Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

România intră în stare de alertă din 15 mai. Legea, pe masa parlamentarilor

Publicat

pe

Guvernul a adoptat, luni, proiectul de lege care prevede măsurile ce vor intra în vigoare după 15 mai, în cadrul stării de alertă, printre acestea aflându-se obligativitatea purtării măştii în spaţiile publice închise, faptul că restaurantele şi mall-urile rămân închise, că firmele trebuie să instituie programe individualizate pentru angajaţi, astfel încât între salariaţi să se asigure existenţa unui interval de o oră la începerea şi la terminarea programului de muncă, într-o perioadă de trei ore.

„Sunt prevăzute reglementări în ceea ce priveşte desfăşurarea unor activităţi economice şi sociale în acest context în domeniul economic. Potrivit acestor prevederi, va fi permisă organizarea activităţilor de comercializare a produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice care nu presupun rămânerea clienţilor în spaţiile destinate acestui scop, aşa cum sunt cele de tip drive-in, room-service sau livrare la clienţi. Tot în domeniul economic, pe perioada stării de alertă se pot suspenda activităţile de comercializare cu amănuntul şi serviciile în centrele comerciale, cu câteva excepţii, în cazul cărora sunt permise astfel de activităţi, respectiv vânzarea produselor electronice şi electrocasnice, dacă operatorii economici asigură livrarea acestora la domiciliu”, a transmis şeful Cancelariei premierului.

El a precizat că este permisă activitatea desfăşurată de operatorii economici din centrele comerciale care au accesul asigurat direct din exteriorul incintei şi este întreruptă comunicarea cu restul complexului, fiind prevăzute câteva excepţii pentru activităţi legate de îngrijire personală, curăţătorie, cabinete stomatologice, optică medicală şi altele.

În domeniul sănătăţii se păstrează prevederea actuală ca pe durata a stării de alertă posturile vacante sau temporar vacante din cadrul Ministerului Sănătăţii şi unităţilor aflate în subordinea acestuia minister să poată fi ocupate de către personal contractual fără organizarea concursului dacă durata angajării nu depăşeşte perioada stării de alertă.

O altă măsură priveşte obligativitatea purtării măştii în spaţiile publice închise.

„Tot în domeniul sanitar, potrivit acestui proiect de lege, pe durata stării de alertă se instituie obligativitatea purtării măştii de protecţie în spaţiile publice închise, spaţiile comerciale, mijloace de transport în comun şi la locul de muncă. De asemenea, tot în domeniul sanitar, autorităţile pot plafona preţurile la medicamente, vaccinuri, dezinfectanţi, insecticide, dispozitive medicale şi alte materiale sanitare pe perioada stării de alertă”, a anunţat Ionel Dancă.

El a menţionat că în domeniul muncii şi protecţiei sociale, valabilitatea contractelor colective de muncă se prelungeşte pe perioada stării de alertă, precum şi pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea acesteia.

„O măsură extrem de importantă pentru a asigura organizarea eficientă a activităţilor de muncă pentru personalul angajat în instituţiile publice centrale şi locale, dar şi în cadrul companiilor naţionale la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat, cu un număr mai mare de 50 de salariaţi, în cadrul acestor entităţi se instituie obligaţia de a organiza programe individualizate de muncă, fără a interveni in această situaţie pe măsurile legate de chestiuni prevăzute în Codul Muncii astfel încât între salariaţi să se asigure existenţa unui interval de o oră la începerea şi la terminarea programului de muncă, într-o perioadă de trei ore. Practic, se instituie obligaţia autorităţilor de a organiza programe individualizate de muncă pentru angajaţii din cadrul acestor instituţii”, a mai spus Dancă.

Pe perioada a stării de alertă, autorităţile competente pot dispune măsuri de protecţie şi prevenţie pentru angajaţii aflaţi în situaţii vulnerabile, iar tot în domeniul muncii şi în domeniul organizării activităţilor de muncă în cadrul instituţiilor publice, instituţiile şi autorităţile pot angaja personal fără concurs, în funcţie de nevoile determinate de prevenirea şi combaterea a situaţiei care a generat starea de alertă, pe durată determinată de şase luni.

În domeniul transporturilor sunt prevăzute reglementări care permit autorităţilor impunerea unor măsuri restrictive în ceea ce priveşte derularea transportului aerian, naval, rutier sau feroviar, prin ordin comun al ministrului Transporturilor şi pe baza hotărârii Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.

De asemenea, au fost luate măsuri şi pentru finalizarea acestui an şcolar şi pentru pregătirea anului şcolar următor.

„În ceea ce priveşte activitatea de educaţie-cercetare, pe perioada stării de alertă, începând cu data intrării în vigoare a acestui proiect de lege şi până la eliminarea restricţiilor instituite de către autorităţile de resort, unităţile de învăţământ preuniversitar organizează activităţi din planurile de învăţământ în mediul online, iar acolo unde nu este posibil acest lucru, autorităţile au obligaţia de a asigura resursele educaţionale pentru elevii care nu au acces la tehnologie, în conformitate cu instrucţiunile ministrului Educaţiei şi Cercetării. În baza hotărârilor Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, şi prin ordin comun al ministrului Educaţiei şi Cercetării, se vor institui măsuri pentru desfăşurarea activităţilor în unităţile de învăţământ, în scopul finalizării anului şcolar 2019-2020 precum şi pentru pregătirea anului şcolar 2020-2021, în mod special în ceea ce priveşte activităţile pentru susţinerea examenelor naţionale şi de certificare a competenţelor profesionale în perioada 2 iunie-12 iunie”, a mai spus Dancă.

O altă măsură aprobată de Guvern reglementează activităţile în domeniul sportului, constând în cantonamente, antrenamente şi competiţii sportive organizate pe teritoriul României precum şi accesul la bazele sportive.

Dancă a mai afirmat că au fost luate măsuri şi în domeniul culturii şi al cultelor religioase.

„În domeniul culturii, de asemenea, prin ordin comun al Ministrului Culturii şi al ministrului Sănătăţii, pe baza hotărârilor Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă sunt instituite măsurile necesare la nivelul instituţiilor muzeale, bibliotecilor, librăriilor, cinematografelor, studiourilor de producţie de film şi altor instituţii de spectacole şi/ sau concerte. În ceea ce priveşte cultele religioase, potrivit proiectului de lege, activitatea acestora se exercită liber, cu respectarea regulilor de disciplină sanitară, stabilite de autorităţile cu atribuţii în domeni, inclusiv de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă cu consultarea Departamentului Cultelor”, a mai transmis şeful Cancelariei.

El a precizat că au fost luate măsuri legate de procedura insolvenţei şi de executare a pedepselor.

„Sunt prevăzute în acest proiect de lege măsuri în ceea ce priveşte organizarea modului de desfăşurare a procedurilor din domeniul insolvenţei precum şi cu instituirea unor măsuri de decalare a unor termene pentru a permite reorganizarea în procedura insolvenţei pentru agenţii economici pe perioada stării de alertă precum şi prevederi în ceea ce priveşte executarea pedepselor şi modul în care se pot exercita drepturile deţinuţilor pe perioada stării de alertă”, a declarat Dancă.

El a mai menţionat că prin acest proiect de lege a fost schimbat şi regimul contravenţiilor.

„De asemenea, în baza acestui proiect de lege s-a schimbat regimul contravenţiilor astfel încât regimul juridic al contravenţiilor este asimilat şi pus în acord cu prevederile Ordonanţei Guvernului numărul 2/2001 pentru a evita situaţia ivită în contextul în care regimul contravenţiilor stabilit în baza Ordonanţei 1/1999 a fost declarată neconstituţională”, a precizat Ionel Dancă.

Proiectul de lege trebuie dezbătut și adpotat de Parlament

Din țară

CÂND nu se fac nunți în anii 2026 și 2027, conform rânduielilor Bisericii Ortodoxe

Publicat

pe

Cei care își planifică nunta în anii 2026 și 2027 trebuie să țină cont de rânduielile Bisericii Ortodoxe, care prevăd anumite perioade de post și zile de sărbătoare în care nu se oficiază cununii religioase.

Conform tradiției ortodoxe, nu se fac nunți în zilele de post de peste an (miercurea și vinerea), în posturile mari, în ajunul și în zilele marilor sărbători, precum și în intervalul dintre Nașterea Domnului și Bobotează.

Zile în care nu se fac nunți în 2026

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (16 februarie – 19 aprilie);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (8 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (31 iulie – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

20-21 mai (Înălțarea Domnului);

30 mai – 1 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci).

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2025 – 6 ianuarie 2026.

Zile în care nu se fac nunți în 2027

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (8 martie – 9 mai);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (22 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (1 – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

9-10 iunie (Înălțarea Domnului);

19-21 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci);

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2026 – 6 ianuarie 2027.

Sursa:

https://basilica.ro/ghid-pentru-miri-2026-2027/

Citeste mai mult

Din țară

SOLSTIȚIUL de iarnă. Începe iarna astronomică

Publicat

pe

Ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă. El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.

Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în data de 21 decembrie 2025, la ora 17.03, conform informațiilor publicate de Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“.

Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.

După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′.

La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

Citeste mai mult

Din țară

1 Decembrie – Ziua Națională a României

Publicat

pe

Patrioți sau nu, cu toții știm ce sarbatorim de 1 decembrie. Această dată specială a fost aleasă ca zi de sărbătoare în anul 1990, fiind declarată Ziua Națională a României. Ziua de 1 decembrie marchează un moment important din istoria românilor. La 1 decembrie 1918, a avut loc Marea Unire a Transilvaniei cu România în Marea Adunare de la Alba Iulia.

În data de 31 iulie 1990, președintele Ion Iliescu a promulgat legea prin care data de 1 decembrie a fost consemnată ca zi națională și sărbătoare publică. Ziua Națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 Mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 August.

Pe 1 decembrie 1918 a avut loc Marea Unire dintre Transilvania și România la Alba Iulia, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.

La Alba Iulia s-a costituit Marele Consiliu Naţional Român, care era format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. După formarea acestuia, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. În data de 11 decembrie se ratifică Marea Unire, iar declarația de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România. Recunoaşterea Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.

În contextual actual provocat de pandemia de coronavirus, Ziua Națională a României nu se va mai celebra cu fast.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite