Fostul premier italian Silvio Berlusconi, un miliardar celebru prin manevrele sale politice, probleme cu justiţia şi scandaluri sexuale, a murit la vârsta de 86 de ani, relatează AFP.
Îngrijit la Spitalul Militar San Raffaele de Milano (nord) de leucemie, senatorul italian a fost internat vineri, după alte multiple internări.
Presa italiană scrie că nu mai răspundea, în ultima vreme, tratamentului.
La câteva minute după anunţarea decesului, zeci de persoane s-au adunat în faţa spitalului, în timp ce în Italia se multiplicau reacţiile în lumea politică şi sportivă.
Cariera acestui „etern”, a cărui moarte – politică – a fost anunţată în mod eronat în mai multe rânduri, s-a relansat în 2022, când a fost reales senator şi se confundă cu istoria italiană a ultimilor 30 de ani.
El era unul dintre cei mai bogaţi oameni din peninsulă, o avere evaluată în aprilie de Forbes la 6,4 miliarde de euro.
Adorat sau detestat, acest amator de femei mult mai tinere decât el, inclusiv „call-girls”, a fost implicat într-o miriadă de procese legate de serile controversate „Bunga Bunga” pe care le organiza.
În străinătate, Berlusconi, obişnuit să promită totul şi nimic, era cunoscut mai ales prin numeroasele scandaluri în care a fost implicat, prin gafele devenite legendare pe care le-a făcut, prin procesele sale repetate şi prin lovituri diplomatice.
Un aliat stânjenitor al actualei şefe neofasciste a Guvernului de extremă dreapta Giorgia Meloni, el a pus-o în mai multe rânduri într-o situaţie jenantă prin declaraţii rusofile după invazia rusă a Ucrainei.
Un prieten personal al lui Vladimir Putin, pe care l-a primit la megavila sa din Sardinia, el a dat în mai multe rânduri vina războiului pe Kiev.
În pofida faptului că Berlusconi a rămas popular într-o parte a italienilor, Partidul său, Forza Italia (FI, dreapta), o maşină de câştigat alegeri pe care l-a înfiinţat în 1994, şi-a urmat lent declinul şi a scăzut de la 30% dintre voturile exprimate în alegerile legislative din 2001 la 8% în 2022.
După ce şi-a început ascensiunea la Milano, în lucrări publice, antreprenorul care făcea faţă oricărei probe s-a lansat cu succes în televiziune şi a inventat televiziunea paietelor din anii ’80, cu care avea să facă avere, care i-a permis, între altele, să investească în cluburi de fotbal, mai întâi la AC Milano, iar apoi la AC Monza.
În privinţa scandalurilor, Berlusconi a fost condamnat la şapte ani de închisoare, după ce a fost găsit vinovat de prostituţie de minore şi de abuz de putere în legătură cu petrecerile „bunga-bunga” animate de tânăra marocancă ”Ruby”, după care a fost achitat definitiv în 2015.
După şase ani, un tribunal din Milano l-a achitat, în februarie 2023, într-un proces conex, în care a fost acuzat de coruperea unor martori ca aceştia să mintă despre aceste petreceri care au provocat scandal.
Octogenarul, a cărui ultimă parteneră, Marta Fascina, era cu 53 de ani mai tânără decât el, a provocat un scandal în decembrie 2022, după ce le-a promis jucătorilor săi de la Monza să le aducă „în vestiar” un „autocar cu prostituate” în cazul unei victorii.
***
Născut la 29 septembrie 1936, Berlusconi, fiul unui angajat al unei bănci milaneze, începe să lucreze ca animator pe vapoare de croazieră, pe care cântă şi spune poveşti amuzante.
Cu o licenţă în drept, el se lansează în afaceri şi începe o ascensiune continuă, care ridică întrebări despre originea averii sale, asupra căreia a rămas mereu vag.
Însă mai ales în domeniul televiziunii se exprimă geniul său creativ de mare comunicator, care-şi ticseşte programele cu femei goale pentru a place marelui public.
Holdingul familiei Berlusconi, Fininvest, cuprinde trei canale de televiziune, ziare, Editura Mondadori şi alte participaţiuni.
La câteva minute după anunţul decesului, acţiunea grupului său MediaForEurope se afla în scădere cu 10% la Bursa din Milano, pe fondul unor speculaţii despre viitorul imperiului şi unor eventuale cesiuni ale unor părţi avute în vedere de către moştenitorii săi.
Un fan al fotbalului, Silvio Berlusconia a prezidat timp de 31 de ani AC Milano, care a cucerit de cinci ori Liga Campionilor în era sa, înainte să-l vândă în aprilie 2017 unor investitori chinezi.
În 1994, el creează Forza Italia, iar în urma unei campanii-fulger, promovată de imperiul său de presă, el devine şef al Guvernului, după care este abandonat de către aliaţi după doar şapte luni.
El revine la putere în 2001, pe o perioadă de cinci ani, un record în Italia postbelică.
Învins la mustaţă în 2008, îşi ia revanşa doi ani mai târziu şi se instalează la putere a treia oară.
Însă, în noiembrie 2011, este nevoit să cedeze, huiduit, frâiele unei Italii pradă a unei grave crize financiare.
În continuare fără un moştenitor politic, el reapare în 2013 pe scena politică şi obţine aproape o treime dintre voturi în alegerile legislative.
Câteva luni mai târziu, lungul şir de probleme în justiţie conduce la o primă condamnare definitivă, cu privire la fraudă fiscală, şi anume un an de închisoare – pe care l-a ispăşit prin muncă în folosul comunităţii într-un azil de bătrâni -, dar şi şase ani de ineligibilitate şi darea afară din Senat.
Tatăl al cinci copii din două căsătorii, el era bunicul mai multor nepoţi.