Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Începe Festivalul Inimilor! Iată programul

Publicat

acum 10 ani

pe

Casa de Cultură a Municipiului și Primăria Timișoara vă invită între 6 și 10 iulie, de la ora 19:30, la Teatrul de Vară din Parcul Rozelor, la o nouă ediție a sărbătorii internaționale a folclorului.
Festivalul Inimilor va aduce la Timișoara spectacole de pe tot mapamondul, cu deschidere spre noi culturi și prietenii.
Ediția din acest an se va bucura de participarea extraordinară a unor artiști reprezentând țări precum: Bulgaria, Chile, Columbia, Costa Rica, Republica Moldova, Polonia, Sri Lanka, Serbia, Turcia, Ucraina și Ungaria.
România va fi prezentă pe scena din Parcul Rozelor, prin inermediul unor prestigiose colective artistice: “Drăgan Muntean” din Deva, “Mureșul” din Tg. Mureș, “Maria Tănase” din Craiova, „Ceata Junilor” din Sibiu, “Bihorul” din Oradea,  „Zarandul” din Arad, “Lugojana” din Lugoj, “Zestrea Gugulanilor” din Caransebeș, ”Izvorașul” din Buziaș, Ansamblul „Banatul”, Ansamblul „Timișul”, Ansamblul „Doina Timișului” și Ansamblul “Pusta Banatului” din Timișoara.
Nu vor lipsi nici formațiile naţionalităţilor conlocuitoare: „Eszterlanc”, “Bobita” și “Mladost” din Timișoara, „Edelweiss” din Deta și cele ale așezămintelor culturale: “Armenișana” din Armeniș, “Cununița” din Bănia, “Teregovana” și “Teregovița” din Teregova, jud. Caraş-Severin, ”Păstrătorii tradiției” din Pecica și “Păstrătorii tradițiilor” din Șicula, jud. Arad, “Ghiocelul” din Giroc şi “Szederinda” din Tormac, jud.Timiș.
Festivalului Inimilor, primul eveniment românesc înscris în calendarul CIOFF (Comitetul Internațional de Organizare a Festivalurilor Folclorice), aflat sub patronaj UNESCO va debuta miercuri, 6 iulie, cu un spectacol extraordinar susținut de Ansamblul folcloric ”Timișul”, gazda festivalului, și se va bucura de participarea unor valoroși și îndrăgiți interpreți ai melosului popular: Nicoleta Voica, Petrică Moise, Carmen Popovici-Dumbravă, Adrian Stanca, Petrică Miulescu Irimică, Stana Stepanescu, Doriana Talpeș, Andreea Aleușan, Georgiana Vița, Camelia Florea, Ancuța Fleșariu, Maria Borțun Popescu, Camelia Miuțescu, Cornel Brici. Prima zi a Festivalului se va  încheia în acordurile muzicii și dansului în interpretarea Ansamblului folcloric “Bihorul” din Oradea și a Ansamblului  folcloric “Maria Tănase” din Craiova.
Joi, 7 iulie 2016, de la ora 18.30, în cea de-a doua zi a festivalului, la Catedrala Ortodoxă Mitropolitană, va avea loc depunerea unei coroane de flori la Monumentul Crucificării, în memoria eroilor Timișoarei, urmată de celebra Paradă a Portului Popular, care se va desfăşura pe traseul Catedrala Mitropolitană – Opera Naţională – Catedrala Mitropolitană – Parcul Rozelor.
Începând cu ora 19.30 în Parcul Rozelor, se va da startul muzicii și dansului folcloric internațional, după alocuțiunile  autorităților, iar spectacolul va fi susținut de ansamblurile: “Edelweiss” din Deta, „Ghiocelul” din Giroc, “Armenișana” din Armeniș, “Zestrea Gugulanilor” din Caransebeș, “Mladost” din Timișoara, Orchestra “Barbu Lăutaru” din Republica Moldova, Ansamblul „Doina Timișului” din Timișoara, “Przygoda” din Polonia, “Drăgan Muntean” din Deva, “Hasad” din Turcia, “Mureșul” din Tg.Mureș, ”Fundation Colombia Folklore” din Columbia.
Vineri, 8 iulie, de la ora 19.30, în Parcul Rozelor, spectacolul va fi susținut de ansamblurile: „Cununița” din Bănia, ”Lugojana” din Lugoj, „Păstrătorii Tradiției” din Pecica,  “Păstrătorii Tradițiilor” din Șicula, „Zarandul” din Arad, Ansamblul „Banatul” din Timișoara,  “Hont” din Slovacia, „Ceata Junilor” din Sibiu, “Banda  Renacer” din Chile, Ansamblul „Timișul” din Timișoara, “Zarya” din Bulgaria, “Rey Curre” din Costa Rica, „Branislav Nušić” din Serbia.
Spectacolul dansurilor de pretutindeni  va continua și în cea de-a parta zi a Festivalului Inimilor în Parcul Rozelor, tot de la ora 19:30 și va fi oferit de către ansamblurile: „Timișul”, secţiunea tineret, „Cununița” din Bănia, „Kud Majdanpek” din Serbia, „Teregovana” și „Teregovița” – Teregova, “Eszterlanc” și “Bobita” din Timișoara, “Szederinda” din Tormac, “Szeged Tancegyuttes” din Ungaria, “Gorgany” din Ucraina, “Banda  Renacer” din Chile, “Zarya” din Bulgaria, “Hont” din Slovacia, “Fundation Colombia Folklore” din Columbia, „Branislav Nušić”  din Serbia, “Przygoda” din Polonia, “Hasad” din Turcia, “Rey Curre” din Costa Rica.
Ultima zi a festivalului, duminică, 10 iulie, va aduce dans, muzică şi porturi tradiționale atât dimineața, de la ora 11.00, la Muzeul Satului Bănățean cât și seara de la 19.30, în Parcul Rozelor. Ansamblurile participante la cea de-a XXVII – a ediție a Festivalului Inimilor vor oferi un regal folcloric în închiderea festivalului.

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cultură

PREMIERĂ pe scena Teatrului Național din Timișoara – spectacolul „Bolnavii“

Publicat

acum o zi

pe

24 februarie 2026

de

Teatrul Național din Timișoara repetă intens pentru viitorul său spectacol – „Bolnavii“. Premiera este programată duminică, 8 martie 2026, începând cu ora 19.00, la Sala Mare. La eveniment va participa și autorul piesei, dramaturgul spaniol Antonio Álamo, cu sprijinul Institutului Cervantes.

Piesa „Bolnavii“ face parte din ceea ce Antonio Álamo a numit Trilogia puterii. În traducerea Ioanei Anghel, „Bolnavii“ reprezintă radiografia unui continent bolnav de bolile conducătorilor săi, o radiografie pe cât de incisivă, pe atât de plină de imaginație și de umor. Dramaturgul spaniol Antonio Álamo deconstruiește în textul său mecanismele totalitarismului, declarându-le simptome ale unor spirite degradate și demonstrează această lipsită de orice echivoc teoremă socială și politică, folosindu-se de o serie de cobai istorici: Hitler și Eva Braun aflați la ora ultimei sincerități, Stalin, Beria, Hrușciov și o pleiadă de figuri din anturajul dictatorului, cu toții devorați de sistemul pe care l-au creat. De asemenea,  Álamo folosește  ca substanță de contrast cea de-a treia figură-cheie a istoriei moderne a Europei – Winston Churchill.

Piesa lui Álamo stă la baza spectacolului montat de bine-cunoscuta scenografă Irina Moscu (nominalizare UNITER pentru cea mai bună scenografie, 2017, 2020, Premiul pentru cea mai bună scenografie la Anuala de Arhitectură), acum în dublă ipostază de regizoare și creatoare a decorurilor. Spectaculosul său univers estetic potențează această poveste despre patologia puterii și duce diagnosticul dur pus de dramaturg în zone inedite, surprinzătoare.

Irina Moscu imaginează acest crâmpei de istorie fictivă, dar nu chiar atât de neplauzibilă, prin intermediul unei distribuții alcătuite din foarte valoroși membri ai trupei Teatrului Național: Ion Rizea (premiul UNITER pentru cel mai bun actor secundar, 2021), Matei Chioariu, Cristian Szekeres, Cristina Rotaru Chiperi, Cătălin Ursu, Andrei Chifu (Premiul UNITER pentru debut, 2020), Marin Lupanciuc (nominalizare la Premiul UNITER pentru cel mai bun actor în rol principal, 2023), Bogdan Spiridon și Teodor Cauș.

Regizoarea completează echipa de creație atât cu artiști consacrați, cât și cu artiști emergenți. Astfel, costumele spectacolului sunt semnate de tânăra scenografă Sabina Reus, muzica și sound designul aparțin lui Claudiu Urse, coregrafia este creația cunoscutei actrițe a Teatrului Național, Alina Ilea, artistul vizual Andrei Cozlac semnează video designul spectacolului, iar Constantin Simon – light designul.

După premiera din 8 martie, următoarea reprezentație a spectacolului este programată duminică, 15 martie 2026. Biletele la spectacolele Teatrului Național pot fi achiziționate on-line, pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenția „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2; agenția „Mărășești” este deschisă între orele 11.00 și 19.00, în fiecare zi a săptămânii, cu excepția zilei de luni. Mai multe informații pe https://www.tntm.ro/tarife/.

0
Citeste mai mult

Administrație

Primăria Timișoara a semnat acordul cu Romsilva pentru transformarea Pădurii Verzi în pădure-parc

Publicat

acum o zi

pe

24 februarie 2026

de

Primăria Municipiului Timișoara face încă un pas esențial pentru transformarea Pădurii Verzi într-o pădure-parc, prin încheierea acordului de asociere cu Regia Națională a Pădurilor – Romsilva. Acest parteneriat creează cadrul legal pentru începerea proiectului de amenajare, care a obținut ultimul aviz necesar pentru următoarea etapă. Astfel, pădurea va deveni un loc accesibil și plăcut pentru plimbări, relaxare și activități în aer liber. Acordul va fi supus aprobării Consiliului Local.

„Am găsit, prin acest acord, soluția legală care ne permite să intervenim pe tot amplasamentul proiectului nostru pentru Pădurea Verde. Legea fondului forestier nu permite ca anumite zone și linii parcelare să fie transferate către primărie, dar acordul ne dă cadrul pentru a transforma pădurea într-un loc sigur și plăcut pentru plimbări și recreere. Am făcut pașii necesari prin proiectul de hotărâre și așteptăm, totodată, ca Romsilva să semneze acordul. Investiția de amenajare a pădurii-parc va intra curând în comisia tehnică, pentru a avansa la aprobarea indicatorilor și la etapa de autorizare a lucrărilor”, anunță viceprimarul Ruben Lațcău.

Acordul de asociere dintre Primăria Timișoara și Regia Națională a Pădurilor stabilește modul de colaborare pentru amenajarea Pădurii Verzi ca pădure-parc. Municipalitatea se va ocupa de realizarea investițiilor și a amenajărilor necesare pentru ca pădurea să devină un spațiu plăcut și sigur pentru recreere, iar Romsilva, prin Direcția Silvică Timiș va asigura expertiza tehnică și va interveni asupra arborilor, conform regulilor silvice.

Proiectul prevede transformarea Pădurii Verzi într-un loc plăcut pentru plimbări și relaxare, cu trasee marcate, locuri de odihnă cu bănci și mese, leagăne, refugii și panouri informative. Vor fi amplasate și căsuțe pentru păsări, pentru a sprijini protecția și observarea faunei locale. Toate lucrările vor fi realizate cu materiale prietenoase cu mediul, iar traseele vor fi monitorizate pentru siguranța vizitatorilor.

Studiul de fezabilitate a fost finalizat și urmează să fie avizat de Comisia Tehnico-Economică a Primăriei Timișoara. Ulterior, proiectul va fi supus aprobării Consiliului Local, vor fi parcurși pașii pentru autorizare, iar municipalitatea va lansa procedura de achiziție pentru execuția lucrărilor.

Foto: Primăria Timișoara

PROIECT. Pădurea Verde va fi amenajată ca pădure-parc

0
Citeste mai mult

Social

Dragobete – sărbătoarea românească a iubirii

Publicat

acum 2 zile

pe

24 februarie 2026

de

Dragobetele, sărbătoarea tinereţii, a veseliei şi a iubirii, are loc în fiecare an în 24 februarie.

În funcţie de regiune, obiceiul Dragobetelui poate avea şi alte denumiri precum „Cap de primăvară”, „Logodnicul sau Însoţitul Păsărilor”, „Dragostitele”, „Ziua Îndrăgostiţilor”, „Sânt Ion de primăvară” sau „Granguru”.

Conform unor legende populare, Dragobetele era considerat fiul babei Dochia, un tânăr chipeş care obişnuia să seducă toate femeile ce îi ieşeau în cale. Totuşi, în prezent, Dragobetele reprezintă pentru români simbolul autohton al dragostei, fiind identificat cu zeul dragostei din mitologia romană, Cupidon, şi cu zeul iubirii în mitologia greacă, Eros.

Dragobetele a fost marcat, de-a lungul timpului, de numeroase tradiţii şi superstiţii, de la jurământul fraţilor de sânge, „zăpada zânelor” strânsă de tinerele necăsătorite pentru proprietăţile ei magice, sărutul obligatoriu în fiecare cuplu care doreşte să îşi menţină iubirea, până la interzicerea plânsului, care ar atrage necazuri în următoarele luni.

Tradiţii

În această zi bărbaţii trebuie să fie în relaţii cordiale cu toate femeile. În caz contrar, aceştia ar fi avut parte de o primăvară plină de ghinion şi un an greu.

Pentru că iubirea dintr-un cuplu să rămână vie de-a lungul anului, tinerii trebuie să se sărute în ziua de Dragobete.

Tot în această zi, ţesutul, cusutul şi toate treburile grele de pe lângă gospodărie sunt interzise. Totuşi, este permisă curăţenia, deoarece se consideră că aceasta este aducătoare de prospeţime şi de spor.

În ziua de Dragobete plânsul le este interzis tinerilor şi tinerelor. În caz contrar, aceştia vor avea parte de necazuri şi supărări în lunile următoare.

În unele regiuni din ţară, ajunul de Dragobete este tratat la fel ca noaptea de Bobotează, când tinerele care doresc să îşi afle ursitul îşi pun sub pernă busuioc sfinţit.

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite