Ne găsiți și pe:

Internațional

BREXIT. Românii vor putea să meargă la studii și la muncă doar cu viză, în Marea Britanie

Publicat

pe

Noi condiţii de călătorie, studii, muncă şi afaceri intră în vigoare de la 1 ianuarie 2021 pentru cetăţenii Uniunii Europene, implicit pentru români, în relaţia cu Marea Britanie, odată cu părăsirea Blocului Comunitar de către Regatul Unit.

Acordul de retragere a Marii Britanii din UE a intrat în vigoare pe 1 februarie 2020. Acordul comercial post-brexit a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2021, de când Regatul Unit este stat terţ pentru ţările din Blocul Comunitar.

Libera circulaţie a mărfurilor şi a cetăţenilor nu va mai funcţiona.

Românii vor putea călători în Marea Britanie doar în baza cărţii de identitate până pe 30 septembrie 2021. După această dată, este obligatorie prezentarea unui paşaport.

Românii vor putea petrece până la 6 luni pe an în Marea Britanie în calitate de turişti, însă cei care vor să muncească sau să studieze în acea perioadă vor avea nevoie de viză.

De la 1 ianuarie 2021, românii care vor dori să muncească sau să studieze mai mult de 6 luni în Regat vor avea nevoie de viză.

Persoanele care posedă un paşaport biometric vor putea completa cererea de viză, inclusiv confirmarea indentităţii, folosind o aplicaţie mobilă. Solicitările nu vor putea fi făcute în baza cărţii de identitate.

Românii care nu au un paşaport electronic trebuie să depună documentele personal la Centrul de Vize pentru Regatul Unit din Bucureşti.

Din punctul de vedere al controalelor vamale pentru vizitatorii europeni, inclusiv români, care se deplasează în Regatul Unit, cel puţin până la 1 iulie 2021 nu vor exista schimbări.

De la 1 ianuarie 2021, Regatul Unit va implementa un nou sistem de imigraţie bazat pe puncte (PBS – Point-based immigration system) care se aplică cetăţenilor europeni, implicit românilor.

Odată ce Marea Britanie a ieşit din piaţa unică, vor fi necesare autorizaţii suplimentare pentru mărfuri. Conform acordului post-Brexit, nu vor exista tarife şi nici cote.

Mărfurile vor trece prin graniţa dintre Uniunea Europeană şi Regat reprezentată de Franţa, Olanda, Belgia şi Spania. În România există aproximativ 4.900 de operatori economici care fac schimburi comerciale cu Marea Britanie.

Guvernul român a lansat platforma www.brexit.gov.ro, cu informaţii structurate pe cinci categorii: mediul de afaceri, transport, mobilitate, reglementări vamale, justiţie.

Viză pentru studii

Pentru a putea studia în UK după 1 ianuarie 2021, studenţii din UE trebuie să aplice pentru o viză care este acordată în baza obţinerii unui punctaj de 70 de puncte, obţinând astfel statut de student internaţional.

Punctajul se obţine pe baza îndeplinirii unor cerinţe: să fie acceptaţi la o unitate de învăţământ acreditată din UK (licensed student sponsor); să aibă o bună cunoaştere a limbii engleze; să dispună de mijloace financiare suficiente.

Din informaţiile transmise de autorităţile britanice, România se află în lista statelor exceptate de la dovada existenţei mijloacelor financiare, cu excepţia unor situaţii specifice. În asemenea situaţii, solicitanţii vor fi contactaţi direct de Serviciul Britanic pentru Vize şi Imigrări (UK Visas and Immigration), după depunerea cererii.

Suplimentar, autorităţile britanice au decis următoarele pentru cetăţenii europeni/români care sosesc în UK după 1 ianuarie 2021: dacă încep programe de studii înainte de sfârşitul lunii iulie 2021, sunt eligibili pentru taxe de şcolarizare şi sprijin pentru taxe pe durata programului de studii, la fel ca şi cetăţenii britanici; dacă încep cursurile după 1 august 2021, nu sunt eligibili pentru taxele de şcolarizare şi sprijinul pentru taxe acordat cetăţenilor britanici.

Noile reguli nu afectează cetăţenii români acoperiţi de Acordul de retragere, eligibili pentru EU Settlement Scheme.

Cei care sunt deja studenţi în Regatul Unit şi s-au deplasat în această ţară anterior datei de 31 decembrie 2020 nu au nevoie de viză. Cetăţenii europeni, inclusiv români, care s-au aflat într-o situaţie de mobilitate în raport cu Regatul Unit anterior datei de 31 decembrie 2020 pot aplica pentru înscrierea în Programului de Înregistrare a Cetăţenilor UE (EU Settlement Scheme); înscrierea se poate face până la data de 30 iunie 2021.

Marea Britanie a ieşit din programul european de schimburi adresat studenţilor – Erasmus -, la care participa din 1987. Acesta urmează să fie înlocuit cu Programul „Alan Turing”, denumit după un celebru matematician britanic.

La muncă doar cu viză

Cetăţenii europeni, inclusiv români, vor trebui să aplice pentru viză de muncă pentru a putea lucra în Regatul Unit. Aceasta se acordă prin atingerea unui prag de 70 de puncte, care reprezintă un total cumulat din diverse criterii (cu titlu orientativ, acestea includ oferta de muncă, salariul minim corespunzător calificării, stăpânirea limbii engleze).

Regatul Unit a instituit o serie de trasee profesionale (routes), prin intermediul cărora se poate aplica, în funcţie de calificări: Lucrătorii Calificaţi (Skilled Route); Lucrătorii din sănătate şi din îngrijiri de sănătate (Health& Care Route); Lucrătorii Înalt Calificaţi (Highly Skilled Route – Global Talent).

Politica privitoare la lucrătorii sezonieri urmează să fie definită, mai multe informaţii vor fi puse la dispoziţie de autorităţile britanice în timp util. În principiu, urmează să fie stabilit un contingent de lucrători sezonieri pentru anul 2021.

Autorităţile britanice au semnalat că intervalul standard de procesare a documentelor este de 3 săptămâni cu începere de la depunerea acestora. Pentru extinderea vizei fără a părăsi teritoriul Regatului Unit, intervalul orientativ este de 8 săptămâni cu începere de la depunerea documentelor.

Voluntariatul este inclus în lista activităţilor pentru care viza este obligatorie. Pentru acest tip de activitate, trebuie solicitată şi obţinută viza TemporaryWorker – CharityWorker (T5). Pentru activităţi de voluntariat care nu depăşesc 30 de zile nu este nevoie de obţinerea unei vize. Activitatea de voluntariat trebuie să fie desfăşurată în cadrul unei organizaţii acreditate corespunzător în Regatul Unit.

Suprataxă în sistemul sanitar

De la 1 ianuarie 2021, un cetăţean UE aflat într-un sejur temporar în Regatul Unit (un turist, un student sau o persoană într-o călătorie de afaceri) va continua să beneficieze de asistenţa medicală necesară în baza Cardului European de Asigurări de Sănătate (CEASS) / European Health Insurance Card (EHIC).

Pentru şederi pe perioade mai lungi, legislaţia internă a Marii Britanii privind imigraţia poate prevedea cerinţe suplimentare. În special, Regatul Unit va impune resortisanţilor ţărilor terţe o suprataxă pentru asistenţă medicală ca şi condiţie pentru eliberarea unei vize de intrare pentru o perioadă de şedere mai lungă de 6 luni. Această suprataxă va trebui plătită şi de cetăţenii UE, dar va fi rambursată studenţilor şi persoanelor care rămân asigurate în statul membru (deţinătorii de documente portabile S1).

Pensionarii din UE care se mută în Regatul Unit  vor continua să beneficieze de asistenţă medicală în statul de reşedinţă, în numele statului care îi plăteşte pensia, utilizând documentul portabil S1. Acelaşi lucru este valabil şi pentru lucrătorii frontalieri (care lucrează într-un stat, dar locuiesc într-un alt stat). Deşi se pot aplica cerinţe suplimentare în temeiul legislaţiei interne privind imigraţia, acordul garantează că statul în care persoana este asigurată rambursează statului de reşedinţă cheltuielile aferente asistenţei medicale, ca şi până acum.

Persoanele care doresc să beneficieze, începând cu 1 ianuarie 2021, de tratament programat în Regatul Unit, vor putea solicita documentul portabil S2 instituţiei competente din statul în care sunt asigurate.

CNAS a creat pe site-ul propriu o secţiune specială în care au fost postate informaţii referitoare la modul de accesare a sistemelor de sănătate din România şi Regatul Unit.

În ceea ce priveşte uzul personal de medicamente al celui care se deplasează în Regatul Unit ca vizitator, se recomandă ca persoana să verifice în statul de origine, cu medicul sau farmacistul care a prescris medicamentul, statutul sau clasificarea acestuia în raport cu statul de destinaţie.

Pentru călătoriile în scop turistic mai lungi de 3 luni, unde persoana deţine medicamente cu prescripţie restrictivă, ea va trebui să se obţină o autorizaţie specială.

Internațional

Program de training pentru tinerii jurnaliști din România. Cine poate să aplice

Publicat

pe

Biroul de Legătură al Parlamentului European în România lansează ediţia anului 2026 a programului de training în domeniul afacerilor europene pentru tineri jurnalişti.

„European Parliament Training Programme for Young Journalists“ se va desfășura la Constanța, în perioada 26 – 28 octombrie 2026. Activitățile includ un prim modul concentrat pe cunoștințele generale despre funcționarea Uniunii Europene, precum și pe activitatea mass-media pe teme legate de UE. Cei mai buni dintre jurnaliștii care finalizează prima parte a programului vor avea oportunitatea de a parcurge un al doilea modul, ce va avea loc la Bruxelles sau Strasbourg, la sediul Parlamentului European.

Costurile de transport și cazare în Constanța sunt acoperite de organizatori.

Condiții de eligibilitate

Pentru înscrierea la primul modul de training tinerii jurnaliști trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

– să fie absolvenți ai unui program de studii universitare de licență;

– să aibă o experiență de lucru în instituții de presă care să nu depășească în total trei ani;

– să manifeste un interes pentru temele europene.

Tinerii jurnaliști interesați pot transmite dosarul de candidatură la adresa de e-mail epbucarest@europarl.europa.eu, în intervalul 15 iulie 2026 – 31 august 2026.

Dosarul de candidatură este compus din:

– O scrisoare de intenție de cel mult o pagină, redactată în limba română, care va prezenta motivația participării, interesul pentru domeniul afacerilor europene și impactul preconizat al acestui program pentru viitorul profesional al candidatului;

– Curriculum Vitae, redactat în limba română;

– Copie după legitimația de presă sau scrisoare de recomandare de la instituția de presă cu care colaborează candidatul;

– O selecție de 2 link-uri cu materiale de presă publicate (articole, reportaje scrise, audio sau video).

Evaluarea candidaturilor se va face în baza criteriilor următoare: claritatea și coerenţa materialelor, veridicitatea informațiilor, abilitățile multimedia, sensibilitatea culturală, diversitate și incluziune.

Rezultatele selecției candidaturilor vor fi anunțate la finalul lunii septembrie.

Context

„European Parliament Training Programme for Young Journalists” este un exercițiu de consolidare a capacităților jurnalistice în domeniul Uniunii Europene ale tinerilor profesioniști din mass-media. Programul are scopul de a contribui la o mai bună înțelegere atât a modului în care funcționează Uniunea Europeană și Parlamentul European, cât și a democrației parlamentare și a valorilor pe care aceasta le reprezintă.Training-ul pentru tineri jurnaliști este un program al Parlamentului European, gestionat și implementat de un consorțiu format din Hikari Group si European Media Connections.

Contact

Pentru informații suplimentare vă rugăm să ne contactați la: epbucarest@europarl.europa.eu sau la telefon +40 788 788 879.

Citeste mai mult

Internațional

Cristian Mungiu a câștigat, pentru a doua oară, trofeul „Palme d’Or“, la Cannes

Publicat

pe

Cineastul român Cristian Mungiu, a câștigat trofeul Palme d’Or la cea de-a 79-a ediție a Festivalului de Film de la Cannes, cu ungmetrajul „Fjord“.

Filmul a mai cucerit patru distincții: Premiul François Chalais (François Chalais Prize), Prix de la Citoyenneté (Citizenship Award), Premiul Juriului Ecumenic (Ecumenical Jury Prize) şi Premiul FIPRESCI (International Critics’ Prize).

Filmul „Fjord“ este o dramă despre complexitatea moralității, cu acțiunea în Norvegia, unde un cuplu evanghelic foarte credincios româno-norvegian se stabilește împreună cu cei cinci copii ai săi și pare, la început, că se integrează fără probleme într-o societate care își proclamă toleranța și respectul față de minorități.

Însă totul se schimbă brusc atunci când apar suspiciuni de violență domestică împotriva copiilor. Autoritățile norvegiene încep să-i privească cu ochi critici pe cei doi soți, pun la îndoială educația lor strictă, care exclude utilizarea platformei video YouTube și a smartphone-urilor, și le critică credința religioasă.

Tensiunea crește până când se declanșează o procedură de plasament care îi vizează pe copii, inclusiv pe cel mai mic dintre frați, un nou-născut care era încă alăptat de mama sa.

Regizorul și scenaristul român Cristian Mungiu a devenit astfel cel de-al 10-lea cineast din istoria Festivalului de la Cannes care a câștigat de două ori mult râvnitul trofeu Palme d’Or – la 19 ani după victoria sa repurtată cu filmul ‘4 luni, 3 săptămâni și 2 zile’ în 2007.

Niciun cineast nu a câștigat de trei ori acest premiu.

Citeste mai mult

Internațional

Cu bicicleta la Zrenjanin. Se deschide, temporar, punctul de frontieră cu Serbia

Publicat

pe

La inițiativa Consiliului Județean Timiș, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră Române a aprobat și în acest an deschiderea temporară a unui punct de trecere a frontierei pietonal și naval, pe canalul Bega.

Ca urmare a interesului crescut din anii precedenți, Consiliul Județean Timiș a solicitat deschiderea punctului de frontieră în anumite perioade stabilite, pe traseul Timișoara – Zrenjanin.

Weekend-urile în care trecerea graniței va fi posibilă sunt următoarele:

  • 28–29 martie 2026, pietonal (biciclete);
  • 25–26 aprilie 2026 pietonal (biciclete);
  • 2–3 mai 2026 pietonal (biciclete);
  • 7–10 mai 2026 pietonal (biciclete);
  • 29–31 mai 2026 pietonal (biciclete) și naval/portuar pentru ambarcațiuni.

În toate aceste intervale, trecerea frontierei se va face între orele 08:00 și 20:00, în baza unui document de identitate valabil, cu respectarea reglementărilor în vigoare. În perioada 29–31 mai, traversarea va fi posibilă inclusiv pe apă.

Bicicliștii vor avea astfel posibilitatea de a parcurge traseul dintre Timișoara și Zrenjanin pe cea mai lungă pistă de biciclete din România, amenajată pe digul canalului Bega. Traseul are o lungime totală de aproximativ 70 de kilometri, dintre care 37 de kilometri pe teritoriul României.

Acest proiect contribuie la promovarea mobilității sustenabile și a cicloturismului în zona transfrontalieră, valorificând potențialul turistic al regiunii și încurajând un stil de viață activ.

În acest proiect, Consiliul Județean Timiș este partener alături de Administrația Bazinală de Apă Banat și de Primăria Zrenjanin.

Cei interesați să petreacă sfârșitul de săptămână la Zrenjanin pot găsi oportunități de cazare și locații de luat masa pe pagina de internet www.visitzrenjanin.com .

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite