Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Fostul şef al IPJ Timiş, 30 de zile în arest

Publicat

acum 10 ani

pe

Curtea de Apel Timişoara (CAT) a decis arestarea pentru 30 de zile a fostului şef al IPJ Timiş, Sorin Muntean, iar pentru comisarul şef Pavel Dumitru, şeful Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul IPJ Timiş, arest la domiciliu.

Pe numele omului de afaceri Iulian Boţ, CAT a emis mandat de arestare pentru 30 de zile.

Decizia CAT poate fi atacată cu contestaţie. Celor trei urma să le expire, la miezul nopţii de marţi, termenul de 24 de ore de reţinere pe bază de Ordonanţă, dispus luni, de DNA, după audieri.

În acelaşi dosar, procurorii anticorupţie au mai dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi măsura controlului judiciar pentru 60 de zile faţă de Marin Bîlc, avocat în cadrul Baroului Timiş.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Timişoara l-au reţinut pe Muntean pentru săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, luare de mită, instigare la dare de mită (două infracţiuni), favorizarea făptuitorului; pe Pavel, pentru constituirea unui grup infracţional organizat, luare de mită, trafic de influenţă, complicitate la luare de mită, iar pe Boţ – pentru constituirea unui grup infracţional organizat, evaziune fiscală, în formă continuată, dare de mită (patru infracţiuni) şi cumpărare de influenţă (două infracţiuni).
De asemenea, Bâlc este cercetat pentru constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă (două infracţiuni), instigare la dare de mită (două infracţiuni) şi favorizarea făptuitorului’, arată un comunicat de presă al DNA, remis marţi AGERPRES.

„Din ordonanţele întocmite de procurori a rezultat că, în cursul anilor 2011 – 2013, inculpatul Boţ Iulian, împreună cu mai multe persoane de încredere, s-au constituit şi au acţionat în cadrul unui grup infracţional organizat, având ca scop desfăşurarea de activităţi evazioniste, prin intermediul a două societăţi comerciale controlate prin persoane interpuse. Activitatea infracţională a grupului, care a cauzat bugetului de stat un prejudiciu de peste două milioane lei, s-a manifestat pe linia importului de autoturisme din spaţiul european şi revânzării acestora ‘la negru’, cu eludarea obligaţiilor legale privind plata taxelor şi impozitelor datorate către bugetul de stat”, se arată în comunicatul citat.

Totodată, DNA susţine că „activităţile infracţionale ale grupării coordonată de inculpatul Boţ Iulian s-au bucurat de sprijinul şi protecţia inculpaţilor Muntean Sorin Petru şi Pavel Dumitru, în calitate de şef al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Timiş, respectiv şef al Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul IPJ Timiş, care au fost atraşi de-a lungul timpului în sfera de influenţă a grupului şi fidelizaţi prin oferirea periodică a unor avantaje patrimoniale şi sume de bani”.

In acest sens, aceştia ar fi racolat în cadrul grupului alţi ofiţeri de poliţie şi ar fi coordonat activităţile infracţionale de mituire a acestora, în scopul de a-i asigura afaceristului timişorean o soluţie favorabilă în dosarul în care era cercetat.

„Totodată, inculpaţii Muntean Sorin Petru şi Pavel Dumitru au efectuat demersuri în vederea diseminării, către inculpatul Boţ Iulian, a înscrisurilor relevante aflate la dosarul cauzei şi au conceput împreună cu ceilalţi membri ai grupării, o strategie de înlocuire a documentelor contabile relevante menită să schimbe situaţia juridică dedusă cercetărilor. Un alt membru, cooptat în cadrul grupului infracţional a fost inculpatul Bîlc Marin, avocat în cadrul Baroului Timiş, persoană de încredere a inculpaţilor Muntean Sorin Petru şi Boţ Iulian, pe acesta din urmă reprezentându-l în mai multe dosare aflate pe rolul instanţelor”, se arată în comunicatul DNA.

Potrivit procurorilor anticorupţie, rolul omului de afaceri a fost acela „de a asigura suport financiar fiecărui membru atras şi implicat în activitatea infracţională, de a identifica martori şi de a depune înscrisuri de natură să confirme susţinerile stabilite în cadrul strategiei de apărare’, în timp ce scopul urmărit de avocat a fost acela ‘de a ascunde activitatea infracţională evazionistă derulată prin cele două societăţi controlate de Boţ, de a diminua consecinţele financiar-fiscale produse prin aceasta şi, eventual, de a implica răspunderea penală a altor persoane decât a sa”.

„Concret, în perioada 2013-2016, inculpatul Boţ Iulian a remis inculpaţilor Muntean Petru Sorin, Pavel Dumitru, câte 7 000 euro şi altor două persoane (un ofiţer de poliţie-denunţător în cauză şi un contabil neidentificat până în prezent) sumele de 3 500 euro, respectiv 2 000 euro, în scopul ca aceştia să-şi îndeplinească în mod defectuos atribuţiunile de serviciu, în legătură cu instrumentarea unui dosar penal în care acesta era cercetat pentru săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală, în aşa fel încât administrarea probelor să conducă la o soluţie în favoarea sa. De asemenea, inculpaţii Muntean Petru Sorin şi Bîlc Marin l-au determinat pe inculpatul Boţ Iulian să-i remită suma totală de 1 500 euro denunţătorului pentru ca acesta din urmă să îşi îndeplinească atribuţiunile de serviciu în direcţia indicată de membrii grupului infracţional. În contextul menţionat mai sus, inculpatul Pavel Dumitru a pretins pentru sine şi pentru altă persoană câte 2 000 euro, sume pe care le-a primit printr-un intermediar, în considerarea influenţei pe care a presupus că o avea asupra persoanelor care instrumentau cauza penală respectivă’, precizează DNA în comunicatul citat.

AGERPRES

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cultură

PREMIERĂ pe scena Teatrului Național din Timișoara – spectacolul „Bolnavii“

Publicat

acum 3 zile

pe

24 februarie 2026

de

Teatrul Național din Timișoara repetă intens pentru viitorul său spectacol – „Bolnavii“. Premiera este programată duminică, 8 martie 2026, începând cu ora 19.00, la Sala Mare. La eveniment va participa și autorul piesei, dramaturgul spaniol Antonio Álamo, cu sprijinul Institutului Cervantes.

Piesa „Bolnavii“ face parte din ceea ce Antonio Álamo a numit Trilogia puterii. În traducerea Ioanei Anghel, „Bolnavii“ reprezintă radiografia unui continent bolnav de bolile conducătorilor săi, o radiografie pe cât de incisivă, pe atât de plină de imaginație și de umor. Dramaturgul spaniol Antonio Álamo deconstruiește în textul său mecanismele totalitarismului, declarându-le simptome ale unor spirite degradate și demonstrează această lipsită de orice echivoc teoremă socială și politică, folosindu-se de o serie de cobai istorici: Hitler și Eva Braun aflați la ora ultimei sincerități, Stalin, Beria, Hrușciov și o pleiadă de figuri din anturajul dictatorului, cu toții devorați de sistemul pe care l-au creat. De asemenea,  Álamo folosește  ca substanță de contrast cea de-a treia figură-cheie a istoriei moderne a Europei – Winston Churchill.

Piesa lui Álamo stă la baza spectacolului montat de bine-cunoscuta scenografă Irina Moscu (nominalizare UNITER pentru cea mai bună scenografie, 2017, 2020, Premiul pentru cea mai bună scenografie la Anuala de Arhitectură), acum în dublă ipostază de regizoare și creatoare a decorurilor. Spectaculosul său univers estetic potențează această poveste despre patologia puterii și duce diagnosticul dur pus de dramaturg în zone inedite, surprinzătoare.

Irina Moscu imaginează acest crâmpei de istorie fictivă, dar nu chiar atât de neplauzibilă, prin intermediul unei distribuții alcătuite din foarte valoroși membri ai trupei Teatrului Național: Ion Rizea (premiul UNITER pentru cel mai bun actor secundar, 2021), Matei Chioariu, Cristian Szekeres, Cristina Rotaru Chiperi, Cătălin Ursu, Andrei Chifu (Premiul UNITER pentru debut, 2020), Marin Lupanciuc (nominalizare la Premiul UNITER pentru cel mai bun actor în rol principal, 2023), Bogdan Spiridon și Teodor Cauș.

Regizoarea completează echipa de creație atât cu artiști consacrați, cât și cu artiști emergenți. Astfel, costumele spectacolului sunt semnate de tânăra scenografă Sabina Reus, muzica și sound designul aparțin lui Claudiu Urse, coregrafia este creația cunoscutei actrițe a Teatrului Național, Alina Ilea, artistul vizual Andrei Cozlac semnează video designul spectacolului, iar Constantin Simon – light designul.

După premiera din 8 martie, următoarea reprezentație a spectacolului este programată duminică, 15 martie 2026. Biletele la spectacolele Teatrului Național pot fi achiziționate on-line, pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenția „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2; agenția „Mărășești” este deschisă între orele 11.00 și 19.00, în fiecare zi a săptămânii, cu excepția zilei de luni. Mai multe informații pe https://www.tntm.ro/tarife/.

0
Citeste mai mult

Administrație

Primăria Timișoara a semnat acordul cu Romsilva pentru transformarea Pădurii Verzi în pădure-parc

Publicat

acum 3 zile

pe

24 februarie 2026

de

Primăria Municipiului Timișoara face încă un pas esențial pentru transformarea Pădurii Verzi într-o pădure-parc, prin încheierea acordului de asociere cu Regia Națională a Pădurilor – Romsilva. Acest parteneriat creează cadrul legal pentru începerea proiectului de amenajare, care a obținut ultimul aviz necesar pentru următoarea etapă. Astfel, pădurea va deveni un loc accesibil și plăcut pentru plimbări, relaxare și activități în aer liber. Acordul va fi supus aprobării Consiliului Local.

„Am găsit, prin acest acord, soluția legală care ne permite să intervenim pe tot amplasamentul proiectului nostru pentru Pădurea Verde. Legea fondului forestier nu permite ca anumite zone și linii parcelare să fie transferate către primărie, dar acordul ne dă cadrul pentru a transforma pădurea într-un loc sigur și plăcut pentru plimbări și recreere. Am făcut pașii necesari prin proiectul de hotărâre și așteptăm, totodată, ca Romsilva să semneze acordul. Investiția de amenajare a pădurii-parc va intra curând în comisia tehnică, pentru a avansa la aprobarea indicatorilor și la etapa de autorizare a lucrărilor”, anunță viceprimarul Ruben Lațcău.

Acordul de asociere dintre Primăria Timișoara și Regia Națională a Pădurilor stabilește modul de colaborare pentru amenajarea Pădurii Verzi ca pădure-parc. Municipalitatea se va ocupa de realizarea investițiilor și a amenajărilor necesare pentru ca pădurea să devină un spațiu plăcut și sigur pentru recreere, iar Romsilva, prin Direcția Silvică Timiș va asigura expertiza tehnică și va interveni asupra arborilor, conform regulilor silvice.

Proiectul prevede transformarea Pădurii Verzi într-un loc plăcut pentru plimbări și relaxare, cu trasee marcate, locuri de odihnă cu bănci și mese, leagăne, refugii și panouri informative. Vor fi amplasate și căsuțe pentru păsări, pentru a sprijini protecția și observarea faunei locale. Toate lucrările vor fi realizate cu materiale prietenoase cu mediul, iar traseele vor fi monitorizate pentru siguranța vizitatorilor.

Studiul de fezabilitate a fost finalizat și urmează să fie avizat de Comisia Tehnico-Economică a Primăriei Timișoara. Ulterior, proiectul va fi supus aprobării Consiliului Local, vor fi parcurși pașii pentru autorizare, iar municipalitatea va lansa procedura de achiziție pentru execuția lucrărilor.

Foto: Primăria Timișoara

PROIECT. Pădurea Verde va fi amenajată ca pădure-parc

0
Citeste mai mult

Social

Dragobete – sărbătoarea românească a iubirii

Publicat

acum 3 zile

pe

24 februarie 2026

de

Dragobetele, sărbătoarea tinereţii, a veseliei şi a iubirii, are loc în fiecare an în 24 februarie.

În funcţie de regiune, obiceiul Dragobetelui poate avea şi alte denumiri precum „Cap de primăvară”, „Logodnicul sau Însoţitul Păsărilor”, „Dragostitele”, „Ziua Îndrăgostiţilor”, „Sânt Ion de primăvară” sau „Granguru”.

Conform unor legende populare, Dragobetele era considerat fiul babei Dochia, un tânăr chipeş care obişnuia să seducă toate femeile ce îi ieşeau în cale. Totuşi, în prezent, Dragobetele reprezintă pentru români simbolul autohton al dragostei, fiind identificat cu zeul dragostei din mitologia romană, Cupidon, şi cu zeul iubirii în mitologia greacă, Eros.

Dragobetele a fost marcat, de-a lungul timpului, de numeroase tradiţii şi superstiţii, de la jurământul fraţilor de sânge, „zăpada zânelor” strânsă de tinerele necăsătorite pentru proprietăţile ei magice, sărutul obligatoriu în fiecare cuplu care doreşte să îşi menţină iubirea, până la interzicerea plânsului, care ar atrage necazuri în următoarele luni.

Tradiţii

În această zi bărbaţii trebuie să fie în relaţii cordiale cu toate femeile. În caz contrar, aceştia ar fi avut parte de o primăvară plină de ghinion şi un an greu.

Pentru că iubirea dintr-un cuplu să rămână vie de-a lungul anului, tinerii trebuie să se sărute în ziua de Dragobete.

Tot în această zi, ţesutul, cusutul şi toate treburile grele de pe lângă gospodărie sunt interzise. Totuşi, este permisă curăţenia, deoarece se consideră că aceasta este aducătoare de prospeţime şi de spor.

În ziua de Dragobete plânsul le este interzis tinerilor şi tinerelor. În caz contrar, aceştia vor avea parte de necazuri şi supărări în lunile următoare.

În unele regiuni din ţară, ajunul de Dragobete este tratat la fel ca noaptea de Bobotează, când tinerele care doresc să îşi afle ursitul îşi pun sub pernă busuioc sfinţit.

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite