Ne găsiți și pe:

Din țară

Se ieftinește prețul gazelor, de la 1 iulie

Publicat

pe

Preţurile pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale pentru un număr de peste 3 milioane clienţi casnici cu un consum anual mai mic de 280 MWh, calculate în conformitate cu prevederile metodologiilor în vigoare, vor înregistra o scădere de peste 5% pentru întreaga piaţă de furnizare reglementată, a anunţat luni Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Astfel, Comitetul de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei a aprobat luni preţurile pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale la clienţii casnici, valabile începând cu data de 1 iulie 2019.

„Această evoluţie este generată, în principal, de scăderea preţurilor celor doi mari furnizori de pe piaţa reglementată a gazelor naturale, şi anume: E.ON Gaz Furnizare România: – 3,71%; Engie România: – 7,89%”, arată un comunicat al autorităţii.

Reprezentanţii ANRE spun că principalul element component al preţului final reglementat, care a determinat scăderea medie înregistrată pe piaţa reglementată a gazelor naturale, a fost preţul de vânzare a gazelor naturale de către producătorii interni de 68 lei/MWh, reglementat prin prevederile OUG 114/2018, cu modificările şi completările ulterioare.

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Din țară

Harta României, galbenă după alegerile prezidențiale. PNL a câștigat în 29 de județe

Publicat

pe

Klaus Iohannis a obţinut 36,66% la alegerile prezidenţiale de dumiică, Viorica Dăncilă – 23,%79, Dan Barna – 13,99%, Mircea Diaconu – 9,25%, conform rezultatelor provizorii prezentate de AEP.
PNL a câștigat 29 județe, PSD 10 județe, UDMR două. USR nu a câștigat în niciun județ.

Dupa numararea voturilor din 18.748 de sectii, adica 100% din total, reprezentând 8.546545 voturi valabil exprimate, preşedintele Klaus Iohannis a obţinut 3.132.888 voturi, adică 36,66 %..
Viorica Dăncilă a obţinut 2.033.616 voturi, adica 23,79%.

Pe locul al treilea în opţiunile de vot se află Dan Barna, cu 1.196.173 voturi, adica 13,99%, urmat de Mircea Diaconu, cu 790.945 voturi, adica 9,25%.

Theodor Paleologu se situează pe locul al cincilea, cu 484.116 voturi, adica 5,66%.

Kelemen Hunor este pe locul 6, cu 4,14 %, urmat de Ramona Ioana Bruynseels, cu 2,72%.

Alexandru Cumpănaşu e pe locul 8, cu 125.043 voturi, adica 1,43%, iar restul candidaţilor au sub 1%

La alegerile prezidenţiale de duminică, în ţară, au votat peste 8,6 milioane de alegători dintre cei înscrişi pe listele electorale permanente, reprezentând 47,66%, mai puţin decât în turul întâi al alegerilor prezidenţiale din 2014 şi 2009.

La alegerile prezidenţiale din 2014, prezenţa a fost 52,31%, iar în 2009 a fost 53,52%.

Citeste mai mult

Din țară

Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă – în turul al doilea pentru Președinția României

Publicat

pe

UPDATE 1:

Autoritatea Electorală Permanentă a centralizat voturile înregistrate în peste 18.500 de secţii de votare, reprezentând 99% din totalul acestora, iar potrivit rezultatelor provizorii, Klaus Iohannis a obţinut 36,06% din voturile exprimate, Viorica Dăncilă – 23,56%, Dan Barna – 13,58% şi Mircea Diaconu – 9,12%.

La alegerile prezidenţiale de duminică, în ţară, au votat peste 8,6 milioane de alegători dintre cei înscrişi pe listele electorale permanente, reprezentând 47,66%, mai puţin decât în turul întâi al alegerilor prezidenţiale din 2014 şi 2009.

La alegerile prezidenţiale din 2014, prezenţa a fost 52,31%, iar în 2009 a fost 53,52%.

UPDATE:

Preşedintele Klaus Iohannis, (39%) şi liderul PSD Viorica Dăncilă (22,5%) au şanse să se califice în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale conform datelor exit-poll-ului CURS – Avangarde pe baza datelor centralizate până la ora 19:30, difuzate de Digi 24.

Pe locul al treilea se situează Dan Barna,cu 16,4%.

Potrivit estimărilor aceluiaşi exit poll candidatul independent Mircea Diaconu deţine 7,9%.

Reprezentantul PMP la aceste alegeri, Theodor Paleologu, a fost votat, conform rezultatelor exit poll prezentate de Antena 3 de 6,1% dintre alegători.

Preşedintele UDMR Kelemen Hunor are în primul tur de scrutin, potrivit exit-poll-ului, 3,9% dintre alegători

Candidata PPU-SL Ramona Ioana Bruynseels a fost votată de 1,9%, dintre cei are au venit la urne, în timp ce candidatul independent Alexandru Cumpănaşu are 1,2% din voturi.

Marja teoretică de eroare a sondajului este de 0,66% la care se adaugă „o marjă asumată” cauzată de „unele dificultăţi de teren”. Rezultatele sunt valabile doar pentru voturile exprimate pe teritoriul României.

Alegeri Prezidențiale în România – Primul tur

Peste 18,2 milioane de români cu drept de vot sunt aşteptaţi, duminică, să-şi exprime opţiunea electorală într-una dintre cele 18.748 de secţii de votare organizate în ţară.

Votarea are loc până la ora 21.00, dar secţiile unde sunt cozi pot rămâne deschise până la ora 23.59.

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) anunţă că pentru alegerile de duminică numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente este 18.217.156, în timp ce 19.215 cetăţeni au dreptul de vot interzis.

Pentru ca aceştia să poată vota au fost organizate 18.748 de secţii de votarare, lista acestora poate fi consultată pe site-ul www.roaep.ro la secţiunea Management Electoral/ Geografie electorală/ Registrul secţiilor de votare.

Alegătorii pot afla secţia de votare la care sunt arondaţi accesând www.registrulelectoral.ro.

Pentru buna desfăşurare a procesului electoral, s-au comandat 20.127.586 buletine de vot, 93.740 de ştampile cu menţiunea ”VOTAT” şi 18.625.061 timbre autocolante.

Votarea în ţară are loc duminică, între orele 7:00 şi 21:00, cu posibilitatea de prelungire până la cel mai târziu ora 23:59 pentru alegătorii care se află la sediul secţiei de votare la ora 21:00, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare.

Alegătorii din ţară votează cu un act de identitate valabil, emis de statul român, respectiv: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; titlul de călătorie; carnetul de serviciu militar.

În ţară, cetăţenii votează la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa, iar în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială, pot vota la orice secţie de votare din cadrul acesteia, pe listele suplimentare.

Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, care au făcut cerere scrisă în acest sens, preşedintele secţiei de votare poate decide ca o echipă formată din cel puţin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării – ştampilă cu menţiunea „VOTAT”, buletine de vot şi timbre autocolante necesare pentru a se efectua votarea.

Cine sunt candidații

1. Klaus Werner Iohannis, susţinut de PNL, actualul preşedinte
2. Theodor Paleologu, susţinut de PMP
3. Ilie-Dan Barna, susţinut de Alianţa 2020 USR PLUS
4. Hunor Kelemen, susţinut de UDMR
5. Vasilica-Viorica Dăncilă, susţinută de PSD
6. Cătălin Sorin Ivan, susţinut de Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională
7. Ninel Peia, susţinut de Partidul Neamul Românesc
8. Sebastian-Constantin Popescu, susţinut de Partidul Noua Românie
9. John Ion Banu, susţinut de Partidul Naţiunea Română
10. Mircea Diaconu, candidat susţinut de Alianţa electorală ”UN OM”, formată din ALDE şi Pro România
11. Bogdan-Dragoş-Aureliu Marian-Stanoevici, candidat independent
12. Ramona Ioana Bruynseels, susţinută de Partidul Puterii Umaniste (Social-Liberal)
13. Viorel Cataramă, susţinut de Dreapta Liberală
14. Alexandru Cumpănaşu, candidat independent

Citeste mai mult

Din țară

Alegeri prezidențiale în România. Totul despre procesul de vot

Publicat

pe

Potrivit BEC, un număr de 18.748 de secţii de votare vor fi deschise duminică, 10 noiembrie, la alegerile prezidenţiale, iar în străinătate 835 pentru românii de peste hotare. În competiţia pentru prezidenţiale s-au înscris şi au fost validaţi 14 candidaţi.

Mandatul de Preşedinte al României este de cinci ani, iar în data de 10 noiembrie va avea loc votul în ţară la alegerile prezidenţiale, între orele 07.00 şi 21.00. Al doilea tur de scrutin a fost programat să aibă loc pe 24 noiembrie, tot în intervalul orar 07.00 – 21.00.

Unde pot vota alegătorii

Cetăţenii pot vota la una dintre următoarele secţii de votare, potrivit informaţiilor puse la dispoziţie pe site-ul AEP:

– în cazul în care se află în unitatea administrativ-teritorială unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul ori reşedinţa, conform legii.

– dacă se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota la orice secţie de votare din cadrul acesteia.

– dacă persoana îndeplineşte funcţia de membru al biroului electoral al secţiei de votare sau de operator de calculator al biroului electoral al secţiei de votare ori asigură menţinerea ordinii, votează la secţia de votare unde îşi desfăşoară activitatea.

– în cazul în care are mobilitate redusă poate vota la orice secţie de votare care îi asigură accesul la vot.

Votarea în ţară începe duminică, la ora 7.00 şi se încheie la ora 21.00. Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secţiei de votare, cât şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot până cel mult la ora 23.59.

Ce acte îţi trebuie ca să poţi vota

Cetăţenii pot vota cu un act de identitate valabil, emis de statul român, respectiv: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; titlul de călătorie; carnetul de serviciu militar.

Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar şi titlul de călătorie pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetăţenii români care votează în străinătate sau de cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.

Care este procedura de vot

Alegătorii îşi prezintă actele de identitate operatorilor de calculator, care preiau şi introduc datele personale ale alegătorilor în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV), potrivit hotărârii AEP.

SIMPV are rolul de a semnala dacă:

– persoana care s-a prezentat la vot nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv;

– persoanei care s-a prezentat la vot i-a fost interzisă exercitarea dreptului de vot;

– alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la secţia de votare respectivă;

– alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la altă secţie de votare;

– alegătorul care s-a prezentat la vot este omis din lista electorală permanentă;

– alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin;

– alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că a votat prin corespondenţă, votul prin corespondenţă transmis de acesta fiind recepţionat de biroul electoral competent.

Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele candidatului pentru care optează, potrivit informaţiilor furnizate de AEP.

Cetăţeanul român care, din motive temeinice constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.

După ce a votat, alegătorul are obligaţia de a introduce buletinul de vot în urnă. Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta.

Când poate fi solicitată urna specială şi de către cine?

Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, din ţară, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu în preziua votării, însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puţin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării – ştampilă cu menţiunea „VOTAT”, buletine de vot şi timbre autocolante necesare pentru a se efectua votarea.

Pot solicita urna specială şi persoanele care în ziua votării se află în ţară şi care din cauza specificului activităţii pe care o desfăşoară nu se pot prezenta la secţia de votare.

De asemenea, pot solicita urna specială şi persoanele reţinute, deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale. În această situaţie, procedura de exercitare a dreptului de vot este stabilită prin decizie a BEC.

În cazul în care într-un penitenciar este solicitată exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale de mai mult de 400 de persoane aflate în detenţie, cererile de votare prin intermediul urnei speciale pot fi depuse, cel mai târziu în preziua votării, la mai multe secţii de votare din localitatea în care se află penitenciarul, stabilite prin decizie a biroului electoral judeţean sau a biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, după caz.

Cererile de votare prin intermediul urnei speciale formulate de persoanele cu drept de vot internate în spitale pot fi depuse, cel mai târziu în preziua votării, la mai multe secţii de votare din localitatea în care se află spitalul, stabilite prin decizie a biroului electoral judeţean sau a biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, după caz.

Care sunt condiţiile în care poate fi suspendată votarea într-o secţie de vot

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive întemeiate.

Durata totală a suspendărilor nu poate depăşi o oră.

Suspendarea este anunţată prin afişare la uşa sediului secţiei de votare imediat ce s-a produs evenimentul care a declanşat suspendarea. În timpul suspendării nu poate părăsi sala de votare mai mult de jumătate din numărul membrilor biroului electoral al secţiei de votare, în acelaşi timp.

Candidaţii şi persoanele acreditate care asistă la votare nu pot fi obligate să părăsească sala de votare în acest timp.

Votul în diaspora

Votul la secţiile din străinătate se desfăşoară pe parcursul zilelor de vineri şi sâmbătă imediat anterioare zilei votării. Astfel, la primul tur de scrutin românii din diaspora vor vota între 8 şi 10 noiembrie, iar la al doilea tur între 22 şi 24 noiembrie.

Prin urmare, votul în diaspora se va desfăşura vineri, 8 / 22 noiembrie, între orele 12-21, sâmbătă, 9 / 23 noiembrie, între orele 7.00 – 21.00 şi duminică, 10 / 24 noiembrie, între orele 7.00 – 21.00.

Pentru toate cele trei zile de votare, la ambele tururi de scrutin, există posibilitatea de prelungire până la ora 23.59 pentru alegătorii care se află la sediul secţiei de vot la ora 21.00, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei.

Românii din străintate pot vota şi prin corespondenţă, dacă s-au înregistrat pe www.votstrainatate.ro cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă. În diaspora, cei mai mulţi au optat pentru votul prin corespondenţă, respectiv 41.003, iar 38.944 au ales votul la secţii.

Românii din străinătate pot afla la ce secţie de votare sunt arondaţi accesând www.registrulelectoral.ro Prin introducerea datele personale şi alegătorul din diaspora poate afla secţia de votare la care a fost arondat, inclusiv adresa acesteia.

Lista secţiilor de votare organizate în străinătate este publicată pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe (MAE).

Alegătorii din străinătate pot vota în baza unui act de identitate valabil, emis de statul român, şi anume: – cartea de identitate; – cartea de identitate provizorie; – buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic;  – paşaportul diplomatic electronic;  – paşaportul de serviciu;  – paşaportul de serviciu electronic;  – paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic; – paşaportul simplu temporar;  – titlul de călătorie; – carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).

Procedura de votare este similară cu cea pentru alegătorii din România.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite