Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii și președinte al PUNR, a murit marţi, la vârsta de 75 de ani, la Institutul de Boli Cardiovasculare din Timişoara.

Din primele informaţii reiese că a suferit un stop cardio-respirator cauzat de o insuficiență cardiorespiratorie.

Valeriu Tabără s-a născut în comuna Sălciua din judeţul Alba, a urmat cursurile Liceului Teoretic din Baia de Arieş şi a absolvit studiile superioare în domeniul ingineriei agrare la Timişoara.

În 1984, la 34 de ani, a devenit doctor în Agronomie, fiind la acea vreme cel mai tânăr doctorad al Universităţii de Ştiinţe Agricole Timişoara. Apoi, Valeriu Tabără a devenit conferenţiar, respectiv profesor universitar – titular al disciplinei de Fitotehnie – Plante Tehnice la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara. În cadrul staţiunii SCDA LOVRIN-Timis, Valeriu Tabără a condus activitatea de cercetare din cadrul laboratoarelor de ameliorare a grâului şi a cânepii dioice, fiind în acelaşi timp director de proiecte de cercetare cu Consiliul Naţional de Cecrectări Ştiinţifice din Învăţământul Superior.

Până în 1989 a fost membru al Partidului Comunist Român, în 1991 s-a înscris în Partidul Unităţii Naţiunii Române, iar din 1997 a fost şi preşedinte al acestei formaţiuni politice. În 2002 a trecut la Partidul Democrat. Între 1994 şi 1996, Valeriu Tabără a fost ministru al Agriculturii şi Alimentaţiei în guvernul condus de Nicolae Văcăroiu, un post pe care avea să revină şi în 2010, în Guvernul Emil Boc 2.

În septembrie 2012 a suferit o operaţie pe cord deschis, la Timişoara, iar în decembrie 2012 a fost implicat într-un accident de maşină în care şi-a fracturat ambele picioare. Din spital, Valeriu Tabără a anunţat că se va retrage din politică.

Fiul lui, Cosmin Tabără (PNL), fost viceprimar la Timişoara, a fost numit, în urmă cu câteva zile, în funcţia de vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Sport, fostul Minister al Sportului, cu rangul de subsecretar de stat.

Conclavul format din 135 de cardinali electori se va întruni începând din 7 mai în Capela Sixtină, pentru a alege un nou Suveran Pontif, hotărârea fiind luată în cadrul celei de-a cincea „Congregații Generale“, care a avut loc luni dimineața, a anunţat luni Vaticanul.

În acest Conclav, care urmează să se desfăşoare după un ceremonial precis, elaborat de-a lungul secolelor, cei 135 de cardinali electori urmează să se reunească în Capela Sixtină pentru a alege în secret un succesor al lui Francisc.

Cardinalii vor lua parte, în acea dimineaţă, la o slujbă solemnă în Bazilica Sf. Petru, după care cei 135 de cardinali electori, în vârstă de până la 80 de ani, se vor reuni după-amiaza în capela Sixtină, în vederea scrutinului cu uşile închise.

Scrutinul poate dura mai multe zile.

În timpul Conclavului, cardinalii electori nu vor avea dreptul să comunice cu exteriorul, pe cale poştală sau telefonic.

Operaţiunile de vot vor continua până când un nume va fi susţinut de două treimi dintre cardinali.

În timpul Conclavului, două sesiuni de vot sunt prevăzute dimineaţa şi alte două după-amiaza.

Cardinalii, aşezaţi lângă fresca monumentală „Judecata de Apoi” a lui Michelangelo, vor primi buletine de hârtie pe care scrie „Eligo in Summum Pontificem” („Îl aleg ca Suveran Pontif”) deasupra unui spaţiu liber.

Ei îşi introduc buletinul de vot într-o urnă, care este apoi deschisă.

În cazul în care numărul buletinelor nu corespunde cu numărul electorilor, acestea sunt arse şi se procedează imediat la un nou vot, conform Constituţiei.

Buletinele din cele două scrutine şi notiţe ale cardinalilor sunt apoi arse într-o sobă de către cardinalul şambelan – care asigură interimatul între cei doi papi.

Pe coşul sobei, pe care credincioşii îl văd din Piaţa Sf. Petru, iese un fum negru dacă nu a fost ales niciun papă.

Fumul este alb în cazul în care s-a ales un papă, prin adăugarea unor produse chimice,

Odată ales, noul Papă răspunde la două întrebări pe care i le adresează decanul de vârstă al cardinalilor – „Vă acceptaţi alegerea canonică ca Suveran Pontif?” şi „Pe ce nume vreţi să fiţi numit?”.

Răspunzând „da” la prima întrebare, alesul devine imediat Papă şi episcop al Romei.

Foto: Vatican News

Municipiul Timișoara va co-finanța, din bugetul local, achiziția a 10 tramvaie, 10 troleibuze cu baterii și 20 de autobuze electrice.

Cele 40 de mijloace de transport moderne se adaugă celor aproape 150 de vehicule deja contractate în ultimii ani de municipalitate, ca parte a strategiei de modernizare a mobilității urbane.

„Fără bani europeni ar fi fost imposibil să modernizăm flota de transport la un asemenea nivel și într-un timp așa de scurt, doar din bugetul local. Ținta noastră este ca autobuzul, tramvaiul sau troleibuzul să nu fie o alegere de compromis, ci prima și cea mai firească opțiune de deplasare în oraș pentru timișoreni. Mai e de lucru, dar suntem în direcția corectă și vom continua efortul de modernizare al transportului public local”, a declarat primarul Dominic Fritz.

Valoarea totală a celor trei proiecte este de 234 milioane lei, din care 179 milioane lei finanțare nerambursabilă prin Programul Regional Vest 2021–2027, componenta Mobilitate Urbană Sustenabilă. Primăria Timișoara asigură o co-finanțare de 55 de milioane de lei.

Municipiul Timișoara propune achiziția a 10 tramvaie noi, cu cel puțin 150 de locuri fiecare. Acestea vor înlocui garniturile vechi de pe liniile 7 și 9 și vor completa flota de tramvaie Bozankaya deja achiziționată.

Pe traseele din Timișoara ar urma să circule și 10 troleibuze cu baterii care vor înlocui actualele modele diesel, depășite din punct de vedere tehnic. Totodată, finanțarea europeană permite achiziția a 20 de autobuze electrice de 12 metri. Acestea vor completa flota de autobuze electrice, moderne, alături de cele 44 care circulă deja în Timișoara.

Valoarea proiectelor:

– 10 tramvaie – valoare totală 135,7 milioane lei (cu TVA) și valoare eligibilă solicitată 99,4 milioane lei

– 10 troleibuze cu baterii – valoare totală 27,2 milioane lei (cu TVA) și valoare eligibilă solicitată 22,9 milioane lei

– 20 autobuze electrice – valoare totală 71,2 milioane lei (cu TVA) și valoare eligibilă solicitată 60,4 milioane lei

Foto: Primăria Timișoara