiției ortodoxe, nu se fac nunți în zilele de post de peste an (miercurea și vinerea), în posturile mari, în ajunul și în zilele marilor sărbători, precum și în intervalul dintre Nașterea Domnului și Bobotează.

Zile în care nu se fac nunți în 2026

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (16 februarie – 19 aprilie);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (8 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (31 iulie – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

20-21 mai (Înălțarea Domnului);

30 mai – 1 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci).

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2025 – 6 ianuarie 2026.

Zile în care nu se fac nunți în 2027

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (8 martie – 9 mai);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (22 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (1 – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

9-10 iunie (Înălțarea Domnului);

19-21 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci);

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2026 – 6 ianuarie 2027.

Sursa:

https://basilica.ro/ghid-pentru-miri-2026-2027/

Citeste mai mult

Din țară

SOLSTIȚIUL de iarnă. Începe iarna astronomică

Publicat

pe

Ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă. El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.

Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în data de 21 decembrie 2025, la ora 17.03, conform informațiilor publicate de Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“.

Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.

După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′.

La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

Citeste mai mult

Din țară

1 Decembrie – Ziua Națională a României

Publicat

pe

Patrioți sau nu, cu toții știm ce sarbatorim de 1 decembrie. Această dată specială a fost aleasă ca zi de sărbătoare în anul 1990, fiind declarată Ziua Națională a României. Ziua de 1 decembrie marchează un moment important din istoria românilor. La 1 decembrie 1918, a avut loc Marea Unire a Transilvaniei cu România în Marea Adunare de la Alba Iulia.

În data de 31 iulie 1990, președintele Ion Iliescu a promulgat legea prin care data de 1 decembrie a fost consemnată ca zi națională și sărbătoare publică. Ziua Națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 Mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 August.

Pe 1 decembrie 1918 a avut loc Marea Unire dintre Transilvania și România la Alba Iulia, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.

La Alba Iulia s-a costituit Marele Consiliu Naţional Român, care era format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. După formarea acestuia, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. În data de 11 decembrie se ratifică Marea Unire, iar declarația de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România. Recunoaşterea Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.

În contextual actual provocat de pandemia de coronavirus, Ziua Națională a României nu se va mai celebra cu fast.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite