Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Începe Festivalul Inimilor! Iată programul

Publicat

acum 10 ani

pe

Casa de Cultură a Municipiului și Primăria Timișoara vă invită între 6 și 10 iulie, de la ora 19:30, la Teatrul de Vară din Parcul Rozelor, la o nouă ediție a sărbătorii internaționale a folclorului.
Festivalul Inimilor va aduce la Timișoara spectacole de pe tot mapamondul, cu deschidere spre noi culturi și prietenii.
Ediția din acest an se va bucura de participarea extraordinară a unor artiști reprezentând țări precum: Bulgaria, Chile, Columbia, Costa Rica, Republica Moldova, Polonia, Sri Lanka, Serbia, Turcia, Ucraina și Ungaria.
România va fi prezentă pe scena din Parcul Rozelor, prin inermediul unor prestigiose colective artistice: “Drăgan Muntean” din Deva, “Mureșul” din Tg. Mureș, “Maria Tănase” din Craiova, „Ceata Junilor” din Sibiu, “Bihorul” din Oradea,  „Zarandul” din Arad, “Lugojana” din Lugoj, “Zestrea Gugulanilor” din Caransebeș, ”Izvorașul” din Buziaș, Ansamblul „Banatul”, Ansamblul „Timișul”, Ansamblul „Doina Timișului” și Ansamblul “Pusta Banatului” din Timișoara.
Nu vor lipsi nici formațiile naţionalităţilor conlocuitoare: „Eszterlanc”, “Bobita” și “Mladost” din Timișoara, „Edelweiss” din Deta și cele ale așezămintelor culturale: “Armenișana” din Armeniș, “Cununița” din Bănia, “Teregovana” și “Teregovița” din Teregova, jud. Caraş-Severin, ”Păstrătorii tradiției” din Pecica și “Păstrătorii tradițiilor” din Șicula, jud. Arad, “Ghiocelul” din Giroc şi “Szederinda” din Tormac, jud.Timiș.
Festivalului Inimilor, primul eveniment românesc înscris în calendarul CIOFF (Comitetul Internațional de Organizare a Festivalurilor Folclorice), aflat sub patronaj UNESCO va debuta miercuri, 6 iulie, cu un spectacol extraordinar susținut de Ansamblul folcloric ”Timișul”, gazda festivalului, și se va bucura de participarea unor valoroși și îndrăgiți interpreți ai melosului popular: Nicoleta Voica, Petrică Moise, Carmen Popovici-Dumbravă, Adrian Stanca, Petrică Miulescu Irimică, Stana Stepanescu, Doriana Talpeș, Andreea Aleușan, Georgiana Vița, Camelia Florea, Ancuța Fleșariu, Maria Borțun Popescu, Camelia Miuțescu, Cornel Brici. Prima zi a Festivalului se va  încheia în acordurile muzicii și dansului în interpretarea Ansamblului folcloric “Bihorul” din Oradea și a Ansamblului  folcloric “Maria Tănase” din Craiova.
Joi, 7 iulie 2016, de la ora 18.30, în cea de-a doua zi a festivalului, la Catedrala Ortodoxă Mitropolitană, va avea loc depunerea unei coroane de flori la Monumentul Crucificării, în memoria eroilor Timișoarei, urmată de celebra Paradă a Portului Popular, care se va desfăşura pe traseul Catedrala Mitropolitană – Opera Naţională – Catedrala Mitropolitană – Parcul Rozelor.
Începând cu ora 19.30 în Parcul Rozelor, se va da startul muzicii și dansului folcloric internațional, după alocuțiunile  autorităților, iar spectacolul va fi susținut de ansamblurile: “Edelweiss” din Deta, „Ghiocelul” din Giroc, “Armenișana” din Armeniș, “Zestrea Gugulanilor” din Caransebeș, “Mladost” din Timișoara, Orchestra “Barbu Lăutaru” din Republica Moldova, Ansamblul „Doina Timișului” din Timișoara, “Przygoda” din Polonia, “Drăgan Muntean” din Deva, “Hasad” din Turcia, “Mureșul” din Tg.Mureș, ”Fundation Colombia Folklore” din Columbia.
Vineri, 8 iulie, de la ora 19.30, în Parcul Rozelor, spectacolul va fi susținut de ansamblurile: „Cununița” din Bănia, ”Lugojana” din Lugoj, „Păstrătorii Tradiției” din Pecica,  “Păstrătorii Tradițiilor” din Șicula, „Zarandul” din Arad, Ansamblul „Banatul” din Timișoara,  “Hont” din Slovacia, „Ceata Junilor” din Sibiu, “Banda  Renacer” din Chile, Ansamblul „Timișul” din Timișoara, “Zarya” din Bulgaria, “Rey Curre” din Costa Rica, „Branislav Nušić” din Serbia.
Spectacolul dansurilor de pretutindeni  va continua și în cea de-a parta zi a Festivalului Inimilor în Parcul Rozelor, tot de la ora 19:30 și va fi oferit de către ansamblurile: „Timișul”, secţiunea tineret, „Cununița” din Bănia, „Kud Majdanpek” din Serbia, „Teregovana” și „Teregovița” – Teregova, “Eszterlanc” și “Bobita” din Timișoara, “Szederinda” din Tormac, “Szeged Tancegyuttes” din Ungaria, “Gorgany” din Ucraina, “Banda  Renacer” din Chile, “Zarya” din Bulgaria, “Hont” din Slovacia, “Fundation Colombia Folklore” din Columbia, „Branislav Nušić”  din Serbia, “Przygoda” din Polonia, “Hasad” din Turcia, “Rey Curre” din Costa Rica.
Ultima zi a festivalului, duminică, 10 iulie, va aduce dans, muzică şi porturi tradiționale atât dimineața, de la ora 11.00, la Muzeul Satului Bănățean cât și seara de la 19.30, în Parcul Rozelor. Ansamblurile participante la cea de-a XXVII – a ediție a Festivalului Inimilor vor oferi un regal folcloric în închiderea festivalului.

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Din țară

Hristos A Înviat! Sfintele Paști – una dintre cele mai mari sărbători ale anului

Publicat

acum 12 ore

pe

11 aprilie 2026

de

Învierea Domnului sau Sărbătoarea de Paști este una dintre cele mai mari sărbători religioase ale anului care constituie fundația de bază a credinței și a Bisericii creștine.

Fără Învierea lui Isus creștinismul nu s-ar fi răspândit și nu ar fi fost crezut, iar Biserica nu s-ar fi format, lumea rămânând păgână.

La câteva zile după intrarea triumfală în Ierusalim, Mântuitorul a fost judecat, chinuit și răstignit, a murit pe cruce și a fost pus în mormânt. După trei zile, duminica dimineața, El a Înviat pentru mântuirea neamului omenesc.

Sărbătoarea de Paști simbolizează astfel bucurie, lumină și speranță. Credincioșii din întreaga lume primesc marea sărbătoare a Paștelui cu iubire, împlinire sufletească și veselie.

În cele trei zile ale Învierii ard în văzduh trei candele mari, ce nu le vede nimeni.

De asemenea, Sărbătoarea de Paști este și un prilej de reuniune cu membrii familei, când se lasă deoparte grijile și problemele de zi cu zi, iar gândurile se îndreaptă către fapte bune și recunoștință.

Tradiții și obiceiuri în dimineața zilei de Paști

Cele mai multe tradiții și obiceiuri ale zilei de Paști se referă în principal la cinstirea cum se cuvine a acestei sărbători, la bunul mers al vieții și al treburilor, la sănătatea familiei și la sporul casei.

În ziua de Paști, cum te scoli, să te uiți în cofa cu apă, că vezi bine peste an.

În mai toate zonele țării există obiceiul ca, în dimineața zilei de Paște, membrii familiei să se îmbrace în haine noi, curate și să meargă la biserică pentru a lua “paști”. Fiecare dintre aceștia trebuie să aibe ou roșu în buzunar. Astfel că, după ce vor ieși din biserică, vor ciocni tradiționalele ouă roșii în timp ce rostesc binecunoscuta formulă “Hristos a Înviat”, la care se răspunde cu “Adevărat a Înviat”. Se mai spune, de asemenea, că din primul ou ciocnit este bine să guste toată familia pentru a fi împreună întotdeauna. Acest ou trebuie spart de capul familiei, care îl împarte în atâtea bucăți câți membri are familia.

La Paști cine merge la biserică să-și pună un ou roșu în sân, ca să fie totdeauna roșu la față.

Un alt obicei al zilei de Paște, care se respectă cu precădere la sate, este acela de a pune brazde de iarbă verde la intrarea în casă, după întoarcerea de la biserică. Fiecare membru al familiei trebuie să calce pe iarba verde înainte de a intra în casă. Va fi astfel sănătos, voios și proaspăt ca verdeața ierbii.

Se punea iarbă verde în trei locuri: la scară, la ușa de la intrare, în fața odăii de dormit. Când se întorceau de la Înviere călcau pe iarba verde, să fie sănătoși.

În unele regiuni din România există obiceiul conform căruia în dimineața zilei de Paști, până la răsăritul soarelui, oamenii se duc la râu sau la o apă din apropiere și se scaldă. Se vor curăța astfel de boli, răutăți, aruncături și făcături, iar peste an vor fi scutiți de boli, se vor face iuți, sprinteni, sănătoși și harnici.

În alte zone din România, după ce se întorc de la Înviere, toți membrii familiei se spală într-un vas cu apă în care se află, pe lângă apă proaspătă și curată, unul sau mai multe ouă roșii și câțiva bănuți de argint. Oul se pune pentru a fi roșii și sănătoși ca oul, iar bănuții ca să le meargă bine peste an și să aibe bani de ajuns.

În ziua de Paști, dimineața, ne spălăm cu un ou roș și cu un franc în cană. Moneda închipuiește banii cu care Iuda L-a vândut pe Isus, iar oul cel roș sângele lui Hristos care s-a vărsat pe cruce.

De asemenea în anumite regiuni ale țării se respectă și tradiția conform căreia prima persoană care îți calcă pragul în ziua de Paște să fie un bărbat. În felul acesta vei avea spor și belșug în toate cele.

Superstiții despre vreme, noroc și sănătate în ziua de Paști

Superstițiile zilei de Paști sunt pe cât de multe, pe atât de diverse și de surprinzătoare. Acestea se referă în principal la vreme, sănătate, noroc, spor și belșug.

Se spune despre vremea din ziua de Paști că dacă va ploua, atunci până la Rusalii va fi tot ploios, iar de va bate grindina în ziua de Paști, atunci anul va fi mănos.

Dacă vrei să-ți afli norocul păstrează oul fiert, sfințit în ziua de Paști, până la Paștele următor. Atunci sparge-l: de va fi gol, n-ai noroc, de va fi plin, ești cu mare noroc.

În ceea ce privește somnul, se spune că cine doarme în ziua de Paști va fi tot anul somnoros. De asemenea, tot legat de somn, se mai spune că în ziua de Paște nu e bine să dormi deoarece îți fură dracul pasca.

Din vremuri de demult se mai crede că cine se naște în ziua de Paști va fi un om norocos pentru tot restul vieții.

0
Citeste mai mult

Locale

ATENȚIE! Încep verificările în teren pentru depistarea ambroziei

Publicat

acum 2 zile

pe

10 aprilie 2026

de

Primăria Municipiului Timișoara începe verificările în teren pentru identificarea zonelor cu ambrozie, o plantă invazivă cu polen extrem de alergen, responsabilă pentru numeroase probleme respiratorii în perioada iunie – octombrie.

Pentru a limita răspândirea polenului, între 15 aprilie și 10 mai, municipalitatea, cu ajutorul Poliției Locale, efectuează verificarea și identificarea terenurilor infestate. Ulterior, până în data de 5 iunie, Primăria va transmite notificări oficiale către toți proprietarii sau administratorii de terenuri unde au fost identificate focare. Conform legislației, toți proprietarii, deținătorii sau administratorii de terenuri (inclusiv de drumuri, căi ferate sau șantiere) au obligația legală de a distruge ambrozia. Lucrările de combatere trebuie realizate de către aceștia până cel târziu la data de 30 iunie, înainte de înflorirea plantei. Nerespectarea acestor obligații legale atrage sancțiuni: amenzi între 1.000 și 5.000 de lei pentru persoane fizice și între 10.000 și 20.000 de lei pentru persoane juridice.

Ambrozia se adaptează extrem de ușor pe terenuri virane, șantiere, pe marginea drumurilor sau pe spații verzi neîngrijite. O singură plantă produce anual peste 3.000 de semințe, iar în condiții de secetă, cantitatea de polen eliberată se dublează. Mai mult, polenul poate fi purtat de vânt pe distanțe de până la 200 km.

Timișorenii pot semnala prezența ambroziei la adresa primariatm@primariatm.ro sau la dispeceratul Poliției Locale.

0
Citeste mai mult

Din țară

Antrenorul Mircea Lucescu a murit la Spitalul Universitar de Urgență București

Publicat

acum 5 zile

pe

7 aprilie 2026

de

Mircea Lucescu, unul dintre cei mai titrați atrenori și jucători de fotbal din România a decedat marți, la vârsta de 80 de ani, la Spitalul Universitar de Urgență București, unde era internat din 29 martie.

Reprezentanții Spitalului Universitar de Urgență București au informat că decesul a fost declarat în jurul orei 20.30.

„Domnul Mircea Lucescu a fost unul dintre cei mai titrați antrenori și jucători de fotbal români, primul care a calificat echipa națională a României la un Campionat European, în anul 1984. Generații întregi de români au crescut cu imaginea sa în suflet, ca un simbol național. Dumnezeu să îl odihnească!“, este mesajul transmis de reprezentanții Spitalului Universitar de Urgență București.

Mircea Lucescu a fost internat de urgență pe 29 martie la Spitalul Universitar București, după ce i s-a făcut rău în timpul unei ședințe tehnice premergătoare unui antrenament al echipei naționale de fotbal.

Ulterior, a suferit un infarct, iar starea sa de sănătate s-a deteriorat și nu a mai răspuns la tratament.

Marți dimineața medicii au constatat multiple semne de accidente vasculare ischemice cerebrale și focare de trombembolism pulmonar.

În vârstă de 80 de ani, Mircea Lucescu este unul dintre cei mai redutabili antrenori români, cu o carieră impresionantă la conducerea băncilor tehnice a unor echipe de club din ţară şi din străinătate dar şi la nivelul selecţionatelor României şi Turciei.

Născut la 29 iulie 1945 în București, Mircea Lucescu a început fotbalul la Școala Sportivă 2 din Capitală și, după doi ani, a fost legitimat la grupele de juniori ale clubului Dinamo București. Ca jucător, Lucescu a evoluat doar pentru trei echipe: Dinamo, Sportul Studențesc și Corvinul Hunedoara.

Cariera sa de antrenor a început în 1979, la Corvinul Hunedoara, echipă la care a activat simultan și ca jucător timp de trei ani. De atunci, Lucescu a antrenat numeroase formații importante, printre care România, Dinamo București, Pisa, Brescia, Reggiana, FC Rapid București, Inter Milano, Galatasaray Istanbul, Beșiktaș Istanbul, Șahtior Donețk, Zenit Sankt Petersburg, Turcia și Dinamo Kiev.

După o pauză de 38 de ani, Lucescu a preluat din nou funcția de selecționer al echipei naționale a României pe 6 august 2024. În primul său mandat, desfășurat între 1 noiembrie 1981 și 2 octombrie 1986, România a disputat 57 de meciuri, cu 24 de victorii, 15 înfrângeri și 19 egaluri.

În palmaresul său, Lucescu se clasează drept al treilea cel mai titrat antrenor din lume, cu 35 de trofee, printre care:

Supercupă a Europei (Galatasaray)

 Cupa UEFA (Șahtior Donețk)

9 titluri ale Ucrainei (8 cu Șahtior și 1 cu Dinamo Kiev)

2 titluri ale României (Dinamo și Rapid)

2 titluri ale Turciei (Galatasaray și Beșiktaș)

1 Supercupă a Rusiei (Zenit)

7 Cupe ale Ucrainei

8 Supercupe ale Ucrainei

3 Cupe ale României și 1 Supercupă a României

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite