Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

ACTUALIZARE. Pandemia COVID-19. S-au înregistrat 12 decese în România

Publicat

pe

Un nou deces cauzat de infecţia cu noul coronavirus COVID-19 a fost înregistrat, urcând bilanţul persoanelor decedate de această boală în ţara noastră la 12.

Ultimul pacient decedat fiind un bărbat de 74 de ani, din judeţul Ialomiţa, internat în Spitalul Comăneşti din Bacău, informează Grupul de Comunicare Strategică (GCS).

„Cazul 12: Bărbat, 74 ani, din judeţul Ialomiţa, internat la Bacău în Spitalul Comăneşti, secţia ATI, unde a primit oxigen pe mască. Bărbatul a manifestat simptome în 19 martie a.c. şi a fost internat în 22 martie a.c. în stare gravă. Pacientul suferea de obezitate, HTA, şi insuficienţă renală cronică”, precizează informarea GCS.

Potrivit sursei citate, al 11-lea pacient decedat a fost o „femeie, 64 de ani, din judeţul Suceava, internată în stare gravă în Spitalul Judeţean Suceava – secţia ATI, unde a fost intubată”. Femeia a fost transferată la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Iaşi, unde a decedat marţi. „Pacienta suferea de boli asociate (HTA, cardiopatie ischemică, fibrilaţie atrială) şi a avut istoric de călătorie în perioada 13-29 februarie a.c. în Insulele Mauritius, Seychelles, Dubai”, se menționează în informarea CGS.

Știrea inițială

România a înregistrat opt decese din cauza coronavirusului

Al optulea caz de deces din cauza coronavirusului a fost înregistrat marţi dimineaţă în România, informează Grupul de Comunicare Strategică.

Potrivit GCS, este vorba despre un bărbat în vârstă de 70 ani, internat la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Craiova, confirmat pozitiv în data de 19 martie.

Pacientul a sosit pe data de 7 martie din Italia împreună cu fiica sa, care se află în acest moment în autoizolare.

Pacientul a fost internat pe data de 19 martie la SCBI Craiova cu insuficienţă respiratorie, fiind internat pe Secţia ATI a spitalului. Acesta suferea de boli preexistente pentru care urma tratament cu insulină.

De asemenea, pacientul avea obezitate grad II.

Vârsta medie a pacienţilor diagnosticaţi, până în prezent, în România, cu noul coronavirus este de 42 de ani, cel mai mare procent reprezentându-l persoanele cu vârste cuprinse între 19 şi 50 de ani (68%).

Potrivit Grupului de Comunicare Strategică, cei cu vârste cuprinse între 51 şi 70 de ani reprezintă 24% din cazurile de îmbolnăvire, iar cei de peste 70 de ani – 4%.

De asemenea, 4% sunt minori, 53% – femei, iar 43% – bărbaţi.

Din cele 576 de persoane confirmate pozitiv la noul coronavirus, 10 pacienţi (2%) au între 0 şi 9 ani; 20 pacienţi (3%) au între 10 şi 19 ani; 74 de pacienţi (13%) – între 20 şi 29 de ani; 135 de pacienţi (23%) – între 30 şi 39 de ani; 165 de pacienţi (29%) – între 40 şi 49 de ani.

De asemenea, 101 pacienţi (18%) au între 50 şi 59 de ani; 46 de pacienţi (8%) – între 60 şi 69 de ani, 24 pacienţi (4%) – între 70 şi 79 de ani, iar o singură persoană are peste 80 de ani.

Din țară

CÂND nu se fac nunți în anii 2026 și 2027, conform rânduielilor Bisericii Ortodoxe

Publicat

pe

Cei care își planifică nunta în anii 2026 și 2027 trebuie să țină cont de rânduielile Bisericii Ortodoxe, care prevăd anumite perioade de post și zile de sărbătoare în care nu se oficiază cununii religioase.

Conform tradiției ortodoxe, nu se fac nunți în zilele de post de peste an (miercurea și vinerea), în posturile mari, în ajunul și în zilele marilor sărbători, precum și în intervalul dintre Nașterea Domnului și Bobotează.

Zile în care nu se fac nunți în 2026

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (16 februarie – 19 aprilie);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (8 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (31 iulie – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

20-21 mai (Înălțarea Domnului);

30 mai – 1 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci).

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2025 – 6 ianuarie 2026.

Zile în care nu se fac nunți în 2027

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (8 martie – 9 mai);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (22 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (1 – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

9-10 iunie (Înălțarea Domnului);

19-21 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci);

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2026 – 6 ianuarie 2027.

Sursa:

https://basilica.ro/ghid-pentru-miri-2026-2027/

Citeste mai mult

Din țară

SOLSTIȚIUL de iarnă. Începe iarna astronomică

Publicat

pe

Ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă. El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.

Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în data de 21 decembrie 2025, la ora 17.03, conform informațiilor publicate de Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“.

Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.

După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′.

La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

Citeste mai mult

Din țară

1 Decembrie – Ziua Națională a României

Publicat

pe

Patrioți sau nu, cu toții știm ce sarbatorim de 1 decembrie. Această dată specială a fost aleasă ca zi de sărbătoare în anul 1990, fiind declarată Ziua Națională a României. Ziua de 1 decembrie marchează un moment important din istoria românilor. La 1 decembrie 1918, a avut loc Marea Unire a Transilvaniei cu România în Marea Adunare de la Alba Iulia.

În data de 31 iulie 1990, președintele Ion Iliescu a promulgat legea prin care data de 1 decembrie a fost consemnată ca zi națională și sărbătoare publică. Ziua Națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 Mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 August.

Pe 1 decembrie 1918 a avut loc Marea Unire dintre Transilvania și România la Alba Iulia, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.

La Alba Iulia s-a costituit Marele Consiliu Naţional Român, care era format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. După formarea acestuia, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. În data de 11 decembrie se ratifică Marea Unire, iar declarația de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România. Recunoaşterea Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.

În contextual actual provocat de pandemia de coronavirus, Ziua Națională a României nu se va mai celebra cu fast.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite