Ne găsiți și pe:

Din țară

Statistică. Ce profil de angajat se caută

Publicat

pe

CV-urile care au înregistrat cele mai multe vizualizări pe platforma eJobs în perioada ianuarie-august 2019 sunt cele ale candidaţilor din grupa de vârstă 36-45 de ani, informează firma de recrutare într-un comunicat.

Profilurile de pe eJobs ale candidaţilor din grupa de vârstă 36-45 de ani au înregistrat aproape 3,2 milioane de vizualizări de la începutul anului, potrivit platformei de recrutare.

Această categorie de candidaţi este urmată de cea a persoanelor cu vârsta cuprinsă între 25 şi 35 de ani, ale căror CV-uri au fost vizualizate de aproximativ 2,5 milioane de ori. Pe locul 3 în clasament se află candidaţii din categoria de vârstă 18-24 ani, cu 812.000 de vizualizări.

Următoarea categorie în topul căutărilor este cea a candidaţilor de peste 45 de ani, care au adunat, în perioada ianuarie-august 2019, aproape 390.000 de vizualizări. Candidaţii cu vârsta sub 18 ani au adunat cel mai mic număr de vizualizări – 18.500, potrivit sursei citate.

Directorul eJobs, Bogdan Badea, crede că explicaţia constă în faptul că angajatorii caută în special angajaţi cu experienţă.

„La nivelul candidaţilor, există o percepţie generalizată potrivit căreia angajatorii caută doar oameni foarte tineri, care, fiind la început de drum, au aşteptări ceva mai mici şi care pot fi mai uşor formaţi, de la zero. Cu toate acestea, iată că datele arată că anul 2019 a fost, totuşi, anul specialiştilor, al candidaţilor maturi, cu experienţă. Companiile au căutat intens oameni care să vină cu un know-how solid pe care să-l implementeze în companii, iar asta s-a văzut nu doar în numărul de CV-uri vizualizate, ci şi într-o creştere a numărului de joburi adresate specialiştilor”, a afirmat directorul eJobs.

În ceea ce priveşte numărul de aplicări, tot candidaţii cu vârsta cuprinsă între 36 şi 45 de ani ocupă primul loc, înregistrând 4,9 milioane de aplicări, urmaţi de cei între 25 şi 35 de ani, cu 3,7 milioane aplicări. Pe locul al treilea sunt candidaţii din grupa de vârstă de peste 45 de ani, care au avut 615.000 de aplicări.

În total, platforma de recrutare a înregistrat peste 5,5 milioane de aplicări în perioada ianuarie-august 2019, cu 100.000 de aplicaţii mai multe decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Din țară

Zilele în care nu se fac nunți în 2023 și 2024

Publicat

pe

Potrivit rânduielilor ortodoxe, în posturi, în ajunul şi în zilele praznicelor împărăteşti, precum și în perioada dintre Crăciun și Bobotează, nu se fac nunți.

Unele dintre aceste posturi sau sărbători sunt cu dată schimbătoare de la an la an, ceea ce-i poate pune în dificultate pe tinerii care planifică nunți cu mult timp înainte.

În acest context, vă punem la dispoziție lista zilelor în care nu se fac nunți în următorii doi ani, conform calendarului editat de Arhiepiscopia Bucureștilor și Patriarhia Română.

Zilele în care nu se fac nunți în 2023

În toate zilele de post şi în posturile de peste an:

în toate miercurile şi vinerile;

de luni, după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paşti, până la Duminica Sfântului Apostol Toma inclusiv (20 februarie – 23 aprilie);

în Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel (luni, 12 iunie – miercuri, 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (marți, 1 august – luni, 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (marți, 29 august);

în Postul Naşterii Domnului (miercuri, 15 noiembrie – duminică, 24 decembrie);

În ajunul şi în zilele Praznicelor împărăteşti (1-2 februarie; 24-25 mai; 3-5 iunie; 15 august, 13-14 septembrie);

De la Crăciun până la Bobotează (25 decembrie-6 ianuarie).

Zilele în care nu se fac nunți în 2024

În toate zilele de post şi în posturile de peste an:

în toate miercurile şi vinerile;

de luni, după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paşti, până la Duminica Sfântului Apostol Toma inclusiv (11 martie – 12 mai);

în Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel (luni, 24 iunie – vineri, 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (miercuri, 31 iulie – miercuri, 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (joi, 29 august);

în Postul Naşterii Domnului (vineri, 15 noiembrie – marți, 24 decembrie);

În ajunul şi în zilele Praznicelor împărăteşti (1-2 februarie; 12-13 iunie; 22-24 iunie; 15 august, 13-14 septembrie);

De la Crăciun până la Bobotează (25 decembrie-6 ianuarie).

Foto: Colosseum Timișoara

Citeste mai mult

Din țară

RECOMANDĂRI privind prevenția virozelor respiratorii și gripelor, în școli

Publicat

pe

Elevii revin, luni, la cursuri, după vacanţa de iarnă şi în contextul numărului mare de cazuri de viroze respiratorii şi gripă. 7

Autorităţile au recomandat purtarea măştii de către profesori şi elevi, dar şi triajul epidemiologic zilnic.

În contextul numărului ridicat de cazuri de viroze respiratorii şi gripă, Ministerul Educaţiei a transmis, în urma discuţiilor cu autorităţile din Sănătate, recomandări pentru reluarea cursurilor. Astfel, s-a recomandat să li se acorde sprijin şcolilor pentru a continua procesul educaţional în condiţii normale, să pună accent pe prevenţie, să încurajeze o stare de calm şi să se consulte cu Ministerul Educaţiei în situaţia excepţională în care o unitate de învăţământ solicită suspendarea temporară a cursurilor, în baza temeiului legal, respectiv articolul 9 din ROFUIP.

Astfel, conducerile unităţilor de învăţământ preuniversitar sunt obligate să disemineze către părinţii sau reprezentanţii legali ai elevilor/preşcolarilor/antepreşcolarilor  informaţiile cu privire la recunoaşterea simptomelor de gripă sau alte infecţii respiratorii, pentru realizarea triajului epidemiologic zilnic acasă, înainte de intrarea copilului în colectivitate, să realizeze triajul zilnic în colectivităţi şcolare la începutul primei ore de curs a fiecărui schimb, să asigure materialele necesare pentru dezinfecţia periodică a mâinilor şi suprafeţelor, să facă dezinfecţia periodică a spaţiilor de învăţământ, să aerisească periodic încăperile, să instruiască elevili privind comportamentul adecvat, în caz de tuse sau strănut, astfel încât să nu răspândească virusul gripal, să recomande utilizarea batistelor de unică folosinţă.

De asemenea, se recomandă folosirea măştilor de protecţie sanitară, atât pentru personal, cât şi pentru elevi/preşcolari.

Totodată, părinţii trebuie informaţi cu privire la necesitatea consultării medicului de familie la apariţia simptomelor respiratorii pentru stabilirea indicaţiilor terapeutice, izolării şi efectuării unor eventuale investigaţii suplimentare.

“De asemenea, recomandăm şcolilor să limiteze accesul persoanelor care nu au legătură directă cu procesul educaţional pe perioada intensificării transmiterii virusului gripal”, a transmis ministrul Educaţiei, Ligia Deca.

Următoarea vacanţă a elevilor este programată în luna februarie, fiind de o săptămână începând din 3, 10 sau 17, în funcţie de decizia inspectoratelor şcolare.

Citeste mai mult

Din țară

Viteza excesivă, principala cauză a accidentelor în anul 2022

Publicat

pe

O nouă lege care vizează monitorizarea traficului pe drumurile publice, în vederea creșterii siguranței rutiere, a fost promulgată zilele trecute de preşedintele Klaus Iohannis.

Actul normativ prevede instituirea Sistemului integrat de monitorizare a traficului rutier, denumit e-SIGUR, prin care „se urmăreşte realizarea obiectivului general al Strategiei Naţionale pentru Siguranţă Rutieră”, respectiv reducerea cu 50%, până în anul 2030, comparativ cu anul 2019, a numărului persoanelor decedate şi al celor grav rănite în urma producerii accidentelor rutiere.

Potrivit Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), în perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2022, au fost înregistrate 4.261 de accidente, soldate cu decesul a 1.481 de persoane şi rănirea gravă a altor 3.324.

Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2021, au fost înregistrate cu 203 mai puţine accidente (-4,5%), cu 157 mai puţine persoane decedate (-9,6%) şi cu 111 mai puţine persoane rănite grav (-3,2%).

Principalele cauze de producere a evenimentelor rutiere grave au fost indisciplina pietonilor (18,4%), care a cauzat 785 de accidente, soldate cu 325 de persoane decedate şi 472 rănite grav, și nerespectarea regimului legal de viteză (17,3%) – 739 accidente, care au provocat decesul a 284 de persoane şi rănirea gravă a altor 601.

Alte cauze sunt abaterile bicicliştilor (11,4%) – 486 de accidente, soldate cu decesul a 118 persoane şi rănirea gravă a altor 368, neacordarea priorităţii vehiculelor (8,3%) – 354 de accidente, cu 84 de persoane decedate şi 314 rănite grav, şi neacordarea priorităţii pietonilor (8,9%) – 381 de accidente, care au dus la decesul a 75 de persoane şi rănirea gravă a altor 314.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite