Martorii lui Iehova: O poveste despre curaj, reziliență și loialitate

Pe 27 ianuarie 2025, lumea comemorează 80 de ani de când Al Doilea Război Mondial a luat sfârșit, iar odată cu el tragedia Holocaustului. Tema acestui an, stabilită de Națiunile Unite, este: „Comemorarea Holocaustului și educația pentru demnitate și drepturile omului”. În legătură cu aceasta, pe site-ul oficial se explică următoarele: „Tema reflectă relevanța critică a comemorării Holocaustului pentru prezent, întrucât demnitatea și drepturile omului ale concetățenilor noștri la nivel global sunt atacate zilnic”.

Pentru a-și păstra umanitatea și a evita erorile trecutului, omenirea trebuie să rememoreze cu oroare această catastrofă umanitară care a luat viața a peste 6 milioane de evrei, dar și a altor grupuri sociale, etnice și religioase. Printre victimele naziștilor, uitate în mare măsură de istorici și de societatea civilă, se numără un grup mic, dar remarcabil în curajul său moral și reziliența sa spirituală, Martorii lui Iehova. Identificați prin triunghiul violet pe uniformele lor din lagărele de concentrare naziste, acești oameni au refuzat să cedeze ideologiei totalitare, devenind un simbol al rezilienței morale în fața barbariei.

Un grup religios în vizorul naziștilor

Martorii lui Iehova au fost una dintre primele confesiuni creștine interzise de regimul nazist. Ei au fost persecutați nu pentru rasa sau orientarea lor politică, ci exclusiv datorită convingerilor religioase. Refuzul categoric de a saluta cu „Heil Hitler”, de a se înrola în armata germană sau de a participa la activități naziste i-a plasat în opoziție directă cu ideologia regimului. Pentru naziști, integritatea lor religioasă reprezenta o sfidare, un „pericol” ce trebuia eradicat.

Profesorul Christine King, un eminent istoric, a descris poziția Martorilor astfel[1]: „Încă de la început, Martorii [lui Iehova] sunt considerați cei mai mari dușmani, din cauza refuzului [categoric] de a accepta chiar și lucruri minore ale național-socialismului, care contraveneau credinței lor”. Acest refuz ferm i-a transformat într-o categorie aparte de victime și a dus la trimiterea lor în lagărele de concentrare.

Identitatea marcată de triunghiul violet

Din 1937, Martorii lui Iehova erau identificați în lagărele de concentrare printr-un triunghi violet aplicat pe uniforma lor.

Conform istoricului Detlef Garbe, „înainte de război, între cinci și zece la sută dintre deținuții lagărelor de concentrare erau Martori. … Dar Martori ai lui Iehova se aflau nu numai în lagăre, ci în aproape toate închisorile”. Statisticile sunt grăitoare: peste 10 000 de Martori au fost arestați, iar aproximativ 1 200 au murit în timpul detenției, mulți prin execuție.[2] Printre victime s-au numărat și copii, separați de familiile lor și plasați în centre de reeducare nazistă.

O reziliență inspiratoare

Mărturiile supraviețuitorilor descriu cum Martorii lui Iehova și-au păstrat principiile morale și umanitatea în cele mai cumplite condiții. Rachel Sacksioni-Levee, o Martoră care a supraviețuit lagărului Ravensbrück, relatează ce s-a întâmplat după ce a refuzat să lucreze la fabricarea pieselor pentru bombardiere: „Am fost căutată prin barăci, fiind apoi dusă afară. Atunci am fost lovită de mai multe ori de una dintre gardiene, care mă tot întreba: «Cine nu te lasă să muncești?» De fiecare dată i-am răspuns: «Dumnezeu». În acest moment a intervenit cealaltă gardiană care i-a zis: «Mai bine te oprești. Acești Bibelforscher[3] s-ar lăsa omorâți în bătaie pentru Dumnezeul lor». Cuvintele ei m-au întărit extraordinar de mult.”

Un alt exemplu este cel al lui Franz Wohlfahrt, care, deși a pierdut 15 membri ai familiei întrucât erau Martori, a declarat: „Noi eram întotdeauna bine dispuși. De multe ori gardienii mă opreau și mă întrebau: «În toată această mizerie încă zâmbești? Ce se întâmplă cu tine?» Atunci le ziceam: «Am motiv să zâmbesc, deoarece noi avem o speranță care ne ajută să înfruntăm această perioadă dificilă – o speranță în Regatul lui Dumnezeu, când totul va fi restabilit și pentru toate lucrurile pe care trebuie să le suportăm astăzi vom fi răsplătiți».” Curajul acestor oameni a fost admirat chiar și de ceilalți deținuți, care i-au descris drept „stânci în noroi”.

Libertatea depindea de o semnătură

Una dintre cele mai cutremurătoare trăsături ale persecuției împotriva Martorilor lui Iehova a fost oferta constantă de libertate condiționată. Gestul de a semna renunțarea la credință le putea salva viața, dar majoritatea au refuzat. Gertrud Pötzinger, supraviețuitoare a lagărului de la Ravensbrück, a relatat: „După trei ani și jumătate, Gestapoul m-a chemat din nou și mi-a dat o declarație. Trebuia să semnez că nu voi mai lua legătura cu Martorii lui Iehova și că refuz să mai studiez Biblia. Am spus: «Nu! Asta niciodată!» Ei mi-au zis: «Te poți gândi peste noapte» «Nu! Nu vreau să mă gândesc peste noapte», le-am replicat. «Nu o voi face niciodată! Nu voi semna niciodată!» Mi s-a spus: «Atunci trebuie să suporți consecințele. Vei fi transferată într-un lagăr de concentrare – la Ravensbrück»” (jw.org, extras dintr-un interviu acordat de Gertrud Pötzinger, minutele 2:58 la 3:42)

Geneviève de Gaulle, nepoata generalului Charles de Gaulle, și ea întemnițată la Ravensbrück, a spus despre femeile Martore ale lui Iehova pe care le-a cunoscut în lagăr: „Le-am admirat foarte mult pentru că ar fi putut să plece oricând, fiind suficient să semneze renunțarea la credință. … De fapt, aceste femei, care păreau atât de slăbite și de epuizate, au fost mai puternice decât SS-iștii, care aveau de partea lor puterea și toate mijloacele. Martorele aveau forță proprie, iar tăria voinței lor nu putea fi învinsă de nimeni.” (United States Holocaust Memorial Museum, Oral history interview with Genevieve de Gaulle, de la minutul 37:25)

O moștenire de curaj

Martorii lui Iehova au fost și continuă să fie un simbol al rezilienței morale, punând în fața vieții însăși principiile lor religioase și dragostea pentru aproapele. Prin exemplul lor, aceștia au demonstrat că integritatea spirituală și loialitatea pot triumfa chiar și în fața celor mai inumane condiții. Povestea lor rămâne o lecție valoroasă despre puterea convingerilor sincere și despre curajul de a rămâne uman într-o lume dezumanizată.

Profesorul John Roth, în cartea sa Holocaust Politics, a afirmat: „Dacă semnificația morală a triunghiului violet nu va fi uitată în timp, acesta va fi un scut în fața dezastrului, un scut ce ne va orienta atenția și simțul responsabilității spre o conduită virtuoasă, demnă de cel mai înalt respect din partea oamenilor”.

[1] Martorii lui Iehova rezistă ferm atacului nazist – pe DVD, © 2008 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania

[2] Detlef Garbe  (2008). Between Resistance and Martyrdom: Jehovah’s Witnesses in the Third Reich. Madison, Wisconsin: University of Wisconsin Press. pag. 100, 102, 514. ISBN 978-0-299-20794-6

[3] Sub acest nume erau cunoscuți pe atunci Martorii lui Iehova din Germania

Excelența Sa Kathleen Kavalec, ambasadorul Statelor Unite în România, a anunţat că vineri, la Washington, secretarul pentru securitate internă al SUA, Alejandro Mayorkas, a desemnat în mod oficial România ca fiind cea de a 43-a ţară care accede în programul Visa Waiver al Statelor Unite.

„Este un moment istoric pentru relaţia noastră bilaterală şi rezultatul mai multor ani de muncă între cele două guverne. Timp de peste 28 de ani, Statele Unite şi România au beneficiat de un parteneriat strategic bazat pe valori democratice comune, legături economice şi culturale şi cooperare în domeniul securităţii şi apărării, în calitate de aliaţi şi parteneri apropiaţi al NATO. Acum, odată cu anunţul de astăzi, este clar că relaţiile noastre devin din ce în ce mai puternice. Programul Visa Waiver consolidează interesele noastre comune în materie de securitate, economia şi cultura, precum şi legăturile dintre oameni. Mă aştept ca programul să potenţeze relaţia noastră, dând un impuls legăturilor economice în creştere, încurajând mai multe investiţii în ambele direcţii. În acest context, este important de menţionat, încă o dată, că Statele Unite au urcat, anul trecut, de pe locul 5 pe lista celor mai mari investitori străini în România pe locul al 4-lea. Având în vedere vestea de astăzi, mă aştept să continuam această creştere”, a declarat Kathleen Kavalec.

Biroul pentru Vamă și Protecția Frontierelor al SUA (CBP) estimează că aplicația online și aplicația mobilă ESTA (Electronic System for Travel Authorization) vor fi actualizate în jurul datei de 31 martie 2025, permițând majorității cetățenilor și rezidenților români să solicite călătorii în Statele Unite în cadrul VWP, în scopuri turistice sau de afaceri, pentru o perioadă de până la 90 de zile, fără a obține în prealabil o viză SUA.

ceste autorizații sunt, în general, valabile timp de doi ani. Călătorii cu vize B-1/B-2 valabile pot continua să folosească aceste vize pentru a călători în Statele Unite, iar vizele B-1/B-2 vor rămâne o opțiune pentru cetățenii români. Aplicațiile ESTA pot fi completate la adresa esta.cbp.dhs.gov sau prin descărcarea aplicației ‘ESTA Mobile’ din iOS App Store sau Google Play Store.

Miniştrii de interne ai UE au adoptat, joi, decizia de a elimina controalele la frontierele interne terestre pentru Bulgaria şi România începând cu 1 ianuarie 2025.

Comisia Europeană a salutat hotărârea „unanimă” a Consiliului de a ridica controalele la frontierele interne terestre cu România şi Bulgaria începând de la 1 ianuarie 2025, anunţă CE într-un comunicat postat pe site.

Preşedntele Klaus Iohannis a declarat joi că România este în Schengen cu drepturi depline, spunând că este o decizie aşteptată prea mult timp de către noi toţi.

El a adăugat că s-a implicat personal astfel încât să obţinem un rezultat pozitiv. Iohannis s-a referit la faptul că, în ultima vreme, a văzut încercări grave de a minimaliza importanţa Uniunii Europene şi, mai mult, s-au făcut auzite voci care contestă beneficiile apartenenţei noastre la spaţiul european.

„Astăzi am o veste bună! România este în Schengen cu drepturi depline! În această dimineaţă, la Bruxelles, a fost luată decizia privind aderarea ţării noastre şi cu frontierele terestre la spaţiul Schengen, cu aplicare din 1 ianuarie 2025, o decizie aşteptată prea mult timp de către noi toţi“, a spus prețedintele țării.

Decizia privind extinderea spaţiului Schengen cu graniţele terestre vizează şi Bulgaria. Roberta Metsola, preşedinta Parlamentului European, a fost printre primele care au felicitat cele două ţări. Este bine meritat, a spus Metsola.

Decizia se va aplica începând de la 1 ianuarie anul viitor. Totuşi, controale aleatorii se vor mai face încă şase luni.