Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Reguli noi la tratamentele balneare. Ce trebuie să respecte pacienții

Publicat

pe

Ministerul Sănătăţii a transmis, luni, printr-un comunicat de presă, că a fost publicat, în Monitorul Oficial, Ordinul ministrului Sănătăţii privind măsurile necesar a fi implementate în cadrul unităţilor care desfăşoară activităţi de tratament balnear.

Astfel, pacienţii care vor beneficia de tratament în unităţile balneare vor fi programaţi şi informaţi privind regulile de distanţare socială, siguranţă şi igienă care trebuie respectate. Pentru programare, unitatea balneară are obligaţia efectuării unui triaj telefonic al pacienţilor. De asemenea, programările vor fi realizate cu evitarea, pe cât posibil, a contactului între pacienţi.

La intrarea în unitatea balneară se va face în mod obligatoriu un triaj epidemiologic de către un asistent medical instruit.

„Triajul epidemiologic constă în măsurarea temperaturii cu termometrul noncontact, iar temperatura înregistrată nu trebuie să depăşească 37,3 grade Celsius. În cazul în care temperatura înregistrată depăşeşte 37,3 grade Celsius, se recomandă repetarea măsurării temperaturii după o perioadă de 2-5 minute de repaus. Dacă se constată menţinerea unei temperaturi peste 37,3 grade Celsius sau/şi prezenţa de simptome respiratorii şi/sau alte semne/simptome de boli infectocontagioase acute, pacienţii nu sunt primiţi în incinta unităţii balneare şi li se anulează în mod obligatoriu programarea. Totodată unitatea balneară le va recomanda acestora să ia legătura cu medicul de familie”, a arătat MS.

De asemenea, pacienţii care intră la consultaţie/tratament balnear sunt obligaţi să completeze o declaraţie pe propria răspundere cu privire la virusul SARS-CoV-2.

Potrivit documentului, unitatea balneară se va asigura că pacienţii care intră la consult/tratament poartă mască de protecţie şi protecţie pentru încălţăminte.

Personalul cabinetului medical şi al bazei de tratament va fi echipat corespunzător cu echipamentul obişnuit în activitatea medicală, conform normativelor în vigoare, cu precizarea că mănuşile vor fi schimbate la fiecare pacient consultat/tratat.

Totodată, un medic specialist desemnat de către unitatea balneară va efectua un instructaj specific pentru fiecare categorie de personal privind programul de lucru, desfăşurarea activităţilor specifice funcţiei, respectarea circuitelor, folosirea echipamentului de protecţie.

„În cadrul unităţii balneare/cabinetelor medicale individuale recepţia va funcţiona cu un singur angajat pe tură, cu mijloace de protecţie (vizieră sau panou transparent, halat de protecţie, mănuşi de unică folosinţă). Pentru accesul personalului în unitatea balneară se recomandă, atunci când este posibil, ca intrarea să se realizeze printr-o cale de acces diferită de cea a pacienţilor. La intrarea personalului în tură se va realiza termometrizarea acestuia de către o persoană desemnată în acest sens. Totodată, personalul unităţii balneare are obligaţia de a curăţa şi dezinfecta încălţămintea de la intrarea şi ieşirea din tură”, a menţionat MS.

De asemenea, se recomandă pe cât posibil evitarea contactului între personalul unităţii balneare, cu menţinerea distanţei de 2 metri în timpul interacţiunilor profesionale.

Conform documentului, personalul care efectuează proceduri de tratament se va spăla în mod obligatoriu cu apă şi săpun minimum 20 de secunde şi îşi va dezinfecta corespunzător mâinile şi antebraţele înainte şi după efectuarea fiecărui tratament.

Sălile de aşteptare trebuie să fie dotate cu recipiente cu substanţe dezinfectante pentru pacienţi şi se recomandă ca în sala de aşteptare să fie un singur pacient, care urmează să fie consultat/tratat, iar în cazul în care sunt mai mulţi, unitatea balneară va asigura o distanţă minimă de 2 m între aceştia.

Este recomandată introducerea unui interval de timp de minimum 15 minute între consultaţii în scopul aerisirii şi efectuării dezinfecţiei cabinetului şi instrumentarului acestuia, precum şi schimbării echipamentului medical acolo unde este cazul.

Accesul în cabinetele de consultaţii şi tratament fizic nu este permis pacienţilor însoţiţi de aparţinători, cu excepţia pacienţii cu dizabilităţi care au nevoie de însoţitor, pacienţii minori sau pacienţii cu afecţiuni grave care obţin acceptul medicului curant.

„În sala de kinetoterapie şi în celelalte încăperi folosite pentru tratament fizic se va efectua distanţarea echipamentelor la 1,5-2 metri unul de altul, eventual amplasate în zigzag dacă spaţiul permite. În încăperile menţionate vor beneficia de tratament maximum doi pacienţi concomitent împreună cu terapeutul, cu respectarea distanţei de 2 metri”, a mai arătat MS:

Potrivit reglementărilor, în cazul sălilor de kinetoterapie/tratament fizic cu suprafeţe mai mari de 12 mp, pot beneficia de tratament mulţi pacienţi cu respectarea următoarelor condiţii: distanţarea echipamentelor la 1,5-2 metri unul de altul, alocarea a 4 mp/pacient, iar kinetoterapeutul coordonează grupul respectând distanţa de 2 metri dintre pacienţi.

La sfârşitul fiecărei proceduri de kinetoterapie/tratament fizic, sălile şi echipamentele vor fi dezinfectate.

Este contraindicată efectuarea procedurilor de aerosoloterapie şi, respectiv, hidrotermoterapie în spaţiu închis.

Conform Ordinului MS, se recomanda ca procedurile fizice care vor fi urmate de pacient de către medicul curant să ţină cont şi de mijlocul de deplasare a pacientului de la domiciliu la baza de tratament.

Ordinul MS prevede că în cabinete/săli de tratament/holuri/grupuri sanitare se vor amplasa recipiente cu dezinfectanţi.

Bagajele pacienţilor se vor depozita în compartimentele special destinate, compartimente ce vor fi dezinfectate după eliberare, sau se vor depozita într-un spaţiu bine delimitat în saci de unică folosinţă etichetaţi cu numele pacientului.

În recepţia unităţii balneare, în sălile de aşteptare, se afişează în locuri vizibile instrucţiuni cu privire la regulile de conduită şi circuitele impuse pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 în vigoare.

„Personalul unităţii balneare va fi obligat să se spele frecvent pe mâini cu apă şi săpun şi să utilizeze soluţii dezinfectante. De asemenea, este obligatorie dezinfecţia regulată a cabinetelor medicale, spaţiilor destinate pacienţilor (căi de acces, sală de aşteptare, recepţie, toaletă, vestiare, clanţe, mânere, balustrade), mobilierului din sala de aşteptare etc. cu dezinfectant de suprafaţă conform reglementărilor în vigoare. Este obligatorie aerisirea sălilor de consultaţie/tratament după fiecare pacient, fiind obligatorie dezinfecţia tuturor dispozitivelor medicale, conform recomandărilor producătorului. Sunt obligatorii schimbarea regulată a măştii de protecţie şi a mănuşilor conform regulilor în vigoare, curăţarea şi dezinfectarea vizierei când este cazul”, se mai arătă în comunicatul de presă.

Din țară

CÂND nu se fac nunți în anii 2026 și 2027, conform rânduielilor Bisericii Ortodoxe

Publicat

pe

Cei care își planifică nunta în anii 2026 și 2027 trebuie să țină cont de rânduielile Bisericii Ortodoxe, care prevăd anumite perioade de post și zile de sărbătoare în care nu se oficiază cununii religioase.

Conform tradiției ortodoxe, nu se fac nunți în zilele de post de peste an (miercurea și vinerea), în posturile mari, în ajunul și în zilele marilor sărbători, precum și în intervalul dintre Nașterea Domnului și Bobotează.

Zile în care nu se fac nunți în 2026

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (16 februarie – 19 aprilie);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (8 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (31 iulie – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

20-21 mai (Înălțarea Domnului);

30 mai – 1 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci).

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2025 – 6 ianuarie 2026.

Zile în care nu se fac nunți în 2027

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (8 martie – 9 mai);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (22 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (1 – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

9-10 iunie (Înălțarea Domnului);

19-21 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci);

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2026 – 6 ianuarie 2027.

Sursa:

https://basilica.ro/ghid-pentru-miri-2026-2027/

Citeste mai mult

Din țară

SOLSTIȚIUL de iarnă. Începe iarna astronomică

Publicat

pe

Ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă. El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.

Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în data de 21 decembrie 2025, la ora 17.03, conform informațiilor publicate de Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“.

Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.

După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′.

La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

Citeste mai mult

Din țară

1 Decembrie – Ziua Națională a României

Publicat

pe

Patrioți sau nu, cu toții știm ce sarbatorim de 1 decembrie. Această dată specială a fost aleasă ca zi de sărbătoare în anul 1990, fiind declarată Ziua Națională a României. Ziua de 1 decembrie marchează un moment important din istoria românilor. La 1 decembrie 1918, a avut loc Marea Unire a Transilvaniei cu România în Marea Adunare de la Alba Iulia.

În data de 31 iulie 1990, președintele Ion Iliescu a promulgat legea prin care data de 1 decembrie a fost consemnată ca zi națională și sărbătoare publică. Ziua Națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 Mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 August.

Pe 1 decembrie 1918 a avut loc Marea Unire dintre Transilvania și România la Alba Iulia, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.

La Alba Iulia s-a costituit Marele Consiliu Naţional Român, care era format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. După formarea acestuia, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. În data de 11 decembrie se ratifică Marea Unire, iar declarația de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România. Recunoaşterea Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.

În contextual actual provocat de pandemia de coronavirus, Ziua Națională a României nu se va mai celebra cu fast.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite