Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

STUDIU. Jumătate dintre șoferi vorbesc la telefon în trafic

Publicat

pe

Deşi există şi şoferi, de obicei tinerii cu vârste până în 25 de ani şi conducători ai unor autoturisme puternice, cu un comportament agresiv în trafic, cei mai mulţi dintre românii aflaţi la volan respectă legislaţia rutieră, potrivit unui studiu prezentat de Poliţia Română. O altă concluzie a studiului este că aproape jumătate din șoferii români vorbesc la telefon fără a folosi hands-free, trimit SMS-uri sau verifică rețelele sociale în timp ce conduc.

Studiul „Atitudini sociale privind riscul în trafic 2018” şi analiza comparativă a datelor colectate şi prelucrate în cele patru sondaje de opinie pe aceeaşi temă realizate în perioada 2008-2018, prezentate marţi de IGPR, demonstrează o scădere a proporției șoferilor care adoptă, în general, comportamente de risc în trafic, astfel încât se poate constata o îmbună­tă­țire în ceea ce privește conștien­tizarea riscurilor la care se expun.

Majoritatea șoferilor chestio­nați (72%) consideră că prioritatea Poliției Rutiere ar trebui să fie sancționarea conducătorilor auto care au consumat băuturi alcoolice, șoferii percepând consumul de alcool drept una dintre cele mai grave probleme care afectează siguranța traficului rutier.

În ceea ce privește propriile comportamente care sunt în măsură să deranjeze traficul și pe ceilalți șoferi, aproximativ jumătate din persoanele chestionate admit că opresc/stațio­nează într-un loc nepermis, iar 42% recunosc că au condus obosiţi.

De asemenea, 42% din șoferii intervievați afirmă că au adoptat sau au avut cel puţin unul dintre comportamentele de risc tehnologic: vorbitul la telefon fără a folosi hands-free, trimiterea de SMS-uri, verificarea rețelelor sociale, utilizarea aplicațiilor, a GPS-ului sau filmarea în timp ce conduceau.

Cât despre viteză, peste 70% din participanţii la studiu au declarat că respectă limita legală de viteză, indiferent de modul de deplasare a celorlalte maşini. Dar, la acest capitol, cu cât puterea motorului autovehiculului este mai mare, cu atât comportamentele riscante de depăşire a limitei de viteză devin mai frecvente.

„Şoferii chestionaţi tind să depăşească viteza legală în special în afara localităţii şi pe autostrăzi, iar cea mai întâlnită justificare pentru depăşirea vitezei de către şoferi o reprezintă executarea depăşirilor în trafic. De asemenea, depăşirea limitei de viteză pare să îşi găsească justificarea ziua, când drumul este liber sau când limita de viteză este evaluată ca fiind prea mică pentru categoria de drum pe care şoferul se deplasează”, potrivit rezultatului studiului.

Referitor la centura de siguranţă, peste 80% din şoferii ches­tionaţi au declarat că, indiferent de categoria de drum, poartă centura de siguranţă, 13% utilizează centura de siguranţă doar uneori, foarte rar sau niciodată atunci când conduc în localitate, iar 5% în afara localităţii sau pe auto­stradă.

Proporţia şoferilor care declară că li s-a întâmplat să conducă după ce au consumat băuturi alcoolice este de aproximativ 9% din totalul celor chestionaţi, în scădere faţă de 29% în 2008, precizează realizatorii sondajului.

Potrivit cercetării, şoferii români declară că, în ultimele şase luni, au fost agresaţi în trafic.

„Astfel, aproximativ trei sferturi din şoferii chestionaţi (71%) au declarat că au fost victime ale agresiunilor în trafic sub forma flash-urilor sau claxoanelor. Acesta reprezintă, totodată, şi com­portamentul agresiv recunoscut cel mai des de către şoferi, urmat de gesturi ameninţătoare sau obscene – 47% şi de agresiuni verbale – 40%. Bărbaţii, tinerii cu vârs­te până în 25 de ani şi conducătorii unui autoturism cu o capacitate cilindrică de 2.000 cmc sau mai mare sunt cei care declară că adoptă, în cea mai mare măsură, comportamente agresive îndreptate împotriva celorlalţi participanţi la trafic”, indică sondajul.

Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.259 de conducători auto activi (care în ultimele șase luni, anterioare aplicării instrumentului de cercetare, au condus un autovehicul).

Din țară

Mihai Leu, campion mondial la box și campion la raliuri, a murit la spital

Publicat

pe

Mihai Leu, campionul mondial la box şi campion la raliuri a murit, marţi seară, la Spitalul Fundeni, la vârsta de 56 de ani.

El era internat în stare gravă, la terapie intensivă, cu insuficiență pulmonară și metastaze.

„Cu profundă durere, anunțăm trecerea în neființă a lui Mihai, în această seară. Un adevărat campion, atât în ringul de box, cât și pe circuitele de motorsport, Mihai a fost mult mai mult decât un sportiv excepțional, a fost un simbol de voință, curaj și pasiune.

Pentru fani, Mihai a fost și va rămâne un model. Un om care a inspirat prin fiecare luptă, prin fiecare cursă și prin demnitatea cu care și-a trăit viața. Pentru noi, pentru familie, un prieten, un soț și un tată minunat.

Moștenirea lui merge mai departe prin toți cei care l-am iubit, l-am susținut și am fost martori la parcursul său unic.

Nu te vom uita niciodată!“ – este mesajul transmis de familia lui Mihai Leu, marți seara, pe rețelele de socializare.

În 2014, Mihai Leu a fost diagnosticat cu cancer la colon.

Mihai Leu este campion absolut la raliuri şi deţine trei titluri naţionale la Viteză în Coastă.

De asemenea, Mihai Leu a cucerit titlul de campion mondial la box, versiunea WBO, în 1997.

ACTUALIZARE

Familia anunță: „Trupul lui Mihai va ajunge în această seară (miercuri) la Hunedoara, orașul pe care l-a iubit nespus, și va fi depus în Sala Teatrului din Piața Ferdinand. Astăzi și mâine vom fi alături de el la priveghi, iar înmormântarea va avea loc vineri la ora 12:00. Vă mulțumim tuturor care ne sunteți alături în această grea încercare!”

Citeste mai mult

Din țară

Plafonarea prețurilor la energia electrică, eliminată de la 1 iulie

Publicat

pe

Plafonarea preţurilor la energiei electrică se oprește de la 1 iulie, ceea ce înseamnă că preţul plătit pentru energia electrică va fi cel stabilit de consumator împreună cu furnizorul.

„Odată cu încheierea schemei de sprijin, începând cu 1 iulie 2025, veţi plăti preţul stabilit în contractul dumneavoastră cu furnizorul. Preţul nu mai este plafonat prin reglementare – el este cel agreat între părţi, la semnare sau prin actualizări contractuale”, explică ANRE.

Instituţia recomandă ca, pentru a afla exact ce tarif li se va aplica, consumatorii să: analizeze contractul semnat, să contacteze furnizorul pentru clarificări.

„Informaţia corectă vă permite să evaluaţi dacă actuala ofertă este în continuare avantajoasă sau dacă este cazul să căutaţi alternative”, precizează ANRE.

În POSF – https://posf.ro, după înregistrrea locului de consum, poate fi vizualizat contractul activ şi poate fi iniţiat, eventual, procesul de schimbare a furnizorului.

Persoanele vulnerabile vor primi vouchere de ajutor.

Voucherele se vor acorda pentru persoanele singure cu un venit net lunar de maximum 1.940 de lei şi pentru familiile cu un venit net lunar/membru de familie de maximum 1.784 de lei. Tichetele se folosesc doar pentru plata facturilor la energia electrică.

Voucherele se vor acorda la cererea beneficiarului.

Solicitarea beneficiarului poate fi depusă:

– online, prin aplicaţia EPIDS, care va fi dezvoltată şi administrată tehnic de către Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS);

– prin intermediul reprezentanţilor oficiului poştal sau ai primăriilor corespunzătoare locului de consum declarat de beneficiar.

Mecanismul de sprijin se va aplică în perioada 1 iulie 2025 – 31 martie 2026.

Citeste mai mult

Din țară

Guvernul României a fost investit

Publicat

pe

Membrii Guvernului condus de Ilie Bolojan au depus, luni seară, jurământul de învestitură, la Palatul Cotroceni, în prezența președintelui Nicușor Dan.

Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură în funcţie a membrilor Guvernului României a început la ora 20.00.

Primul care a depus jurământul a fost premierul Ilie Bolojan, urmat de vicepremierii Marian Neacşu, Tanczos Barna, Dragoş Anastasiu, Cătălin Predoiu şi Ionuţ Moşteanu.

Preşedintele României, Nicuşor Dan, a semnat luni, 23 iunie 2025, decretul pentru numirea Guvernului României, în următoarea componenţă:

Ilie-Gavril Bolojan – prim-ministru;

Marian Neacşu – viceprim-ministru;

Tánczos Barna – viceprim-ministru;

Michael-Dragoş Anastasiu – viceprim-ministru;

Marian-Cătălin Predoiu – viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne;

Liviu-Ionuţ Moşteanu – viceprim-ministru, ministrul apărării naţionale;

Ciprian-Constantin Şerban – ministrul transporturilor şi infrastructurii;

Alexandru Nazare – ministrul finanţelor;

Radu Marinescu – ministrul justiţiei;

Florin-Ionuţ Barbu – ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale;

Bogdan-Gruia Ivan – ministrul energiei;

Alexandru-Florin Rogobete – ministrul sănătăţii;

Dragoş-Nicolae Pîslaru – ministrul investiţiilor şi proiectelor europene;

Daniel-Ovidiu David – ministrul educaţiei şi cercetării;

Oana-Silvia Ţoiu – ministrul afacerilor externe;

Diana-Anda Buzoianu – ministrul mediului, apelor şi pădurilor;

Petre-Florin Manole – ministrul muncii, familiei, tineretului şi solidarităţii sociale;

Radu-Dinel Miruţă – ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului şi turismului;

Cseke Attila-Zoltán – ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei;

Demeter András István – ministrul culturii.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite