Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Internațional

OPINIE. 27 ianuarie 2025. Holocaustul, 80 de ani mai târziu

Publicat

pe

Martorii lui Iehova: O poveste despre curaj, reziliență și loialitate

Pe 27 ianuarie 2025, lumea comemorează 80 de ani de când Al Doilea Război Mondial a luat sfârșit, iar odată cu el tragedia Holocaustului. Tema acestui an, stabilită de Națiunile Unite, este: „Comemorarea Holocaustului și educația pentru demnitate și drepturile omului”. În legătură cu aceasta, pe site-ul oficial se explică următoarele: „Tema reflectă relevanța critică a comemorării Holocaustului pentru prezent, întrucât demnitatea și drepturile omului ale concetățenilor noștri la nivel global sunt atacate zilnic”.

Pentru a-și păstra umanitatea și a evita erorile trecutului, omenirea trebuie să rememoreze cu oroare această catastrofă umanitară care a luat viața a peste 6 milioane de evrei, dar și a altor grupuri sociale, etnice și religioase. Printre victimele naziștilor, uitate în mare măsură de istorici și de societatea civilă, se numără un grup mic, dar remarcabil în curajul său moral și reziliența sa spirituală, Martorii lui Iehova. Identificați prin triunghiul violet pe uniformele lor din lagărele de concentrare naziste, acești oameni au refuzat să cedeze ideologiei totalitare, devenind un simbol al rezilienței morale în fața barbariei.

Un grup religios în vizorul naziștilor

Martorii lui Iehova au fost una dintre primele confesiuni creștine interzise de regimul nazist. Ei au fost persecutați nu pentru rasa sau orientarea lor politică, ci exclusiv datorită convingerilor religioase. Refuzul categoric de a saluta cu „Heil Hitler”, de a se înrola în armata germană sau de a participa la activități naziste i-a plasat în opoziție directă cu ideologia regimului. Pentru naziști, integritatea lor religioasă reprezenta o sfidare, un „pericol” ce trebuia eradicat.

Profesorul Christine King, un eminent istoric, a descris poziția Martorilor astfel[1]: „Încă de la început, Martorii [lui Iehova] sunt considerați cei mai mari dușmani, din cauza refuzului [categoric] de a accepta chiar și lucruri minore ale național-socialismului, care contraveneau credinței lor”. Acest refuz ferm i-a transformat într-o categorie aparte de victime și a dus la trimiterea lor în lagărele de concentrare.

Identitatea marcată de triunghiul violet

Din 1937, Martorii lui Iehova erau identificați în lagărele de concentrare printr-un triunghi violet aplicat pe uniforma lor.

Conform istoricului Detlef Garbe, „înainte de război, între cinci și zece la sută dintre deținuții lagărelor de concentrare erau Martori. … Dar Martori ai lui Iehova se aflau nu numai în lagăre, ci în aproape toate închisorile”. Statisticile sunt grăitoare: peste 10 000 de Martori au fost arestați, iar aproximativ 1 200 au murit în timpul detenției, mulți prin execuție.[2] Printre victime s-au numărat și copii, separați de familiile lor și plasați în centre de reeducare nazistă.

O reziliență inspiratoare

Mărturiile supraviețuitorilor descriu cum Martorii lui Iehova și-au păstrat principiile morale și umanitatea în cele mai cumplite condiții. Rachel Sacksioni-Levee, o Martoră care a supraviețuit lagărului Ravensbrück, relatează ce s-a întâmplat după ce a refuzat să lucreze la fabricarea pieselor pentru bombardiere: „Am fost căutată prin barăci, fiind apoi dusă afară. Atunci am fost lovită de mai multe ori de una dintre gardiene, care mă tot întreba: «Cine nu te lasă să muncești?» De fiecare dată i-am răspuns: «Dumnezeu». În acest moment a intervenit cealaltă gardiană care i-a zis: «Mai bine te oprești. Acești Bibelforscher[3] s-ar lăsa omorâți în bătaie pentru Dumnezeul lor». Cuvintele ei m-au întărit extraordinar de mult.”

Un alt exemplu este cel al lui Franz Wohlfahrt, care, deși a pierdut 15 membri ai familiei întrucât erau Martori, a declarat: „Noi eram întotdeauna bine dispuși. De multe ori gardienii mă opreau și mă întrebau: «În toată această mizerie încă zâmbești? Ce se întâmplă cu tine?» Atunci le ziceam: «Am motiv să zâmbesc, deoarece noi avem o speranță care ne ajută să înfruntăm această perioadă dificilă – o speranță în Regatul lui Dumnezeu, când totul va fi restabilit și pentru toate lucrurile pe care trebuie să le suportăm astăzi vom fi răsplătiți».” Curajul acestor oameni a fost admirat chiar și de ceilalți deținuți, care i-au descris drept „stânci în noroi”.

Libertatea depindea de o semnătură

Una dintre cele mai cutremurătoare trăsături ale persecuției împotriva Martorilor lui Iehova a fost oferta constantă de libertate condiționată. Gestul de a semna renunțarea la credință le putea salva viața, dar majoritatea au refuzat. Gertrud Pötzinger, supraviețuitoare a lagărului de la Ravensbrück, a relatat: „După trei ani și jumătate, Gestapoul m-a chemat din nou și mi-a dat o declarație. Trebuia să semnez că nu voi mai lua legătura cu Martorii lui Iehova și că refuz să mai studiez Biblia. Am spus: «Nu! Asta niciodată!» Ei mi-au zis: «Te poți gândi peste noapte» «Nu! Nu vreau să mă gândesc peste noapte», le-am replicat. «Nu o voi face niciodată! Nu voi semna niciodată!» Mi s-a spus: «Atunci trebuie să suporți consecințele. Vei fi transferată într-un lagăr de concentrare – la Ravensbrück»” (jw.org, extras dintr-un interviu acordat de Gertrud Pötzinger, minutele 2:58 la 3:42)

Geneviève de Gaulle, nepoata generalului Charles de Gaulle, și ea întemnițată la Ravensbrück, a spus despre femeile Martore ale lui Iehova pe care le-a cunoscut în lagăr: „Le-am admirat foarte mult pentru că ar fi putut să plece oricând, fiind suficient să semneze renunțarea la credință. … De fapt, aceste femei, care păreau atât de slăbite și de epuizate, au fost mai puternice decât SS-iștii, care aveau de partea lor puterea și toate mijloacele. Martorele aveau forță proprie, iar tăria voinței lor nu putea fi învinsă de nimeni.” (United States Holocaust Memorial Museum, Oral history interview with Genevieve de Gaulle, de la minutul 37:25)

O moștenire de curaj

Martorii lui Iehova au fost și continuă să fie un simbol al rezilienței morale, punând în fața vieții însăși principiile lor religioase și dragostea pentru aproapele. Prin exemplul lor, aceștia au demonstrat că integritatea spirituală și loialitatea pot triumfa chiar și în fața celor mai inumane condiții. Povestea lor rămâne o lecție valoroasă despre puterea convingerilor sincere și despre curajul de a rămâne uman într-o lume dezumanizată.

Profesorul John Roth, în cartea sa Holocaust Politics, a afirmat: „Dacă semnificația morală a triunghiului violet nu va fi uitată în timp, acesta va fi un scut în fața dezastrului, un scut ce ne va orienta atenția și simțul responsabilității spre o conduită virtuoasă, demnă de cel mai înalt respect din partea oamenilor”.

[1] Martorii lui Iehova rezistă ferm atacului nazist – pe DVD, © 2008 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania

[2] Detlef Garbe  (2008). Between Resistance and Martyrdom: Jehovah’s Witnesses in the Third Reich. Madison, Wisconsin: University of Wisconsin Press. pag. 100, 102, 514. ISBN 978-0-299-20794-6

[3] Sub acest nume erau cunoscuți pe atunci Martorii lui Iehova din Germania

Internațional

O trăinicie a conștiinței: Martorii lui Iehova și Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului

Publicat

pe

În fiecare an, data de 27 ianuarie marchează Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Este un moment solemn în care umanitatea își îndreaptă privirea către una dintre cele mai întunecate pagini ale istoriei, amintindu-și de milioanele de oameni care au căzut victime genocidului nazist. Deși persecuția a vizat grupuri diverse pe criterii de rasă, naționalitate sau ideologie politică, una dintre primele ținte vizate de naziști, cu o ferocitate și cruzime de neînțeles, a fost ulterior marginalizată și aproape înlăturată din memoria comună: Martorii lui Iehova.

Cunoscuți în acea perioadă sub denumirea de Studenți în Biblie, aceștia au reprezentat un grup aparte în peisajul terorii naziste. Conform surselor analizate, Martorii lui Iehova au fost, după cum afirmă profesorul Robert Gerwarth, „singura grupare din timpul celui de-al Treilea Reich persecutată exclusiv pe criterii religioase”. Această distincție subliniază natura specifică a suferinței lor: nu originea sau etnia i-a transformat în obiect al torturii, ci refuzul lor neclintit de a-și compromite credința creștină.

„Dușmanii Statului” și refuzul compromisului

Mecanismul de opresiune nazist nu tolera nicio formă de disidență, iar poziția Martorilor lui Iehova a intrat în coliziune directă cu doctrina național-socialistă. Istoricul Christine King explică de ce naziștii i-au catalogat pe aceștia drept „dușmani ai Statului”. Motivul principal a fost refuzul categoric al Martorilor de a accepta chiar și aspectele minore ale național-socialismului, atunci când acestea contraveneau credinței lor.

Datorită conștiinței lor religioase, Martorii și-au menținut o neutralitate politică strictă. Această poziție s-a tradus prin fapte concrete ce au sfidat rigorile regimului:

  • refuzul de a folosi salutul obligatoriu „Heil Hitler” [1];
  • refuzul de a se implica în orice fel de acțiuni rasiste sau violente;
  • refuzul de a se înrola în armata germană.

Mai mult decât o simplă rezistență pasivă, aceștia au avut curajul de a demasca ororile regimului. Doamna King adaugă un detaliu esențial: „În publicațiile lor, ei făceau cunoscute pe scară largă nelegiuirile acelui regim, inclusiv atrocitățile comise împotriva evreilor”.

Triunghiul violet și cifrele persecuției

Consecințele acestei poziții ferme au fost devastatoare. Martorii lui Iehova s-au numărat printre primii deținuți trimiși în lagărele de concentrare, imediat după ascensiunea nazismului. În universul concentraționar, ei erau identificați printr-un simbol specific cusut pe uniforma de deținut: un triunghi violet.

Datele statistice prezentate în articolele analizate conturează dimensiunea tragediei:

Dintr-un total de aproximativ 35.000 de Martori aflați în țările europene ocupate de naziști, peste o treime au fost persecutați direct.

  • Majoritatea au suferit arestări și întemnițări repetate.
  • Aproximativ 4.200 de Martori au fost trimiși în lagăre de concentrare.
  • Bilanțul victimelor indică faptul că aproximativ 1.600 de Martori au murit în această perioadă. Dintre aceștia, 370 au fost condamnați la moarte și executați.[2]

Suferința nu s-a limitat doar la adulți. Regimul a vizat distrugerea familiilor, iar sute de copii ai Martorilor lui Iehova au fost smulși cu o cruzime imposibil de descris de lângă părinți și plasați fie în case ale naziștilor, fie în centre de reeducare, într-o încercare brutală de a-i îndoctrina. Obiectivul final al regimului era clar, așa cum notează profesorul Detlef Garbe: „Scopul era exterminarea acestui grup religios: trebuia să nu mai existe niciun Martor în Germania”.

Oferta de libertate și documentul „Erklärung”

Un aspect unic al persecuției Martorilor lui Iehova, subliniat în documentele istorice, a fost componenta psihologică intensă a atacului nazist. Obsedați de ideea de a frânge integritatea morală a acestor oameni, naziștii le-au făcut o ofertă pe care nicio altă categorie de prizonieri nu a primit-o: posibilitatea de a-și cumpăra libertatea, sau, mai simplu spus, să semneze eliberarea.

Prețul libertății aducea cu sine îndepărtarea de propriile lor convingeri. Începând cu anul 1938, a fost introdusă o declarație-standard, numită Erklärung. Pentru a fi eliberat, un Martor trebuia să semneze acest document prin care:

  • renunța la credința sa;
  • îi denunța pe ceilalți Martori;
  • recunoștea guvernul nazist ca fiind autoritatea supremă;
  • se angaja să-și apere Patria „cu arma în mână”.

Comandanții lagărelor și ai închisorilor au recurs la tortură și privațiuni extreme pentru a smulge aceste semnături. Cu toate acestea, profesorul Garbe consemnează că „foarte puțini au semnat” dezicerea de la credință. Refuzul lor de a semna a reprezentat o victorie morală zdrobitoare asupra călăilor lor.

Mărturia Genevièvei de Gaulle

Una dintre cele mai puternice mărturii despre tăria de caracter a acestor femei și bărbați vine din partea doamnei Geneviève de Gaulle, nepoata generalului Charles de Gaulle și membră a Rezistenței Franceze. Închisă în lagărul de la Ravensbrück, ea a interacționat direct cu deținutele care purtau triunghiul violet. Cuvintele sale rămân un tribut impresionant adus rezistenței spirituale:

„Ceea ce am admirat mult la ele a fost faptul că ar fi putut să plece oricând, fiind suficient să semneze renunțarea la credință. … De fapt, aceste femei, care păreau atât de slăbite și de epuizate, au fost mai puternice decât SS-iștii, care aveau de partea lor puterea și toate mijloacele. Martorele aveau forță proprie, iar tăria voinței lor nu putea fi învinsă de nimeni”.[3]

Concluzie: o lecție de integritate

Contrastul dintre atitudinea Martorilor lui Iehova și conformismul majorității populației față de ideologia nazistă, atât înainte cât și în timpul Holocaustului, este izbitor. Într-o epocă dominată de frică și compromis, ei au demonstrat că integritatea morală poate supraviețui chiar și în fața terorii absolute.

Cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, povestea lor aduce în prim-plan valori fundamentale la care societatea contemporană este invitată să reflecteze: respingerea fermă a rasismului, a naționalismului extrem și a violenței. Poziția lor istorică rămâne o dovadă că, până și în cele mai întunecate lagăre, conștiința umană poate rămâne liberă, un far care poate atrage orice corabie a unei simple vieți rătăcite în oceanul învolburat al lumii.

Citeste mai mult

Internațional

TOP. Ce au căutat românii pe Google, în anul 2025

Publicat

pe

Păpuşa Labubu, kendama, idei de afaceri, dar şi plecarea dintre noi a unor persoane publice s-au aflat în topul căutărilor pe Google în România, în 2025, conform unei statistici publicate de companie.

Alegerile prezidenţiale din primăvară au avut un impact major asupra căutărilor românilor anul acesta.

Nicuşor Dan, preşedintele ales, dar şi contracandidatul său din finala prezidenţială, George Simion, precum şi prezenţa la vot sunt în topul 10 al căutărilor românilor pe Google, informează compania.

De asemenea, decesul lui Ion Iliescu, cel al fostului papă, Francisc, sau asasinarea lui Charlie Kirk, personalitate media din Statele Unite, au dus la un interes ridicat în căutările pe Google în ţara noastră, potrivit aceleiaşi surse.

Topul celor mai populare căutări ale românilor în 2025 este completat de momente precum meciul dintre FSCB şi PAOK Salonic sau lansarea noului iPhone.

Pe lista târgurilor de Crăciun cu cele mai importante creşteri în căutări, anul acesta, se află cele din străinătate (Viena şi Budapesta), care le depăşesc pe cele mai populare din România (Bucureşti şi Craiova).

Totodată, între reţetele cele mai căutate pe google.com se remarcă cele tradiţionale legate de sărbătoarea Paştelui, respectiv: drob, friptură de miel şi pască.

Printre întrebările adresate de către români pe motorul de căutare s-au aflat, în acest an, „Cum se alege Papa” sau „Cum a votat diaspora”, în ton cu evenimentele anului 2025.

Citeste mai mult

Internațional

Se vor sfârși vreodată războaiele și violența?

Publicat

pe

Martorii lui Iehova desfășoară o campanie mondială de informare cu privire la eliminarea violenței de pe tot globul

În septembrie 2025, peste 9 milioane de persoane de pe tot globul vor lua parte la o campanie de informare a publicului larg despre soluția Bibliei la înlăturarea definitivă a războaielor și a conflictelor violente.

Pe măsură ce teroarea și vărsarea de sânge continuă să facă ravagii pe glob, în special în conflicte la scară largă, cum ar fi războiul dintre Rusia și Ucraina, conflictul israeliano-palestinian și războiul civil din Sudan, Martorii lui Iehova din întreaga lume vor distribui ediția nr. 1 din 2025 a revistei Turnul de veghe, care dezvoltă tema „Sfârșitul războaielor – Cum?”.

„Trăim într-o perioadă în care numărul conflictelor violente, chiar și al războaielor la scară largă, este în creștere. Această revistă le va aduce speranță nu numai milioanelor de oameni care suferă din cauza traumatismelor și a rănilor emoționale profunde pe care războiul le provoacă, ci și tuturor celor care caută pacea în viața lor”, spune Ionuț Moraru, purtător de cuvânt al Martorilor lui Iehova din România.

Revista concisă, dar cuprinzătoare, acoperă subiecte precum:

De ce continuă să aibă loc războaie și conflicte violente

Cum se vor sfârși războaiele și conflictele violente

Cum poți găsi pacea într-o lume a războaielor și a conflictelor violente

Poate că cel mai incitant subiect abordat în revistă este răspunsul încurajator la întrebarea: Vom trăi vreodată într-o lume fără războaie?

„Soluția, care face referire la o declarație simplă a lui Isus Cristos în Rugăciunea Tatăl Nostru, îi va sensibiliza în special pe cei care încă așteaptă ca guvernele actuale să instaureze pacea pe tot globul”, spune Dl. Moraru.

În timpul campaniei din septembrie, Martorii lui Iehova își vor invita semenii la un discurs biblic special, cu aceeași temă ca a revistei: „Sfârșitul războaielor – Cum?”. Acesta va dura 30 de minute și va fi prezentat în întreaga lume în bine-cunoscutele lor lăcașuri de cult, numite săli ale Regatului. Intrarea este liberă și nu se face colectă.

Dl. Moraru conchide: „Îi invităm să asiste pe toți cei care sunt interesați de acest subiect. Ideile biblice pe care le vor auzi vor fi pentru mulți nu doar o sursă de mângâiere, ci și un punct de cotitură în viața lor.”

Pentru a găsi cea mai apropiată sală a Regatului la care se va prezenta discursul special intitulat „Sfârșitul războaielor –Cum?”, accesați jw.org > Despre noi > Întruniri.

Turnul de veghe nr. 1 din 2025, „Sfârșitul războaielor –Cum?”, va fi disponibil în luna septembrie pe jw.org pentru descărcare în format electronic.

Tot conținutul de pe jw.org este gratuit și poate fi accesat fără autentificare.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite