Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Sprijin în bani pentru viticultori, de la APIA. Actele necesare pentru solicitarea banilor

Publicat

pe

O nouă formă de sprijin acordată producătorilor din sectorul vitivinicol, ce vizează măsura de recoltare înainte de coacere, va fi pusă în aplicare de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Potrivit unui comunicat al instituţiei, în urma intrării în vigoare la data de 31 mai 2021 a Hotărârii nr. 590/2021 pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 868/2018 privind stabilirea modului de acordare a sprijinului financiar din partea Uniunii Europene pentru producătorii din sectorul vitivinicol, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a emis Ordinul nr. 118/2021, care reglementează condiţiile de punere în aplicare a măsurii de recoltare înainte de coacere, eligibilă pentru finanţare în cadrul Programului naţional de sprijin în sectorul vitivinicol 2019 – 2023.

Operaţiunea de recoltare înainte de coacere se referă la înlăturarea totală a ciorchinilor înainte de ajungerea lor la maturitate, din întreaga exploataţie sau de pe o parte a acesteia, cu condiţia ca recoltarea înainte de coacere să se realizeze pe parcele întregi. În ceea ce priveşte domeniului de aplicare pe durata exerciţiului financiar 2021, precizăm că recoltarea înainte de coacere se realizează manual, termenul limită pentru realizarea operaţiunilor fiind 21 iulie 2021. Totodată, suprafaţa parcelelor pentru care se acordă sprijin pentru recoltarea înainte de coacere nu se ia în considerare pentru calcularea limitelor de randament stabilite în specificaţiile tehnice ale vinurilor cu denumire de origine protejată sau cu indicaţie geografică protejată.

Pentru a beneficia de sprijin financiar în cadrul măsurii de recoltare înainte de coacere, solicitanţii trebuie să depună până la data de 25 iunie 2021, la Centrele judeţene şi al Municipiului Bucureşti ale APIA, o cerere de plată, însoţită de următoarele documente: copie BI/CI solicitant sau al/a reprezentantului legal, dacă cererea este depusă prin reprezentant legal/împuternicit; împuternicire/procură notarială în situaţia în care cererea se face prin intermediul unui reprezentant legal/împuternicit; copie a certificatului de înregistrare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului/ Registrul naţional al asociaţiilor şi fundaţiilor sau a actului în baza căruia îşi desfăşoară activitatea, după caz, în cazul persoanelor juridice; dovadă cont activ bancă/trezorerie; copie a declaraţiei de recoltă aferentă ultimei campanii viticole, depusă potrivit prevederilor legale în vigoare; copie a autorizaţiei de producător de struguri destinaţi obţinerii de vinuri cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică sau varietale, obţinută pentru anul 2021.

APIA precizează că toate copiile documentelor ce vor însoţi cererea trebuie să fie certificate „conform cu originalul” de către solicitant.

De asemenea, Agenţia anunţă că facilitează solicitanţilor şi modalitatea electronică de transmitere a documentaţiilor, cu precizarea că acestea trebuie trebuie să fie semnate şi datate, iar copiile trebuie să fie certificate „conform cu originalul” de către solicitant. Totodată, este posibilă şi transmiterea prin curierat.

Conform APIA, în situaţia în care un producător aplică recoltarea înainte de coacere în plantaţiile viticole cu soiuri de struguri pentru vin, ale căror suprafeţe sunt situate în judeţe diferite, acesta formulează şi depune cereri de plată la Centrele APIA în a căror rază de competenţă administrativă sunt situate plantaţiile viticole pentru care se solicită sprijin.

Solicitanţii trebuie să îndeplinească o serie de condiţii pentru a fi eligibili în cadrul acestei măsuri. Una dintre condiţii este să aibă înscrisă în Registrul plantaţiilor viticole suprafaţa de viţă-de-vie cultivată cu soiuri care produc struguri pentru vin, pentru care se solicită recoltarea înainte de coacere.

Totodată, suprafaţa cultivată cu viţă-de-vie pentru care se solicită recoltarea înainte de coacere trebuie să fie autorizată în anul 2021 pentru producerea de struguri destinaţi obţinerii de vinuri cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică sau varietale.

În plus, suprafaţa cultivată cu viţă-de-vie pentru care se solicită sprijin a fost declarată la APIA pe declaraţia de suprafaţă aferentă cererii unice de sprijin, Campania 2021, iar potrivit prevederilor legale în vigoare va fi nevoie de Declaraţia de recoltă menţionată la articolul 33 din Regulamentul delegat (UE) nr. 2018/273 al Comisiei, aferentă campaniei de recoltare a strugurilor pentru anul 2020.

O altă condiţie este ca suprafaţa minimă a parcelei viticole pentru care poate solicită sprijin să fie de 0,1 hectare, iar suprafaţa minimă a exploataţiei care face obiectul cererii unice de plată în Campania 2021 să fie de un hectar. În acelaşi timp, suprafaţa maximă pentru care se poate solicită sprijin este de 50 hectare, indiferent de numărul cererilor de plată depuse.

Cuantumul sprijinului financiar pentru recoltarea înainte de coacere este de: 5.840 lei/hectar pentru plantaţia producătoare de struguri destinaţi obţinerii de vinuri cu denumire de origine controlată; 5.548 lei/hectar pentru plantaţia producătoare de struguri destinaţi obţinerii de vinuri cu indicaţie geografică; 4.906 lei/ hectar pentru plantaţia producătoare de struguri destinaţi obţinerii de vinuri varietale.

Plăţile se finanţează integral din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), prin APIA, în lei, urmând ca sprijinul să fie acordat beneficiarilor declaraţi eligibili până la data de 15 octombrie 2021, menționează APIA.

Din țară

„Morile de la Rudăria”. Se lansează cartea despre situl unic în România, cu 25 de mori de apă

Publicat

pe

Cel mai mare complex mulinologic din România a fost studiat pentru prima dată atât din punct de vedere istoric cât și etnografic.

Cercetarea lui Radu Trifan, președintele Asociației Acasă în Banat a început în 2021 și a cuprins sute de documente de arhivă analizate, zeci de interviuri cu localnicii pentru conceperea și publicarea acestui volum – Morile de la Rudăria. Patrimoniul mulinologic al comunei Eftimie Murgu din județul Caraș Severin.

Lansarea va avea loc vineri, 28 februarie 2025, de la ora 14.00 la Căminul Cultural din localitate, în prezența localnicilor, a autorităților locale, precum și a membrilor Asociației Acasă în Banat.

„Am pornit de la necesitatea de a lămuri când au fost construite aceste mori și ce le face să fie atât de valoroase. Pe parcursul cercetării am descoperit numeroase lucruri neștiute despre morile dispărute, despre modul de organizare și de transmitere a proprietății, despre diferite instalații hidraulice construite de rudăreni. Am reconstituit firul istoric care arată originea morilor și explică cum s-a ajuns ca aceste instalații arhaice să supraviețuiască până în prezent”, a spus Radu Trifan, președintele Asociației Acasă în Banat.

În carte sunt cercetate în detaliu cele 22 de mori din Rudăria, dar și cele trei mori din afara satului, mai puțin cunoscute publicului. Sunt identificate și descrise zece mori dispărute, două firize, dar și alte modalități ingenioase de folosire a apei. Este analizată în detaliu fiecare componentă a morilor, fiind scoase în evidență acele trăsături particulare care aduc unicitate morilor de la Rudăria. Nu în ultimul rând, cartea tratează și aspecte culturale, de la legende și povești țesute în jurul morilor până cultura gastronomică a localității construită în jurul făinii măcinată la moară.

Volumul a fost tipărit cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România, prin Timbrul de Arhitectură, are 252 de pagini, în condiții grafice excelente și a fost publicat într-un număr limitat de exemplare.

„Pentru efortul voluntar depus în studierea patrimoniului mulinologic din Rudăria (…) investigațiile sistematice efectuate pe teren, informațiile orale strânse cu atâta tenacitate precum și bibliografia abundentă folosită în elaborarea lucrării, pasiunea și abnegația sa, nu pot decât să-mi exprim toată admirația față de autorul acestei lucrări. Ea reprezintă cea mai profundă radiografie a complexului mulinologic de la Rudăria”, a spus istoricul Volker Wollmann în prefața cărții.

Acesta este cel de-al doilea volum dedicat morilor, publicat de Radu Trifan și Asociația Acasă în Banat. Primul volum, Morile Banatului. Patrimoniul mulinologic din județele Timiș și Caraș Severin a fost realizat în 2023. Începând cu anul 2020, Asociația Acasă în Banat face eforturi constante de a păstra și promova patrimoniul mulinologic al Banatului, prin acțiuni de protejare a acestor monumente, reparații și chiar de repunere în funcțiune. În tot acești ani, cu sprijinul voluntarilor, a reușit să lucreze la 55 de mori de apă din Banat. Începând cu anul 2022, organizația face parte din Societatea Internațională Mulinologică (The International Molinological Society) care cuprinde peste 400 de membri din 35 de țări.

Localitatea Rudăria (oficial, Eftimie Murgu, județul Caraș Severin) și-a câștigat faima prin faptul că aici se găsesc cele mai multe mori de apă construite într-un singur loc din toată țara.

Despre Asociația Acasă în Banat

Asociația Acasă în Banat a fost înființată în 2018 și își propune să păstreze patrimoniul cultural al regiunii Banat, să redea culoare satului bănățean, să redescopere adevăratele valori ale acestor locuri: oameni buni și gospodari, case frumoase și poveștile lor.

Asociația Acasă în Banat poate fi contactată pe paginile de Social media (Facebook/Instagram/Linkedin/Whatsapp) sau la adresa de email acasainbanat@gmail.com.

Donații în LEI: RO26BTRLRONCRT0P53069801

Donații în EURO: RO11BTRLEURCRT0P53069801

SWIFT/BIC: BTRLRO22

PayPal: acasainbanat@gmail.com

Citeste mai mult

Din țară

Fraudă de 21 de milioane de lei cu fier vechi, în județul Timiș

Publicat

pe

Inspectorii Direcţiei generale antifraudă fiscală (DGAF), din cadrul ANAF, au finalizat în luna februarie verificările la o companie din judeţul Timiş, care colecta şi comercializa metale neferoase.

Societatea a colectat şi comercializat aproximativ 420.000 kg de aliaje, staniu şi aliaje de staniu (cositor), fără a face dovada trasabilităţii achiziţiei acestora, existând suspiciunea că mărfurile au fost vândute pe teritoriul ţării, contravaloarea acestora fiind încasată în numerar, fără înregistrarea corectă a impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat.

Astfel, inspectorii antifraudă au calculat un prejudiciu de 21 milioane lei.

Pentru continuarea cercetărilor au fost sesizate organele de urmărire penală, în conformitate cu prevederile Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.

ANAF precizează că activităţile privind colectarea şi comercializarea deşeurilor metalice  reprezintă o activitate cu risc fiscal, având în vedere raportul disproporţionat dintre sumele tranzacţionate şi impozitele şi taxele înregistrate şi declarate de către societăţile din domeniu, şi achiziţia acestor produse de la persoane fizice pe baza borderourilor de achizitie, în cele mai multe cazuri determinând suspiciuni de nedeclarare a întregii sume impozabile.

Citeste mai mult

Din țară

Klaus Iohanis predă mandatul de președinte al României lui Ilie Bolojan

Publicat

pe

Preşedintele Klaus Iohannis îşi încheie miercuri, la Palatul Cotroceni, cei zece ani de mandat în fruntea statului, cu prelungirea în urma anulării turului doi de scrutin, în urma unei demisii care reprezintă o decizie fără precedent până acum în politica românească, pentru un şef al statului.

Ceremonia de final de mandat va avea loc începând cu ora 12.00, când preşedintele îl va primi pe Ilie Bolojan, cel care va asigura interimatul funcţiei, până la alegerile prezidenţiale din luna mai.

Klaus Iohannis îl va întâmpina pe preşedintele care preia interimatul la Palatul Cotroceni, Ilie Bolojan, la Palatul Cotroceni, iar cei doi vor avea o discuţie.

Ulterior, Klaus Iohannis va merge pe Platoul Marinescu, unde sunt întâmpinaţi şefii de stat, în cadrul vizitelor oficiale, unde va avea loc ceremonia de final de mandat. Se va intona imnul naţional, preşedintele va saluta garda de onoare şi va părăsi Palatul Cotroceni.

La ceremonia de la Palatul Cotroceni nu va participa şi soţia preşedintelui, Carmen Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis şi-a anunţat luni demisia din funcţia de preşedinte al României.

El a declarat, la Palatul Cotroceni, imediat după ce s-a pus în mişcare procedura de suspendare a Preşedintelui, că pentru a scuti România şi pe cetăţenii români de această criză, de această evoluţie inutilă şi negativă, demisionează din funcţie şi va pleca din funcţie pe 12 februarie.

Iohannis a mai spus că demersul de suspendare este nefondat, pentru că niciodată nu a încălcat Constituţia şi este un demers păgubos, pentru că toată lumea pierde, nimeni nu câştigă.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite