Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Proiectul de modernizare a liniilor de cale ferată între Caransebeș și Arad, blocat la Primăria Timișoara, susține ministrul Transporturilor

Publicat

acum 3 luni

pe

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunţat că urmează să aibă o discuţie cu primarul municipiului Timişoara, Dominic Fritz (USR) având în vedere că Primăria nu a eliberat toate documentele necesare pentru proiectul de modernizare a liniilor de cale ferată dintre Caransebeş şi Arad, pe tronsonul care traversează Timişoara.

„O să am întâlnire cu Primăria, cu primarul (Dominic Fritz, n.r.) şi echipa dansului, legată de proiectul pe feroviar care traversează Timişoara, care în acest moment nu are toate acordurile de la Primărie. Am ajuns în situaţia pe care nu mi-o doream, şi anume să fie ultimul proiect care primeşte avize. S-au primit avize pe Cluj. Sunt 2 proiecte: Episcopia Braşovului – Cluj şi Caransebeş – Arad. Rostul întâlnirii de astăzi cu domnul primar este să depăşim odată aceste obstacole şi să dăm drumul la un proiect, important, zic eu. Sper să ajungem la o înţelegere astfel încât să se primească avizele şi de la Primărie, avize pe care le-a mai dat odată în trecut, în paranteză fie spus. Că acest proiect a fost avizat în trecut. E adevărat că era altă administraţie, dar, ştiţi cum e … că am fost şi cu Peter Sijjarto (ministrul de Externe al Ungariei – n.r.), holul de la Consiliul Judeţean e plin de poze de foşti preşedinţi. Administraţia rămâne, dar…”, a declarat Sorin Grindeanu.

Firmele de construcţie au fost desemnate încă de anul trecut, iar acum se lucrează la proiectare pe cele 4 loturi în care a fost împărţită magistrala de cale ferată de 162 km, Caransebeş – Lugoj – Timişoara – Arad, a cărei modernizare costă aproape 9 miliarde de lei, bani asiguraţi prin PNRR.

Pentru Timişoara, realizarea acestui obiectiv de infrastructură feroviară va însemna o mulţime de schimbări.

Ministrul Transporturilor a explicat că în proiectul pentru acest segment este prevăzut un sens giratoriu suspendat, la intersecţia de la strada Baader din Timişoara, despre care se vorbea încă de acum câţiva ani când au fost întocmite primele planuri. Pe lângă giraţia suspendată, mai sunt prevăzute şi alte pasaje peste calea ferată.

Gara de Nord din Timişoara va deveni cea mai frumoasă din vestul României, spune ministrul,iar în cadrul proiectului 20 de staţii CFR din Timiş vor fi modernizate. Este vorba despre staţiile: Timişoara Est, Timişoara Nord, Ronaţ Triaj, Sânandrei, Băile Călacea, Orţişoara, Sacu, Jena, Chizatau, Tapia, Jabar, Şuştra, Izvin, Ghiroda, Găvojdia, Lugoj, Belinţ, Topolovăţ, Recaş, Remetea Mare.

De asemenea, va fi amenajată o staţie CFR la Timişoara, aproape de centrul oraşului, lângă cel mai mare mall din oraş şi care va asigura şi o legătură rapidă cu Aeroportul Timişoara

Calea ferată Caransebeş – Lugoj – Timişoara – Arad are o lungime de 162 kilometri, iar în proiectul de modernizare prin PNRR este împărţită în 4 loturi:

Lotul 1: Caransebeş – Lugoj (39,56km) – câştigător licitaţie: Asocierea WEBUILD SPA – SALCEF SPA – 1,3 miliarde lei (fără TVA)

Lotul 2: Lugoj – Timişoara Est (53,91km) – câştigător licitaţie: FCC CONSTRUCCION SA – 1,9 miliarde lei (fără TVA)

Lotul 3: Timişoara Est – Ronaţ Triaj (13,86km) – câştigător licitaţie: Asocierea WEBUILD SPA – Partecipazioni Italia SPA – SALCEF SPA – 1,4 miliarde lei (fără TVA)

Lotul 4: Ronaţ Triaj – Arad (54,86 km) – câştigător licitaţie: Asocierea WEBUILD SPA – Partecipazioni Italia SPA – SALCEF SPA – 2,1 miliarde lei (fără TVA)

Sumele asigurate prin PNRR vor fi folosite pentru lucrări complexe necesare dezvoltării infrastructurii din sud-vestul ţării: dublarea liniei de cale ferată pe tot traseul; refacerea liniilor şi corectarea traseului pentru că trenurile să poată circulă cu viteze de 160 km/h; modernizarea gărilor;  construirea de pasarele pietonale şi adaptarea nivelului peroanelor la standardele europene; înfiinţarea unor halte de călători în zonele urbane, pentru accesul direct la reţeaua feroviară de transport;  desfiinţarea trecerilor la nivel sau construirea unor pasaje denivelate;  construirea a două noi clădiri pentru mentenanţă şi a unui centru regional de management al traficului şi sistem ERTMS.

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult

Din țară

TOP. Rețetele de ciorbă de perișoare și tiramisu, cele mai căutate, pe Internet, în 2023

Publicat

acum 2 zile

pe

2 decembrie 2023

de

În 2023, românii care au navigat pe Internet au realizat căutări variate de cuvinte cheie, de la vreme la tehnologie avansată. Conform unei analize detaliate efectuate de agentia SEO TargetWeb, topul căutărilor pe Internet în România a evidențiat preferințe și tendințe interesante.

Politicienii cei mai căutați în 2023:

Klaus Iohannis: Președintele României a rămas o figură centrală în căutările online, cu atenție sporită asupra poziției sale în cadrul crizei energetice și a relațiilor internaționale. Volumul mediu de căutare lunar al numelui “Klaus Iohannis” în cel mai popular motor de căutare este de 60500 de căutări.

George Simion: Liderul partidului AUR, cunoscut pentru abordările sale controversate și discursurile “pasionale”, a captivat atenția publicului, reflectând interesul crescut pentru politica națională. Volumul mediu de căutare lunar al expresiei “George Simion” a fost în 2023 de 33000 căutări lunare, urmat de Marcel Ciolacu cu 27100 căutări lunar, Mircea Geoana cu 18000 căutări lunare, Alina Gorghiu la egalitate cu Diana Șoșoacă cu 8100 căutări lunare, Raluca Turcan cu 5400 căutări lunare la egalitate cu Ludovic Orban, Nicolae Ciucă cu 3600 căutări lunare la egalitate cu Alexandru Rafila.

Destinații de cazare preferate în România:

Eforie Nord: Acest oraș de pe litoralul Mării Negre a fost în topul preferințelor pentru vacanțe de vară, atras atât familiile cât și tinerii prin plajele sale largi. Numarul mediu de căutări lunare în 2023 dupa expresia “Cazare Eforie Nord” a fost de 49500 căutări.

Brașov: Orașul istoric din inima Transilvaniei continuă să fie un magnet pentru turiști, datorită peisajelor montane, a amplasării sale geografice și a patrimoniului cultural bogat.

Rețete populare în 2023:

Ciorbă de Perișoare: Această rețetă tradițională românească a fost extrem de căutată în 2023, reflectând dorința oamenilor de a redescoperi și prepara mâncăruri autentice acasă. Românii au căutat în medie in fiecare luna din 2023 de 60500 de ori expresia “ciorba de perisoare”.

Tiramisu: Popularitatea acestei deserturi clasice italiene denotă interesul în creștere pentru gastronomia internațională și experimentarea cu rețete noi în bucătăria proprie.

Top brand-uri căutate în 2023 pe Internet:

Google

Facebook

Youtube

Yahoo

Google Translate

Chat Gpt

Olx

Whatsapp

Dedeman

Emag

Top filme căutate în 2023 pe Internet:

Romina, VTM

Barbie

Furios și iute X

Elemental

Taximetristi

Haita de acțiune

Oppenheimer

Motanul încălțat

Ramon

Nuntă pe bani

Top aplicații Descărcate în 2023 din App Store și Google Play:

Temu: Shop Like a Billionaire: Această aplicație de shopping, nou apărută pe piața românească, a câștigat rapid popularitate datorită ofertelor sale variate și prețurilor competitive.

Chat GPT: Această aplicație inovatoare bazată pe inteligența artificială a atras atenția publicului prin capabilitățile sale de a genera texte, răspunde la întrebări și asista în diferite sarcini, devenind rapid un instrument indispensabil pentru mulți utilizatori.

Top Melodii căutate în 2023 pe Internet:

Rares & Bogdan DLP – La tine și la bani

VESCAN & Eva Timush – Colegi de apartament

Alina Eremia & Mario Fresh – Ai Fost

JADOR – Skinny

Connect-R & RalukaOfficial – Lasa-ma Sa Te…

Andia – La nevedere

Andra & Andrei Banuta – Nu m-am gândit La despărțire

Leo de la Rosiori – Am tras draperiile

Smiley – Aia e

PUYA & IraidaOfficial – Opriți Planeta

Această analiză realizată de către agenția SEO TargetWeb a fost posibilă prin examinarea diverselor surse online, inclusiv Google, iOS App Store, Google Play, Bing, YouTube, ChatGPT, TikTok, Facebook și Instagram. Astfel, cei de la TargetWeb au reusit să ofere o imagine completă a preferințelor utilizatorilor români de Internet în 2023.

0
Citeste mai mult

Din țară

1 Decembrie – Ziua Națională a României

Publicat

acum 4 zile

pe

30 noiembrie 2023

de

Patrioți sau nu, cu toții știm ce sarbatorim de 1 decembrie. Această dată specială a fost aleasă ca zi de sărbătoare în anul 1990, fiind declarată Ziua Națională a României. Ziua de 1 decembrie marchează un moment important din istoria românilor. La 1 decembrie 1918, a avut loc Marea Unire a Transilvaniei cu România în Marea Adunare de la Alba Iulia.

În data de 31 iulie 1990, președintele Ion Iliescu a promulgat legea prin care data de 1 decembrie a fost consemnată ca zi națională și sărbătoare publică. Ziua Națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 Mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 August.

Pe 1 decembrie 1918 a avut loc Marea Unire dintre Transilvania și România la Alba Iulia, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.

La Alba Iulia s-a costituit Marele Consiliu Naţional Român, care era format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. După formarea acestuia, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. În data de 11 decembrie se ratifică Marea Unire, iar declarația de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România. Recunoaşterea Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.

În contextual actual provocat de pandemia de coronavirus, Ziua Națională a României nu se va mai celebra cu fast.

0
Citeste mai mult

Din țară

Actrița Rona Hartner a pierdut lupta cu boala, la 50 de ani

Publicat

acum 2 săptămâni

pe

23 noiembrie 2023

de

Rona Hartner a murit la vârsta de 50 de ani, după ce a fost diagnosticată cu cancer pulmonar și metastaze la creier.

Rona Hartner s-a stins din viață joi, 23 noiembrie 2023, la spital. Anunțul decesului a fost făcut chiar de sora actriței, Rinda, care a publicat pe Facebook o fotografie cu o lumânare aprinsă. Deși fanii și apropiații acesteia sperau la un miracol, artista a pierdut lupta cu cancerul.

Rona Hartner, diagnosticată inițial cu cancer pulmonar în stadiul IV, reușise să învingă, în primă fază, cumplita boala. În ultimele luni, însă, actrița fusese diagnosticată cu metastaze la creier, iar una dintre ele crescuse foarte mult, ceea ce i-a agravat starea de sănătate.

„Bună seara la toată lumea, Sunt Rinda, sora Ronei. Vă scriu să vă cer gânduri bune și rugăciuni pentru sora mea care își trăiește ultimele clipe. Ne scuzați dacă nu răspundem la mesaje, în aceste clipe dificile, vrem să fim cu ea și cu fetița ei. Dumnezeu să-i aline suferința și să o primească la el’, este anunțul trist postat de sora Ronei, chiar pe pagina oficială de Facebook a Ronei Hartner.

Rona Hartner a fost o actriță de film, cântăreață, compozitoare și textieră română de origine germană, stabilită în Franța.

A activat ca actriță de film, cântăreață, compozitoare și textieră.

 

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite