Ne găsiți și pe:

Din țară

STUDIU. Jumătate dintre șoferi vorbesc la telefon în trafic

Publicat

pe

Deşi există şi şoferi, de obicei tinerii cu vârste până în 25 de ani şi conducători ai unor autoturisme puternice, cu un comportament agresiv în trafic, cei mai mulţi dintre românii aflaţi la volan respectă legislaţia rutieră, potrivit unui studiu prezentat de Poliţia Română. O altă concluzie a studiului este că aproape jumătate din șoferii români vorbesc la telefon fără a folosi hands-free, trimit SMS-uri sau verifică rețelele sociale în timp ce conduc.

Studiul „Atitudini sociale privind riscul în trafic 2018” şi analiza comparativă a datelor colectate şi prelucrate în cele patru sondaje de opinie pe aceeaşi temă realizate în perioada 2008-2018, prezentate marţi de IGPR, demonstrează o scădere a proporției șoferilor care adoptă, în general, comportamente de risc în trafic, astfel încât se poate constata o îmbună­tă­țire în ceea ce privește conștien­tizarea riscurilor la care se expun.

Majoritatea șoferilor chestio­nați (72%) consideră că prioritatea Poliției Rutiere ar trebui să fie sancționarea conducătorilor auto care au consumat băuturi alcoolice, șoferii percepând consumul de alcool drept una dintre cele mai grave probleme care afectează siguranța traficului rutier.

În ceea ce privește propriile comportamente care sunt în măsură să deranjeze traficul și pe ceilalți șoferi, aproximativ jumătate din persoanele chestionate admit că opresc/stațio­nează într-un loc nepermis, iar 42% recunosc că au condus obosiţi.

De asemenea, 42% din șoferii intervievați afirmă că au adoptat sau au avut cel puţin unul dintre comportamentele de risc tehnologic: vorbitul la telefon fără a folosi hands-free, trimiterea de SMS-uri, verificarea rețelelor sociale, utilizarea aplicațiilor, a GPS-ului sau filmarea în timp ce conduceau.

Cât despre viteză, peste 70% din participanţii la studiu au declarat că respectă limita legală de viteză, indiferent de modul de deplasare a celorlalte maşini. Dar, la acest capitol, cu cât puterea motorului autovehiculului este mai mare, cu atât comportamentele riscante de depăşire a limitei de viteză devin mai frecvente.

„Şoferii chestionaţi tind să depăşească viteza legală în special în afara localităţii şi pe autostrăzi, iar cea mai întâlnită justificare pentru depăşirea vitezei de către şoferi o reprezintă executarea depăşirilor în trafic. De asemenea, depăşirea limitei de viteză pare să îşi găsească justificarea ziua, când drumul este liber sau când limita de viteză este evaluată ca fiind prea mică pentru categoria de drum pe care şoferul se deplasează”, potrivit rezultatului studiului.

Referitor la centura de siguranţă, peste 80% din şoferii ches­tionaţi au declarat că, indiferent de categoria de drum, poartă centura de siguranţă, 13% utilizează centura de siguranţă doar uneori, foarte rar sau niciodată atunci când conduc în localitate, iar 5% în afara localităţii sau pe auto­stradă.

Proporţia şoferilor care declară că li s-a întâmplat să conducă după ce au consumat băuturi alcoolice este de aproximativ 9% din totalul celor chestionaţi, în scădere faţă de 29% în 2008, precizează realizatorii sondajului.

Potrivit cercetării, şoferii români declară că, în ultimele şase luni, au fost agresaţi în trafic.

„Astfel, aproximativ trei sferturi din şoferii chestionaţi (71%) au declarat că au fost victime ale agresiunilor în trafic sub forma flash-urilor sau claxoanelor. Acesta reprezintă, totodată, şi com­portamentul agresiv recunoscut cel mai des de către şoferi, urmat de gesturi ameninţătoare sau obscene – 47% şi de agresiuni verbale – 40%. Bărbaţii, tinerii cu vârs­te până în 25 de ani şi conducătorii unui autoturism cu o capacitate cilindrică de 2.000 cmc sau mai mare sunt cei care declară că adoptă, în cea mai mare măsură, comportamente agresive îndreptate împotriva celorlalţi participanţi la trafic”, indică sondajul.

Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.259 de conducători auto activi (care în ultimele șase luni, anterioare aplicării instrumentului de cercetare, au condus un autovehicul).

Din țară

ANUNȚ. Elaborare PUZ centrală electrică fotovoltaică 11 MW pe sol Timișoara Nord

Publicat

pe

S.C MARTIN ELECTRICITYS.R.L, cu sediul social în judetul Timiș, Municipiul Timișoara, strada Salcâmilor, nr. 8, parter, camera 2, anunţă elaborarea primei versiuni a „P.U.Z – REALIZARE CENTRALA ELECTRICA FOTOVOLTAICA 11MW PE SOL TIMISOARA NORD“, amplasat în extravilanul Municipiului Timișoara, nr. Cad. 419911, nr. Cad. 403717, jud. Timis și declanşarea etapei de încadrare pentru obţinerea avizului de mediu.

Consultarea primei versiuni a planului urbanistic – PUZ, se poate realiza la adresa: localitatea Timișoara, str. Piata Mocioni, nr.2 jud. Timiș, în zilele de luni – joi, între orele 10:30 – 17.30; tel:0737508899

Comentariile şi sugestiile se vor transmite în scris la sediul ANMAP-DJM Timiş, str. B-dul Liviu Rebreanu, nr. 18-18A, jud. Timis, în termen de 15 zile calendaristice de la data prezentului anunţ.

Citeste mai mult

Din țară

Solstițiul de vară. Când începe vara astronomică

Publicat

pe

Solstițiul de vară din 2026 va avea loc, în acest an, în 21 iunie, la ora 11:24, ora României, conform datelor publicate de reprezentanții Observatoului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“, pe site-ul astro-urseanu.ro.

Acest moment marchează începutul verii astronomice în emisfera nordică și aduce cea mai lungă zi din întregul an.

În această zi, Soarele urcă cel mai sus pe cer la amiază, iar lumina naturală durează mai mult decât în orice altă perioadă a anului. În România, ziua depășește 15 ore de lumină, iar noaptea devine cea mai scurtă din an.

După solstițiu, zilele încep încet să se scurteze, chiar dacă temperaturile de vară continuă să crească în următoarele luni. Fenomenul are loc în același moment peste tot în lume, însă ora diferă de la o țară la alta, în funcție de fusul orar. De-a lungul timpului, solstițiul de vară a fost legat de multe tradiții și obiceiuri populare. În mai multe culturi europene, această perioadă era văzută ca un simbol al luminii, al fertilității și al naturii aflate la apogeu.

Solstițiul de vară este fenomenul astronomic care marchează începutul verii astronomice în emisfera nordică. El are loc în fiecare an în jurul datei de 20 sau 21 iunie și reprezintă momentul în care partea de nord a Pământului primește cea mai multă lumină de la Soare.

Totul se întâmplă din cauza felului în care este înclinat Pământul. Planeta noastră nu se rotește perfect drept în jurul Soarelui, ci este ușor înclinată, cu aproximativ 23,5 grade. Această înclinare este motivul pentru care există anotimpurile. În perioada solstițiului de vară, emisfera nordică este orientată cel mai mult spre Soare. Din această cauză, razele soarelui ajung mai direct pe această parte a planetei, iar ziua devine foarte lungă.

Citeste mai mult

Din țară

Apicultorii pot depune cererile de plată până în 31 iulie, la APIA

Publicat

pe

Apicultorii şi formele asociative din sectorul apicol pot depune până la 31 iulie cererile de plată pentru intervenţiile finanţate prin Planul Strategic 2023-2027, valoarea totală a sprijinului fiind de 12,16 milioane de euro, a anunţat Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

Sunt eligibile la plată cheltuielile aferente intervenţiilor apicole efectuate începând din 1 ianuarie 2026 și până la data depunerii cererii.

Citeste mai mult

Articole recente

Cele mai citite