Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Internațional

OPINIE. 27 ianuarie 2025. Holocaustul, 80 de ani mai târziu

Publicat

pe

Martorii lui Iehova: O poveste despre curaj, reziliență și loialitate

Pe 27 ianuarie 2025, lumea comemorează 80 de ani de când Al Doilea Război Mondial a luat sfârșit, iar odată cu el tragedia Holocaustului. Tema acestui an, stabilită de Națiunile Unite, este: „Comemorarea Holocaustului și educația pentru demnitate și drepturile omului”. În legătură cu aceasta, pe site-ul oficial se explică următoarele: „Tema reflectă relevanța critică a comemorării Holocaustului pentru prezent, întrucât demnitatea și drepturile omului ale concetățenilor noștri la nivel global sunt atacate zilnic”.

Pentru a-și păstra umanitatea și a evita erorile trecutului, omenirea trebuie să rememoreze cu oroare această catastrofă umanitară care a luat viața a peste 6 milioane de evrei, dar și a altor grupuri sociale, etnice și religioase. Printre victimele naziștilor, uitate în mare măsură de istorici și de societatea civilă, se numără un grup mic, dar remarcabil în curajul său moral și reziliența sa spirituală, Martorii lui Iehova. Identificați prin triunghiul violet pe uniformele lor din lagărele de concentrare naziste, acești oameni au refuzat să cedeze ideologiei totalitare, devenind un simbol al rezilienței morale în fața barbariei.

Un grup religios în vizorul naziștilor

Martorii lui Iehova au fost una dintre primele confesiuni creștine interzise de regimul nazist. Ei au fost persecutați nu pentru rasa sau orientarea lor politică, ci exclusiv datorită convingerilor religioase. Refuzul categoric de a saluta cu „Heil Hitler”, de a se înrola în armata germană sau de a participa la activități naziste i-a plasat în opoziție directă cu ideologia regimului. Pentru naziști, integritatea lor religioasă reprezenta o sfidare, un „pericol” ce trebuia eradicat.

Profesorul Christine King, un eminent istoric, a descris poziția Martorilor astfel[1]: „Încă de la început, Martorii [lui Iehova] sunt considerați cei mai mari dușmani, din cauza refuzului [categoric] de a accepta chiar și lucruri minore ale național-socialismului, care contraveneau credinței lor”. Acest refuz ferm i-a transformat într-o categorie aparte de victime și a dus la trimiterea lor în lagărele de concentrare.

Identitatea marcată de triunghiul violet

Din 1937, Martorii lui Iehova erau identificați în lagărele de concentrare printr-un triunghi violet aplicat pe uniforma lor.

Conform istoricului Detlef Garbe, „înainte de război, între cinci și zece la sută dintre deținuții lagărelor de concentrare erau Martori. … Dar Martori ai lui Iehova se aflau nu numai în lagăre, ci în aproape toate închisorile”. Statisticile sunt grăitoare: peste 10 000 de Martori au fost arestați, iar aproximativ 1 200 au murit în timpul detenției, mulți prin execuție.[2] Printre victime s-au numărat și copii, separați de familiile lor și plasați în centre de reeducare nazistă.

O reziliență inspiratoare

Mărturiile supraviețuitorilor descriu cum Martorii lui Iehova și-au păstrat principiile morale și umanitatea în cele mai cumplite condiții. Rachel Sacksioni-Levee, o Martoră care a supraviețuit lagărului Ravensbrück, relatează ce s-a întâmplat după ce a refuzat să lucreze la fabricarea pieselor pentru bombardiere: „Am fost căutată prin barăci, fiind apoi dusă afară. Atunci am fost lovită de mai multe ori de una dintre gardiene, care mă tot întreba: «Cine nu te lasă să muncești?» De fiecare dată i-am răspuns: «Dumnezeu». În acest moment a intervenit cealaltă gardiană care i-a zis: «Mai bine te oprești. Acești Bibelforscher[3] s-ar lăsa omorâți în bătaie pentru Dumnezeul lor». Cuvintele ei m-au întărit extraordinar de mult.”

Un alt exemplu este cel al lui Franz Wohlfahrt, care, deși a pierdut 15 membri ai familiei întrucât erau Martori, a declarat: „Noi eram întotdeauna bine dispuși. De multe ori gardienii mă opreau și mă întrebau: «În toată această mizerie încă zâmbești? Ce se întâmplă cu tine?» Atunci le ziceam: «Am motiv să zâmbesc, deoarece noi avem o speranță care ne ajută să înfruntăm această perioadă dificilă – o speranță în Regatul lui Dumnezeu, când totul va fi restabilit și pentru toate lucrurile pe care trebuie să le suportăm astăzi vom fi răsplătiți».” Curajul acestor oameni a fost admirat chiar și de ceilalți deținuți, care i-au descris drept „stânci în noroi”.

Libertatea depindea de o semnătură

Una dintre cele mai cutremurătoare trăsături ale persecuției împotriva Martorilor lui Iehova a fost oferta constantă de libertate condiționată. Gestul de a semna renunțarea la credință le putea salva viața, dar majoritatea au refuzat. Gertrud Pötzinger, supraviețuitoare a lagărului de la Ravensbrück, a relatat: „După trei ani și jumătate, Gestapoul m-a chemat din nou și mi-a dat o declarație. Trebuia să semnez că nu voi mai lua legătura cu Martorii lui Iehova și că refuz să mai studiez Biblia. Am spus: «Nu! Asta niciodată!» Ei mi-au zis: «Te poți gândi peste noapte» «Nu! Nu vreau să mă gândesc peste noapte», le-am replicat. «Nu o voi face niciodată! Nu voi semna niciodată!» Mi s-a spus: «Atunci trebuie să suporți consecințele. Vei fi transferată într-un lagăr de concentrare – la Ravensbrück»” (jw.org, extras dintr-un interviu acordat de Gertrud Pötzinger, minutele 2:58 la 3:42)

Geneviève de Gaulle, nepoata generalului Charles de Gaulle, și ea întemnițată la Ravensbrück, a spus despre femeile Martore ale lui Iehova pe care le-a cunoscut în lagăr: „Le-am admirat foarte mult pentru că ar fi putut să plece oricând, fiind suficient să semneze renunțarea la credință. … De fapt, aceste femei, care păreau atât de slăbite și de epuizate, au fost mai puternice decât SS-iștii, care aveau de partea lor puterea și toate mijloacele. Martorele aveau forță proprie, iar tăria voinței lor nu putea fi învinsă de nimeni.” (United States Holocaust Memorial Museum, Oral history interview with Genevieve de Gaulle, de la minutul 37:25)

O moștenire de curaj

Martorii lui Iehova au fost și continuă să fie un simbol al rezilienței morale, punând în fața vieții însăși principiile lor religioase și dragostea pentru aproapele. Prin exemplul lor, aceștia au demonstrat că integritatea spirituală și loialitatea pot triumfa chiar și în fața celor mai inumane condiții. Povestea lor rămâne o lecție valoroasă despre puterea convingerilor sincere și despre curajul de a rămâne uman într-o lume dezumanizată.

Profesorul John Roth, în cartea sa Holocaust Politics, a afirmat: „Dacă semnificația morală a triunghiului violet nu va fi uitată în timp, acesta va fi un scut în fața dezastrului, un scut ce ne va orienta atenția și simțul responsabilității spre o conduită virtuoasă, demnă de cel mai înalt respect din partea oamenilor”.

[1] Martorii lui Iehova rezistă ferm atacului nazist – pe DVD, © 2008 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania

[2] Detlef Garbe  (2008). Between Resistance and Martyrdom: Jehovah’s Witnesses in the Third Reich. Madison, Wisconsin: University of Wisconsin Press. pag. 100, 102, 514. ISBN 978-0-299-20794-6

[3] Sub acest nume erau cunoscuți pe atunci Martorii lui Iehova din Germania

Internațional

Cristian Mungiu a câștigat, pentru a doua oară, trofeul „Palme d’Or“, la Cannes

Publicat

pe

Cineastul român Cristian Mungiu, a câștigat trofeul Palme d’Or la cea de-a 79-a ediție a Festivalului de Film de la Cannes, cu ungmetrajul „Fjord“.

Filmul a mai cucerit patru distincții: Premiul François Chalais (François Chalais Prize), Prix de la Citoyenneté (Citizenship Award), Premiul Juriului Ecumenic (Ecumenical Jury Prize) şi Premiul FIPRESCI (International Critics’ Prize).

Filmul „Fjord“ este o dramă despre complexitatea moralității, cu acțiunea în Norvegia, unde un cuplu evanghelic foarte credincios româno-norvegian se stabilește împreună cu cei cinci copii ai săi și pare, la început, că se integrează fără probleme într-o societate care își proclamă toleranța și respectul față de minorități.

Însă totul se schimbă brusc atunci când apar suspiciuni de violență domestică împotriva copiilor. Autoritățile norvegiene încep să-i privească cu ochi critici pe cei doi soți, pun la îndoială educația lor strictă, care exclude utilizarea platformei video YouTube și a smartphone-urilor, și le critică credința religioasă.

Tensiunea crește până când se declanșează o procedură de plasament care îi vizează pe copii, inclusiv pe cel mai mic dintre frați, un nou-născut care era încă alăptat de mama sa.

Regizorul și scenaristul român Cristian Mungiu a devenit astfel cel de-al 10-lea cineast din istoria Festivalului de la Cannes care a câștigat de două ori mult râvnitul trofeu Palme d’Or – la 19 ani după victoria sa repurtată cu filmul ‘4 luni, 3 săptămâni și 2 zile’ în 2007.

Niciun cineast nu a câștigat de trei ori acest premiu.

Citeste mai mult

Internațional

Cu bicicleta la Zrenjanin. Se deschide, temporar, punctul de frontieră cu Serbia

Publicat

pe

La inițiativa Consiliului Județean Timiș, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră Române a aprobat și în acest an deschiderea temporară a unui punct de trecere a frontierei pietonal și naval, pe canalul Bega.

Ca urmare a interesului crescut din anii precedenți, Consiliul Județean Timiș a solicitat deschiderea punctului de frontieră în anumite perioade stabilite, pe traseul Timișoara – Zrenjanin.

Weekend-urile în care trecerea graniței va fi posibilă sunt următoarele:

  • 28–29 martie 2026, pietonal (biciclete);
  • 25–26 aprilie 2026 pietonal (biciclete);
  • 2–3 mai 2026 pietonal (biciclete);
  • 7–10 mai 2026 pietonal (biciclete);
  • 29–31 mai 2026 pietonal (biciclete) și naval/portuar pentru ambarcațiuni.

În toate aceste intervale, trecerea frontierei se va face între orele 08:00 și 20:00, în baza unui document de identitate valabil, cu respectarea reglementărilor în vigoare. În perioada 29–31 mai, traversarea va fi posibilă inclusiv pe apă.

Bicicliștii vor avea astfel posibilitatea de a parcurge traseul dintre Timișoara și Zrenjanin pe cea mai lungă pistă de biciclete din România, amenajată pe digul canalului Bega. Traseul are o lungime totală de aproximativ 70 de kilometri, dintre care 37 de kilometri pe teritoriul României.

Acest proiect contribuie la promovarea mobilității sustenabile și a cicloturismului în zona transfrontalieră, valorificând potențialul turistic al regiunii și încurajând un stil de viață activ.

În acest proiect, Consiliul Județean Timiș este partener alături de Administrația Bazinală de Apă Banat și de Primăria Zrenjanin.

Cei interesați să petreacă sfârșitul de săptămână la Zrenjanin pot găsi oportunități de cazare și locații de luat masa pe pagina de internet www.visitzrenjanin.com .

Citeste mai mult

Internațional

8 Martie – Ziua Internațională a Femeii

Publicat

pe

Ziua Internaţională a Femeii, marcată în fiecare an la 8 martie, este, potrivit ONU, un prilej pentru a sărbători actele de curaj şi hotărâre ale femeilor obişnuite care au jucat un rol extraordinar în istoria ţărilor şi comunităţilor lor, de a reflecta asupra progreselor înregistrate şi de a cere schimbări.

În România, în 8 Martie este și Ziua Mamei, încă un prilej pentru a arăta recunoștință și dragoste femeilor care ne-au adus pe lume.

Ziua Mamei se serbează încă de pe vremea grecilor antici. În fiecare primăvară, aceștia o serbau pe Rhea, mama tuturor zeilor.

Mai târziu, în Anglia anilor 1800, a fost menționată „Dumincă mamei”, serbată în a patra duminică de la începerea Postului Paștelui.

În anul 1909, la 28 februarie, în Statele Unite, s-a serbat la nivel național femeia în urma unei inițiative a Partidului Socialist American, în amintirea grevei din 1908 a muncitorilor din industria textilă din New York, în care femeile au protestat împotriva condiţiilor de muncă.

Inițiativa a fost preluată în 1910 și în Europa, în cadrul Internaționalei Socialiste reunite la Copenhaga. Prima zi s-a ținut la 19 mai 1911 în Germania, Austria, Danemarca și în alte câteva țări europene. Data a fost aleasă de femeile germane pentru că, la aceeași dată, în 1848, regele Prusiei a trebuit să facă față unei revolte armate și a promis că va face o serie de reforme, inclusiv introducerea votului pentru femei.

Cu prilejul Anului Internaţional al Femeii, în 1975, Organizaţia Naţiunilor Unite a sărbătorită pentru prima dată Ziua internaţională a femeii la 8 martie.

În România, la 7 martie 2016, a intrat în vigoare Legea nr. 22/2016 pentru declararea zilei de 8 martie – Ziua Femeii şi 19 noiembrie – Ziua Bărbatului.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite