Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

STUDIU. Jumătate dintre șoferi vorbesc la telefon în trafic

Publicat

pe

Deşi există şi şoferi, de obicei tinerii cu vârste până în 25 de ani şi conducători ai unor autoturisme puternice, cu un comportament agresiv în trafic, cei mai mulţi dintre românii aflaţi la volan respectă legislaţia rutieră, potrivit unui studiu prezentat de Poliţia Română. O altă concluzie a studiului este că aproape jumătate din șoferii români vorbesc la telefon fără a folosi hands-free, trimit SMS-uri sau verifică rețelele sociale în timp ce conduc.

Studiul „Atitudini sociale privind riscul în trafic 2018” şi analiza comparativă a datelor colectate şi prelucrate în cele patru sondaje de opinie pe aceeaşi temă realizate în perioada 2008-2018, prezentate marţi de IGPR, demonstrează o scădere a proporției șoferilor care adoptă, în general, comportamente de risc în trafic, astfel încât se poate constata o îmbună­tă­țire în ceea ce privește conștien­tizarea riscurilor la care se expun.

Majoritatea șoferilor chestio­nați (72%) consideră că prioritatea Poliției Rutiere ar trebui să fie sancționarea conducătorilor auto care au consumat băuturi alcoolice, șoferii percepând consumul de alcool drept una dintre cele mai grave probleme care afectează siguranța traficului rutier.

În ceea ce privește propriile comportamente care sunt în măsură să deranjeze traficul și pe ceilalți șoferi, aproximativ jumătate din persoanele chestionate admit că opresc/stațio­nează într-un loc nepermis, iar 42% recunosc că au condus obosiţi.

De asemenea, 42% din șoferii intervievați afirmă că au adoptat sau au avut cel puţin unul dintre comportamentele de risc tehnologic: vorbitul la telefon fără a folosi hands-free, trimiterea de SMS-uri, verificarea rețelelor sociale, utilizarea aplicațiilor, a GPS-ului sau filmarea în timp ce conduceau.

Cât despre viteză, peste 70% din participanţii la studiu au declarat că respectă limita legală de viteză, indiferent de modul de deplasare a celorlalte maşini. Dar, la acest capitol, cu cât puterea motorului autovehiculului este mai mare, cu atât comportamentele riscante de depăşire a limitei de viteză devin mai frecvente.

„Şoferii chestionaţi tind să depăşească viteza legală în special în afara localităţii şi pe autostrăzi, iar cea mai întâlnită justificare pentru depăşirea vitezei de către şoferi o reprezintă executarea depăşirilor în trafic. De asemenea, depăşirea limitei de viteză pare să îşi găsească justificarea ziua, când drumul este liber sau când limita de viteză este evaluată ca fiind prea mică pentru categoria de drum pe care şoferul se deplasează”, potrivit rezultatului studiului.

Referitor la centura de siguranţă, peste 80% din şoferii ches­tionaţi au declarat că, indiferent de categoria de drum, poartă centura de siguranţă, 13% utilizează centura de siguranţă doar uneori, foarte rar sau niciodată atunci când conduc în localitate, iar 5% în afara localităţii sau pe auto­stradă.

Proporţia şoferilor care declară că li s-a întâmplat să conducă după ce au consumat băuturi alcoolice este de aproximativ 9% din totalul celor chestionaţi, în scădere faţă de 29% în 2008, precizează realizatorii sondajului.

Potrivit cercetării, şoferii români declară că, în ultimele şase luni, au fost agresaţi în trafic.

„Astfel, aproximativ trei sferturi din şoferii chestionaţi (71%) au declarat că au fost victime ale agresiunilor în trafic sub forma flash-urilor sau claxoanelor. Acesta reprezintă, totodată, şi com­portamentul agresiv recunoscut cel mai des de către şoferi, urmat de gesturi ameninţătoare sau obscene – 47% şi de agresiuni verbale – 40%. Bărbaţii, tinerii cu vârs­te până în 25 de ani şi conducătorii unui autoturism cu o capacitate cilindrică de 2.000 cmc sau mai mare sunt cei care declară că adoptă, în cea mai mare măsură, comportamente agresive îndreptate împotriva celorlalţi participanţi la trafic”, indică sondajul.

Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.259 de conducători auto activi (care în ultimele șase luni, anterioare aplicării instrumentului de cercetare, au condus un autovehicul).

Din țară

Elevii au început anul școlar 2025-2026. Când vor mai fi vacanțe

Publicat

pe

Elevii încep, luni, anul școlar 2025 – 2026, în conformitate cu calendarul aprobat de Ministerul Educației și Cercetării, însă sindicatele din Educație au anunțat că vor boicota începutul de an școlar, vor picheta sediul Executivului și vor organiza un marș de protest până la Palatul Cotroceni.

Anul școlar 2025-2026 se structurează, pe intervale de cursuri și intervale de vacanță, astfel:

Cursuri:

– de luni, 8 septembrie 2025, până vineri, 24 octombrie 2025;

– de luni, 3 noiembrie 2025, până vineri, 19 decembrie;

– de joi, 8 ianuarie 2026, până vineri, 6 februarie 2026, respectiv vineri, 13 februarie 2026, sau vineri, 20 februarie 2026, după caz, la decizia inspectoratelor școlare;
– de luni, 16 februarie 2026, respectiv luni, 23 februarie 2026, sau luni, 2 martie 2026, la decizia inspectoratelor școlare, după caz, până vineri, 3 aprilie 2026;
– de miercuri, 15 aprilie 2026, până vineri, 19 iunie 2026;

Vacanțe:

– de sâmbătă, 25 octombrie 2025, până duminică, 2 noiembrie 2025;

– de sâmbătă, 20 decembrie, 2025, până miercuri, 7 ianuarie 2026;

– o săptămână, la decizia inspectoratelor școlare, în perioada 9 februarie – 1 martie 2026;
– de sâmbătă, 4 aprilie 2026, până marți, 14 aprilie 2026;

– de sâmbătă, 20 iunie 2026, până duminică, 6 septembrie 2026.

Săptămâna de vacanță, la decizia inspectoratelor școlare județene și al municipiului București, este programată în intervalul 9 februarie – 1 martie 2026.

Programele „Școala altfel“ și „Săptămâna verde“ se vor desfășura în perioada 8 septembrie 2025 – 3 aprilie 2026, în baza deciziilor luate de unitățile de învățământ.

Pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă, anul școlar are o durată de 34 de săptămâni de cursuri și se va încheia la data de 5 iunie 2026.

Pentru clasa a VIII-a, anul școlar are o durată de 35 de săptămâni de cursuri și se va încheia la data de 12 iunie 2026, iar pentru clasele din învățământul liceal – filiera tehnologică și pentru clasele din învățământul profesional, anul școlar are o durată de 37 de săptămâni de cursuri și se va încheia la data de 26 iunie 2026.

În ziua de 5 octombrie – Ziua internațională a educației – și în zilele nelucrătoare/de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil nu se organizează cursuri.

Programul național „Școala altfel“ și Programul „Săptămâna verde“ se va desfășura în perioada 8 septembrie 2025 – 3 aprilie 2026, în intervale de câte 5 zile consecutive lucrătoare, a căror planificare se află la decizia unității de învățământ. Derularea celor două programe se planifică în intervale de cursuri diferite.

La clasele din învățământul liceal – filiera tehnologică și din învățământul profesional, în perioadele dedicate programelor „Școala altfel“ și „Săptămâna verde“ se vor organiza activități de instruire practică, urmărind și scopul acestor programe. La clasele din învățământul postliceal, în perioadele dedicate programelor „Școala altfel“ și „Săptămâna verde“ se organizează activități de instruire practică.

În situația suspendării cursurilor conform regulamentului-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, măsurile privind parcurgerea integrală a programei școlare prin modalități alternative stabilite de consiliul de administrație al unității de învățământ nu se dispun în perioada vacanțelor școlare.

Calendarul examenelor și al evaluărilor naționale, al examenelor de absolvire, respectiv de certificare/atestare a calificării profesionale/a competențelor, precum și calendarul admiterii în clasa a IX-a se aprobă prin ordine distincte ale ministrului Educației și Cercetării.

Sindicaliștii din educație au anunțat boicotarea începutului de an școlar din cauza măsurilor fiscal-bugetare luate de Guvern.

Citeste mai mult

Din țară

Rovinieta pentru autoturisme, mai scumpă de la 1 septembrie 2025

Publicat

pe

CNAIR informează utilizatorii rețelei de drumuri naționale, drumuri expres și autostrăzi că începând de luni, 1 septembrie 2025, prețul rovinietei se modifică pentru autoturisme, potrivit legii 141/2025.

 Astfel, tarifele pentru autoturisme ale rovinietei se vor modifica, după cum urmează:

– rovinieta de o zi: de la 2,5 euro la 3,5 euro;

– rovinieta de 10 zile: de la 3,3 euro la 6 euro;

– rovinieta de 30 zile: de la 5,3 euro la 9,5 euro;

– rovinieta de 60 zile: de la 8,4 euro la 15 euro;

– rovinieta de 12 luni: de la 28 de euro la 50 euro.

De asemenea, se schimbă  și cuantumul amenzii pentru lipsa rovinietei pentru autoturisme, după cum urmează: de la 250 la 500 lei (valoarea minimă) și de la 500 la 1.000 lei (valoarea maximă).

În ceea ce privește tarifele achitate înainte de data de 1 septembrie 2025, acestea rămân valabile pentru întreaga perioadă de valabilitate pentru care au fost emise.

CNAIR le reamintește conducătorilor auto că atât rovinieta, cât și peajul (tariful de trecere pentru utilizarea podurilor dintre Fetești și Cernavodă) pot fi achitate astfel:

pe portalul CNAIR www.erovinieta.ro și prin intermediul aplicației eTarife (destinată telefoanelor mobile);

prin SMS, la numerele 7500 (rovinieta) si 7577 (peaj)

la punctele de lucru ale CNAIR – detalii – https://www.cnadnr.ro/sites/default/files/pagini-statice/ROVINIETA-CNAIR.pdf

la punctele de lucru ale partenerilor autorizați de către CNAIR – detalii – https://www.cnadnr.ro/ro/puncte-de-distributie

prin intermediul portalului www.ghiseul.ro  plata putând fi efectuată exclusiv cu cardul bancar

Citeste mai mult

Din țară

De la Timișoara la Zrenjanin cu bicicleta. Trecerea graniței se va putea face pe baza cărții de identitate

Publicat

pe

În weekendul 30–31 august, frontiera româno-sârbă va fi deschisă pentru bicicliști între orele 08:00 și 20:00, oferind timișenilor șansa de a redescoperi țara vecină într-un mod activ și prietenos cu natura.

Traseul pe două roți pornește de la Timișoara și continuă până la Zrenjanin, pe cei aproximativ 70 de kilometri de pistă amenajată pe coronamentul digului Canalului Bega.

Trecerea graniței se va face simplu, pe baza cărții de identitate.

Copiii sub 14 ani pot participa la excursie, cu condiția să fie însoțiți de părinți și să dețină un pașaport valabil.

Pentru cei care aleg să își prelungească șederea, orașul Zrenjanin pune la dispoziție multiple opțiuni de cazare și restaurante, detalii fiind disponibile pe site-ul oficial www.visitzrenjanin.com.

Inițiativa este parte a unui proiect transfrontalier derulat de Consiliul Județean Timiș, în parteneriat cu Administrația Bazinală de Apă Banat și Primăria Zrenjanin.

Evenimentul reconfirmă deschiderea Canalului Bega ca punte de legătură între comunități și încurajează un stil de viață activ, prietenos cu mediul.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite