Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Valabilitatea actelor care expiră în perioada stării de urgență, se prelungește

Publicat

pe

Serviciile publice din cadrul Ministerului Afacerilor Interne au adaptat programul de relaţionare cu publicul şi au adoptat o serie de măsuri, după instituirea stării de urgenţă.

MAI prezintă documentele care, dacă expiră, se prelungesc automat în această perioadă:

În ceea ce priveşte activitatea Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, documentele pentru care se prelungeşte valabilitatea până la încetarea stării de urgenţă sunt permisele de conducere româneşti, autorizaţiile de circulaţie provizorie, dovezile înlocuitoare ale certificatelor de înmatriculare şi ale permiselor de conducere eliberate de către serviciile publice comunitare regim premise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor la depunerea dosarelor de înmatriculare/ transcriere/ certificate de înmatriculare sau preschimbare permise de conducere româneşti/străine sau duplicate.

Dovezile în cauză sunt valabile până la primirea de către titulari/deţinători a certificatelor/permiselor de conducere livrate de către DRPCIV, prin serviciile poştale.

Nu intră în această categorie dovezile înlocuitoare cu drept de circulaţie ale permiselor de conducere care se eliberează de serviciile rutiere în cazul unor abateri la regimul circulaţiei.

Totodată, se menţine valabilitatea documentelor necesare operaţiunilor de înmatriculare/transcriere, examinare sau preschimbare a permisului de conducere obţinute de către solicitanţi de la alte entităţi, documente care vor expira în interiorul stării de urgenţă (ex. certificat de autenticitate, fisa medicala, dosar şcolarizare si altele) pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea stării de urgenţă.

Cărţile de identitate, cărţile de identitate provizorii, menţiuni de stabilire a reşedinţei emise şi prelucrate de Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date (DEPABD) şi de către serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor sunt valabile pe teritoriul României, inclusiv 90 de zile de la încetarea situaţiei de urgenţă.

Totodată, în cazuri excepţionale, ce au la bază motive medicale, pierderea, furtul, distrugerea actului de identitate, cetăţenii pot solicita eliberarea unui nou act de identitate sau, după caz, înscrierea menţiunii privind stabilirea reşedinţei, exclusiv prin programarea telefonică, în prealabil, la numărul de telefon precizat pe site-ul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor competent, ori după caz menţionat pe site-ul DEPABD.

Activitatea de preluare a cererilor privind furnizarea unor date cu caracter personal din Registru naţional de evidenţă a persoanelor sau a cererilor privind clarificarea unor aspecte de stare civilă se va realiza prin intermediul adresei poştale sau al mijloacelor de comunicare electronice.

Cererile pentru eliberarea Certificatului privind domiciliul înregistrat în Registrul naţional de evidenţă a persoanelor (document eliberat cetăţenilor români în vederea apărării drepturilor şi valorificării intereselor acestora în străinătate, însoţit, după caz, de Formularul standard multilingv eliberat în baza Regulamentului (UE) 2016/1191), precum şi cererile privind eliberarea fotocopiilor după deciziile de schimbare a numelui persoanelor fizice pe cale administrativă, eliberate de către Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date până la data de 31.03.2005, se transmit exclusiv on-line pe adresa de e-mail a instituţiei depabd@mai.gov.ro.

Certificatele de cazier judiciar sau adeverinţele de integritate comportamentală pot fi emise de structurile specializate ale Inspectoratului General al Poliţiei Române pe durata stării de urgenţă, doar pentru motive temeinic fundamentate menţionate în cuprinsul cererii. În aceste cazuri, se recomandă pe cât posibil utilizarea mijloacelor de comunicare on-line, pentru evitarea prezentării persoanelor interesate la ghişeu.

În cazul în care certificatul de cazier judiciar este necesar pentru dosare de concurs, angajare, licitaţie etc. la instituţiile publice sau organele de specialitate ale administraţiei publice, precum primării, instituţii din sistemul de învăţământ, sănătate, S.R.P.C.I.V., D.G.A.S.P.C. există posibilitatea ca persoanele interesate să depună o declaraţie prin care să solicite acestor instituţii obţinerea extrasului de pe cazierul judiciar sau a certificatului de integritate comportamentală.

Totodată, în cauzele de la nivelul parchetelor, în care, anterior instituirii stării de urgenţă, a fost disjunsă prin ordonanţă a procurorului prelungirea dovezilor înlocuitoare cu drept de circulaţie ale permisului de conducere, eliberate conform art. 111 din OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, nu este necesar ca persoanele interesate să depună cereri de prelungire.

Procurorii vor emite, din oficiu, ordonanţe de prelungire a acelor dovezi pentru care anterior a fost dispusă o ordonanţă.

Ordonanţele de prelungire vor fi transmise pentru operare la unităţile de poliţie competente, fără a mai fi necesară consemnarea pe dovadă a prelungirii în această situaţie excepţională.

Se supun prevederilor decretului prezidenţial din 16 martie 2020 şi ale Ordonanţei militare nr. 3 din 24 martie 2020 inclusiv documentele eliberate cetăţenilor străini de către Inspectoratul General pentru Imigrări, permise de şedere, avize de angajare/detaşare, decizii de returnare, certificate de înregistrare a rezidenţei sau cărţi de rezidenţă eliberate cetăţenilor europeni, documentele de călătorie emise beneficiarilor unei forme de protecţie internaţională şi persoanelor fără cetăţenie, documentele temporare de identitate ale solicitanţilor de azil.

Având în vedere măsurile de prevenire şi limitare a răspândirii infectării cu noul coronavirus, pentru situaţii de urgenţă sau care nu suferă amânare, cetăţenii străini şi europeni pot utiliza mijloacele electronice de comunicare la distanţă cu structura competentă teritorial, precum aplicaţia on-line portaligi.mai.gov.ro, corespondenţă poştală sau alte mijloace conform datelor de contact ce se regăsesc pe site-ul igi.mai.gov.ro.

Din țară

SOLSTIȚIUL de iarnă. Începe iarna astronomică

Publicat

pe

Ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă. El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.

Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în data de 21 decembrie 2025, la ora 17.03, conform informațiilor publicate de Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“.

Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.

După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′.

La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

Citeste mai mult

Din țară

1 Decembrie – Ziua Națională a României

Publicat

pe

Patrioți sau nu, cu toții știm ce sarbatorim de 1 decembrie. Această dată specială a fost aleasă ca zi de sărbătoare în anul 1990, fiind declarată Ziua Națională a României. Ziua de 1 decembrie marchează un moment important din istoria românilor. La 1 decembrie 1918, a avut loc Marea Unire a Transilvaniei cu România în Marea Adunare de la Alba Iulia.

În data de 31 iulie 1990, președintele Ion Iliescu a promulgat legea prin care data de 1 decembrie a fost consemnată ca zi națională și sărbătoare publică. Ziua Națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 Mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 August.

Pe 1 decembrie 1918 a avut loc Marea Unire dintre Transilvania și România la Alba Iulia, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.

La Alba Iulia s-a costituit Marele Consiliu Naţional Român, care era format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. După formarea acestuia, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. În data de 11 decembrie se ratifică Marea Unire, iar declarația de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România. Recunoaşterea Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.

În contextual actual provocat de pandemia de coronavirus, Ziua Națională a României nu se va mai celebra cu fast.

Citeste mai mult

Din țară

Emeric Ienei, fost antrenor și jucător de fotbal, a murit

Publicat

pe

Fostul antrenor și jucător de fotbal Emeric Ienei, care în 1986 a adus Cupa Campionilor Europeni la Bucureşti câştigând trofeul cu Steaua, a încetat din viaţă, la vârsta de 88 de ani.

Antrenorul de fotbal s-a stins la locuința sa din Oradea, din cauza unei comoții cerebrale.
Clubul Chindia Târgovişte a făcut anunţul în social media:

„Legendarul Emeric Ienei s-a stins din viaţă la 88 de ani.

Câştigător al Cupei Campionilor Europeni în 1986, ca antrenor al Stelei, marele Ienei a lucrat şi la Târgovişte, cu doar 4 sezoane înaintea celei mai mari performanţe obţinute de România la nivel de club.

Dumnezeu să-l odihnească!”

***

Emeric Ienei a fost antrenorul care a reușit să readucă România la un Campionat Mondial după două decenii, în Italia, în 1990, și cel care, cu patru ani înainte, cucerea Europa cu Steaua, în celebra finală de la Sevilla, câștigată la loviturile de departajare în fața Barcelonei. În 2000, a condus din nou echipa națională la un turneu final, EURO 2000, unde România a obținut o victorie istorică în fața Angliei, scor 3-2, acesta fiind primul succes românesc la un Campionat European.

Născut pe 22 martie 1937, la Arad, Emeric Ienei a evoluat ca mijlocaș pentru UTA Arad, Steaua București și Kayserispor. A îmbrăcat de șase ori tricoul echipei naționale în meciuri consemnate în palmaresul oficial și a făcut parte din lotul României prezent la turneul olimpic de fotbal de la Tokyo, în 1964.

Ca jucător, a câștigat trei titluri de campion și patru Cupe ale României, iar ca antrenor a adunat nu mai puțin de șase titluri în Liga 1, patru Cupe ale României și, desigur, trofeul suprem al continentului, Cupa Campionilor Europeni, cucerită în 1986.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite