Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Internațional

7 curiozități mai puțin știute despre bradul de Crăciun

Publicat

pe

Conform tradiției, pe data de 24 decembrie, trebuie să împodobim bradul de Crăciun pentru a primi darurile celor dragi. Este un obicei vechi și răpândit în toată lumea creștină, dar de-a lungul secolelor a trecut prin mai multe transformări.

În primele secole ale erei creștine, crengile de brad pe care le aduceau în case oamenii la început de iarnă, nu aveau nicio legătură cu sărbătoarea Crăciunului. Bradul era un simbol al solstițiului de iarnă, care cade de obicei în zilele de 21 sau 22 decembrie și era văzut drept o continuitate a spiritului naturii, care va renaște la începutul primăverii.

Până pe la mijlocul secolului al XVII-lea, preoții au încercat să împiedice perpetuarea obiceiului de a împodobi casa cu crengi de brad iarna. La 1647, preotul Johann Conrad Dannhauer de la Catedrala din Strassbourg spunea despre brazi că sunt doar ”o joacă de copil” și că primesc mai multă atenție decât cuvântul Domnului și sărbătoarea creștină a Nașterii Mântuitorului. Dar lumea a continuat să aducă brazi în case înainte de Crăciun, astfel că, în cele din urmă, biserica a adoptat și acest obicei și a încercat să îi dea o conotație religioasă.

În secolele al XVI-lea și al XVII-lea, familiile mai sărace din sudul Germaniei obișnuiau să agațe câte un brad micuț de tavan, în care atârnau colaci și prăjiturele. Bradul era agățat cu vârful în jos, iar copiii nu ajungeau la bunătățile din el decât cu permisiunea părinților. În alte regiuni, era obiceiul să se facă o piramidă din crenguțe de brad în vârful căreia se punea o lumânare.

Germanii secolului al XVI-lea au fost primii care au început să adauge lumânări aprinse printre ornamentele din brad. Se crede că pastorul Martin Luther a fost cel care a aprins primele lumânări în brad după ce, într-o seară de iarnă, a văzut stelele sclipind printre crengile unui brad din curtea sa.

În primele secole în care moda pomului de Crăciun s-a răspândit în Europa și America, darurile se puneau direct în brad. Părinții pregăteau de obicei prăjiturele, jucării și acadele pentru cei mici, le agățau de ramuri și copiii se întreceau care să le ia primii. Cu timpul, darurile au devenit mai mari și mai grele, astfel că au ajuns să fie ascunse sub crengi.

Puțină lume știe că bradul de Crăciun trebuie pus într-un suport cu o bază solidă și înaltă, în care poți adăuga apă. Bradul este încă viu când ajunge în casele noastre, chiar dacă a fost tăiat de două sau trei săptămâni. De aceea, are nevoie de cel puțin unul sau doi litri de apă zilnic. Astfel, bradul se va usca mai greu și își va păstra acele verzi mai mult timp.

Micul orășel german Lauscha din Turingia este considerat locul de origine al globurilor pentru pom. Aici, industria sticlăriei era în floare în secolul al XVI-lea și se produceau farfurii, vaze și pahare. În anul 1847, unul dintre cele mai vechi ateliere a început să producă ornamente de Crăciun sub formă de nuci și fructe, de culoare argintie. În scurt timp, ele au început să fie exportate în Europa, apoi în America, în anii 1880.

 

Sursa: Libertatea pentru femei

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Internațional

De la Timișoara la Zrenjanin, cu bicileta sau cu ambarcațiuni

Publicat

pe

În perioada 23-25 mai frontiera româno-sârbă va fi din nou deschisă pentru bicicliști și ambarcațiuni.

Consiliul Județean Timiș îi așteaptă pe toți iubitorii de natură și mișcare să profite de vremea frumoasă și să pornească într-o escapadă de weekend spre Serbia, pe două roți sau pe apă, din Timișoara spre Zrenjanin!

Trecerea frontierei se face cu cartea de identitate, de vineri până duminică, între orele 08:00 și 20:00.

Pentru cei care vor să exploreze mai mult, găsiți idei de cazare și locuri de luat masa pe: www.visitzrenjanin.com.

cordul pentru traversarea granței către Serbia, la fiecare sfârșit de lună, a fost prelungit până în august.

În acest proiect, CJ Timiș este partener alături de Administrația Bazinală de Apă Banat și de Primăria Zrenjanin.

Citeste mai mult

Internațional

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a primit premiul „Timișoara pentru Valori Europene“

Publicat

pe

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a primit, joi, la Timișoara, Premiul „Timișoara pentru Valori Europene“, cea mai înaltă distincție a Municipiului Timișoara, care onorează personalități care susțin valorile europene.

Președinta PE, Roberta Metsola: “Sunt puține orașe care reprezintă spiritul european așa cum o face Timișoara, un oraș al pionieratului, al curajului, al speranței. Orașul care a început Revoluția din 1989. Un oraș care știe prețul libertății și puterea noilor începuturi.

De aceea sunt profund onorată că orașul Timișoara a premiat Parlamentul European prin această recunoaștere a valorilor europene.

Vreau să mulțumesc locuitorilor Timișoarei, și în special primarului Dominic Fritz. Mulțumesc pentru leadership-ul dumneavoastră, pentru viziune și atașament față de Europa. Mulțumesc pentru Europa de aici”.

Primarul Dominic Fritz: „Ce moment mai bun pentru a celebra valorile europene decât astăzi, la doar câteva zile după ce cetățenii români au făcut o alegere clară și răsunătoare pentru parcursul nostru european. La alegerile de duminica trecută, mesajul nostru a fost fără echivoc: de la cetățenii orașului nostru la vocile din diaspora, Europa nu este doar o alegere politică sau economică. Este identitatea noastră. Este datoria noastră.

Roberta Metsola a fost mult timp un prieten al democrației românești. A fost alături de noi în timpul protestelor din 2017-2019, când românii au ieșit în stradă pentru a apăra statul de drept. Ea a vorbit când alții au tăcut. Într-un moment în care speranța părea fragilă, ea ne-a reamintit că Europa se uită la noi.

Și într-unul dintre cele mai frustrante și nedrepte momente pentru țara noastră, ea a spus clar și public: «Spațiul Schengen nu este complet fără România». Un adevăr simplu, rostit cu curaj”.

Foto: Primăria Timișoara

Citeste mai mult

Internațional

Leon al XIV-lea este noul Papă

Publicat

pe

Conclavul l-a ales pe cel de-al 267-lea episcop al Romei, cardinalul Robert Francis Prevost.
Anunțul a fost dat mulțimii de cardinalul protodiacon Dominique Mamberti: „Eminența Sa Reverendisim Domn, Domnul Robert Francis, cardinal al Sfintei Biserici Romane, Prevost, care și-a ales numele pontifical Leon al XIV-lea“.
Primul Papă augustinian, el este al doilea Suveran Pontif american, după papa Francisc, dar, spre deosebire de Bergoglio, americanul Robert Francis Prevost, în vârstă de 69 de ani, s-a născut în nordul continentului și a păstorit în sudul acestuia, înainte de a fi chemat de predecesorul său să conducă Departamentul pentru Episcopi și Comisia Pontificală pentru America Latină.

„Dragi surori și frați. Acesta este primul salut al lui Hristos înviat, păstorul cel bun care și-a dat viața pentru turma lui Dumnezeu. Îmi doresc, de asemenea, ca acest salut de pace să intre în inimile voastre și să ajungă la familiile voastre, la toți oamenii de pretutindeni, la toate națiunile și la tot pământul. Pacea fie cu voi.

O pace dezarmantă, smerită și perseverentă vine de la Dumnezeu. Dumnezeu care ne iubește pe toți necondiționat. Încă auzim în urechi acea voce slabă, dar mereu curajoasă, a Papei Francisc binecuvântând la Roma. În aceeași binecuvântare, Dumnezeu ne iubește. Dumnezeu vă iubește pe toți și răul nu va birui. Mulțumesc, Papa Francisc. (…)

Împreună, trebuie să ne străduim să fim o biserică misionară, o biserică ce construiește punți și dialog, mereu deschisă să-i primească pe toți, pe toți cei care au nevoie de caritatea noastră și de prezența noastră’, a spus Papa în primul său discurs.

Papa Leon al XIV-lea a mai cerut Bisericii Catolice să fie „o biserică sinodală, o Biserică ce umblă, o biserică ce caută mereu pacea. Încercați să fiți mereu aproape, mai ales de cei care suferă atât de mult“.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite