Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

RAPORT. Prețurile alimentelor, la cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani

Publicat

pe

Preţurile produselor alimentare au înregistrat a patra creştere consecutivă în noiembrie 2021, cu o rată lunară de 1,2%, după o creştere de 2,8% în luna precedentă, iar creşterea anuală s-a temperat până la 27,3%, de la 31% în luna precedentă, conform ultimului raport de la FAO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură).

În aceste condiţii, valoarea indicelui a ajuns la 134,4 puncte, cel mai ridicat nivel din iunie 2011, cu 2,3% sub maximul ultimilor 31 de ani, de 137,6 puncte (2014-2016=100), înregistrat în februarie 2011.

Cea mai mare influenţă asupra dinamicii lunare a indicelui agregat au avut-o preţurile cerealelor şi produselor lactate.

Preţurile cerealelor şi-au accelerat creşterea anuală până la 23,2%, de la 22,4% în luna precedentă, pe fondul unei creşteri lunare de 3,1%, după un avans de 3,2% în luna anterioară. Creşterea medie lunară din 2011 a fost de 1,8%.

Preţul grâului a înregistrat a cincea creştere lunară consecutivă şi a ajuns până la cel mai ridicat nivel din luna mai 2011. Tendinţa de creştere s-a menţinut şi pentru preţul orzului şi porumbului, în timp ce preţul orezului a fost stabil.

Preţul produselor lactate şi-a accelerat creşterea anuală până la 19,1%, de la 16,2%, pe fondul unei creşteri lunare de 3,4%, după o creştere de 2,8% în luna anterioară. În ultimele 12 luni, creşterea medie lunară a preţului produselor lactate la nivel global a fost de 1,5%.

Preţul mediu al uleiurilor vegetale a înregistrat o scădere lunară de 0,2%, după o creştere de 9,6% în luna precedentă, şi s-a menţinut aproape de recordul ultimilor 31 de ani. Creşterea anuală s-a temperat până la 51,4%, de la 73,6% în luna anterioară. În ultimele 12 luni, creşterea medie lunară a preţului uleiului la nivel global a fost de 3,7%.

În timp ce preţul uleiului de palmier şi-a continuat creşterea lunară, a cincea consecutivă, preţurile uleiurilor de soia şi de rapiţă au înregistrat scăderi uşoare pe fondul reducerii cererii.

Preţul zahărului a înregistrat o creştere lunară de 1,4%, după o scădere de 1,8% în luna precedentă, iar creşterea anuală s-a temperat până la 37,9%, de la 40,6%. Raportul FAO arată că reluarea creşterii preţului a fost determinată de creşterea preţurilor pentru etanol precum şi de creşterea cererii pentru importuri. În ultimele 12 luni, creşterea medie lunară a preţului zahărului la nivel global a fost de 2,8%. Creşterea preţului a fost limitată de volumul ridicat al exporturilor de zahăr din India şi de îmbunătăţirea perspectivelor pentru exporturile din Thailanda.

Preţul cărnii a înregistrat a patra lună consecutivă de scădere în noiembrie 2021, cu o medie lunară de 1%. Creşterea anuală s-a temperat 17,6%, de la 20,7% în luna precedentă, în condiţiile unui declin lunar de 0,9%, după o scădere de 1,7% în luna anterioară.

Preţurile cărnii de bovine şi de pasăre au rămas relativ stabile iar preţurile cărnii de porc au înregistrat a cincea scădere lunară consecutivă ca urmare a reducerii achiziţiilor din China, în special a celor din Uniunea Europeană. În ultimele 12 luni, creşterea medie lunară a preţului cărnii la nivel global a fost de 1,4%.

Tendinţa de creştere a preţurilor produselor alimentare se va menţine şi în perioada următoare, fiind foarte probabilă o accelerare semnificativă, în condiţiile creşterii preţurilor energiei, combustibililor şi îngrăşămintelor chimice.

„Criza gazelor din Europa împinge în sus costurile îngrăşămintelor şi preţurile alimentelor”, conform unui articol recent din Financial Times, unde se avertizează că menţinerea la un nivel ridicat al preţului gazelor poate conduce chiar la închiderea permanentă a industriei îngrăşămintelor chimice.

Din țară

City Index: Timișoara, în topul municipiilor prospere

Publicat

pe

O cercetare care analizează cele 41 de municipii reședință de județ pe baza unor indicatori privind calitatea, nivelul de trai, recreerea etc. arată că primele trei cele mai performante orașe sunt Cluj-Napoca, Bucureşti şi Sibiu, urmate în clasamentul general de Braşov, Timişoara, Oradea, Iaşi, Alba Iulia, Constanţa şi Târgu Mureş. Față de anul trecut, oraşele medii au înregistrat progrese, mai ales în educaţie, cultură, sport, conform celei de-a doua ediţii a City Index.

Radiografia municipiilor reședință de județ s-a făcut pe baza a 51 indicatori care reflectă diverse aspecte ale performanței urbane, grupate în trei componente principale: calitate, prosperitate și vibrație, arată Institutul pentru Oraşe Vizionare (IOV), inițiator al studiului City Index.

Componenta „calitate” vizează atractivitatea unui oraș legată de mediu (aer curat, parcuri și trafic), servicii esențiale (școli și spitale performante, bună conectivitate). Componenta „prosperitate” se referă la bunăstare și oportunități economice, iar „vibra­ția” încorporează experi­ențe re­creaționale și de divertisment (restaurante, muzee, cluburi sportive etc.).

La capitolul „calitatea locului”, primele cinci orașe sunt Cluj-Napoca, Sibiu, Bucureşti, Braşov şi Iaşi. Oraşele medii care performează foarte bine şi se situează în top 10 la „calitate” sunt Alba Iulia, Târgu Jiu, Râmnicu-Vâlcea. Reşiţa (locul 11 la „calitate”) rămâne şi anul acesta oraşul cu cel mai curat aer şi cea mai mare amprentă verde, Sibiul a punctat la patrimoniul istoric şi turistic, Râmnicu Vâlcea este oraşul cu cea mai mare speranţă de viaţă, iar Târgu Mureş se situează pe primul loc la indicatorul Spitale&Medici, se menţionează în document.

Pe de altă parte, pe componenta „prosperitate”, care indică putere economică şi dinamică socială, Bucureştiul ocupă prima poziţie, urmat de Cluj-Napoca şi Timişoara. Capitala domină la Cifra de afaceri şi Indicele de inovare, dar are scorul cel mai slab la Infracţionalitate. Cluj-Napoca este lider la Densitate antreprenorială şi Competitivitate urbană, dar ocupă ultimul loc la Accesibilitatea locuinţei.

„Remarcăm în această componentă creşterile în Top 10 ale oraşelor medii şi mici – Alba Iulia (locul 6 per total la componenta Prosperitate, locul 2 la indicatorul Migraţie Internă şi 6 la Efortul de investiţii publice), Bistriţa (locul 8 la Prosperitate, cu puncte forte: locul 2 la Dinamica populaţiei şi locul 3 la Fonduri Europene atrase). La indicatorul Fonduri Europene atrase, anul acesta lider este Focşaniul (vs. Reşiţa în ediţia precedentă), urmat de Zalău şi Bistriţa”, notează realizatorii City Index 2025.

În 2025, pe componenta „vibraţie”, Cluj-Napoca trece în poziţie de lider (ocupată anul trecut de Sibiu), urmat de Bucureşti și Sibiu. Topul orașelor „vibrante” este completat de Brașov, Constanța, Târgu Mureș, Timișoara, Iași, Oradea și Suceava.

Citeste mai mult

Din țară

ORA DE IARNĂ. În noaptea de 25 spre 26 octombrie, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră

Publicat

pe

România va trece la ora de iarnă, revenind la timpul legal standard (Eastern European Time EET, UTC+2).

Astfel, în noaptea de sâmbătă spre duminică, 25/26 octombrie, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, iar ora 4:00 va deveni ora 3:00, ceea ce înseamnă că vom avea o oră în plus de somn.

În Uniunea Europeană, practica schimbării orei este reglementată de o directivă din 2001. Conform acesteia, toate statele membre trec la ora de vară în ultima duminică din martie și revin la ora standard („ora de iarnă”) în ultima duminică din octombrie. În 2018, după o consultare publică cu aproape 4 milioane de participanți, Comisia Europeană a propus renunțarea la schimbarea orei.

În 2019, Parlamentul European a sprijinit reforma, care a fost însă dată uitării din cauza opoziției câtorva state, dar și ca urmare a pandemiei de coronavirus, care a schimbat agenda europeană.

Conform medicilor, tranziția poate produce perturbări de bioritm organismului, schimbarea orei fiind resimţită mai ales de persoanele mai fragile, precum copiii şi bătrânii.

Pot apărea tulburări ale somnului, poftei de mâncare, capacității de muncă, concentrării şi stărilor de dispoziţie.

Citeste mai mult

Din țară

Compania aeriană Turkish Airlines va opera curse către Istambul de la Timișoara

Publicat

pe

Compania aeriană Turkish Airlines a pus în vânzare primele bilete de avion pe ruta Timișoara – Istanbul.

Anunţul a fost făcut marţi seara de preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Alfred Simonis, pe o rețea de socializare.

Acesta a mai precizat că Turkish Airlines va opera cinci curse pe săptămână, iar durata unui zbor între Aeroportul Internațional „Traian Vuia“ Timișoara şi cel din Istanbul este de o oră şi 40 de minute.

Conform celor precizate  de Alfred Simonis, Aeroportul Internațional Istanbul oferă legături rapide către 300 de destinații.

Din aprilie 2026, Compania aeriană Turkish Airlines va opera cinci curse pe săptămână conectând întreg vestul României cu unul dintre cele mai mari hub-uri aeriene internaționale.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite