Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Internațional

PREMIERĂ. Un român a creat unul din cei mai frumoși pantofi văzuți vreodată

Publicat

acum 3 ani

pe

România a ajuns, pentru prima dată în istorie, pe podiumul Campionatul Mondial de Construcția Pantofului, ocazie cu care reprezentantul țării noastre a  doborât și un record.

Zilele trecute, la Londra, Victor Vulpe și-a adjudecat medalia de argint la World Championship of Shoemaking 2023  și a doborât recordul mondial pentru densitatea cusăturii ce prinde talpa. Este a doua participare a României la competiția care poate fi comparată cu Jocurile Olimpice ca importanță în lumea designului de lux în materie de încălțăminte. În ambele momente țara noastră a fost reprezentată de bănățeanul Victor Vulpe. Într-o lume în care consumerismul e la ordinea zilei nișa încălțămintei de lux câștigă tot mai mult teren.

Victor Vulpe este artist licențiat în pedagogia artei și creează ceea ce acum numim pantofi „bespoke”. El a început să lucreze cu piele de la 25 de ani, iar de vreo 20 de ani creează exclusiv încălțăminte de lux. Acum, la 49 de ani, a ajuns să încalțe, cu pantofi unici, personalități și clienți celebri: de la artiști plastici cu cotă internațională, la oameni de afaceri milionari, manageri expați sau oameni pasionați.

În 2019, Victor Vulpe a participat pentru prima dată la celebra competiție internațională care adună cei mai mari creatori de pantofi de lux din lume. Nu a ajuns pe podium, dar a pus România pe harta creativilor acestui domeniu fabulos.

World Championships of Shoemaking este o competiție strânsă și neobișnuită. Cu câteva luni înainte de jurizare se anunță tema pantofului care trebuie creat. Pantof, la singular, pentru că artiștii nu vor confecționa o pereche, ci doar unul, mai exact stângul. Tema din acest an s-a numit: Black Balmoral boot. Iar creația lui Victor Vulpe o vedeți în imagini.

„Gheata prezentată la Londra e închisă în partea de sus cu limba, care e mult mai lungă, și care e cusută de fețe. Se pare ca nu toți membrii juriului de la Londra au înțeles dificultatea metodei, ba chiar nici nu au observat că ar fi ceva ciudat la gheata mea. Cu toate astea, a impresionat ansamblul și forma echilibrată a calapodului. Plus un record mondial pentru densitatea cusăturii ce prinde talpa: 30 de pași pe inch. Recordul doborât era de 25. Mă așteptam să fie greu de „citit” gheata, de aceea am încercat să creez un ansamblu irezistibil în primul rând”, declară Victor Vulpe, vicecampionul mondial în Construcția Pantofului.

În juriul World Championship of Shoemaking 2023  sunt pantofari ce lucrează la John Lobb, Berlutti, independenți și alți specialiști cu renume mondial în breaslă.

Medalia de argint pe care românul a obținut-o este însoțită un premiu în bani și de un turneu în jurul lumii pentru gheata sa, timp de un an, în cele mai mari capitale,  pe toate continentele.

Ce înseamnă un pantof „bespoke”

Un pantof „bespoke” e făcut 100% manual, de artistul creator. Este un proces întreg care durează și mai mult de șase luni. Mai întâi apare ideea în mintea clientului, apoi informația e transmisă creatorului. Înainte de pantof trebuie făcut un calapod pe măsurile clientului și abia după acesta se construiește piesa propriu-zisă. Un pantof de lux, explică Victor Vulpe, se naște în minimum șase luni.

„Mai întâi se discută, detaliat. Apoi se desenează. Clientul merge la probe ca la croitor, de minimum trei ori pe durata procesului. Prima dată pentru măsuri, apoi pentru a verifica cât de bine e făcut calapodul, apoi la proba finală. Fiecare detaliu e stabilit cu clientul, iar asta înseamnă un calapod – adică un model – o altă pereche de pantofi. Niciun alt client nu va putea încălța respectiva pereche. Nu o să i se potrivească, în mod sigur. Ea e făcută pentru o unică persoană. E ca în povestea Cenușăresei”, mai spune Victor Vulpe.

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult

Internațional

Cristian Mungiu a câștigat, pentru a doua oară, trofeul „Palme d’Or“, la Cannes

Publicat

acum 6 zile

pe

24 mai 2026

de

Cineastul român Cristian Mungiu, a câștigat trofeul Palme d’Or la cea de-a 79-a ediție a Festivalului de Film de la Cannes, cu ungmetrajul „Fjord“.

Filmul a mai cucerit patru distincții: Premiul François Chalais (François Chalais Prize), Prix de la Citoyenneté (Citizenship Award), Premiul Juriului Ecumenic (Ecumenical Jury Prize) şi Premiul FIPRESCI (International Critics’ Prize).

Filmul „Fjord“ este o dramă despre complexitatea moralității, cu acțiunea în Norvegia, unde un cuplu evanghelic foarte credincios româno-norvegian se stabilește împreună cu cei cinci copii ai săi și pare, la început, că se integrează fără probleme într-o societate care își proclamă toleranța și respectul față de minorități.

Însă totul se schimbă brusc atunci când apar suspiciuni de violență domestică împotriva copiilor. Autoritățile norvegiene încep să-i privească cu ochi critici pe cei doi soți, pun la îndoială educația lor strictă, care exclude utilizarea platformei video YouTube și a smartphone-urilor, și le critică credința religioasă.

Tensiunea crește până când se declanșează o procedură de plasament care îi vizează pe copii, inclusiv pe cel mai mic dintre frați, un nou-născut care era încă alăptat de mama sa.

Regizorul și scenaristul român Cristian Mungiu a devenit astfel cel de-al 10-lea cineast din istoria Festivalului de la Cannes care a câștigat de două ori mult râvnitul trofeu Palme d’Or – la 19 ani după victoria sa repurtată cu filmul ‘4 luni, 3 săptămâni și 2 zile’ în 2007.

Niciun cineast nu a câștigat de trei ori acest premiu.

0
Citeste mai mult

Internațional

Cu bicicleta la Zrenjanin. Se deschide, temporar, punctul de frontieră cu Serbia

Publicat

acum 2 luni

pe

28 martie 2026

de

La inițiativa Consiliului Județean Timiș, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră Române a aprobat și în acest an deschiderea temporară a unui punct de trecere a frontierei pietonal și naval, pe canalul Bega.

Ca urmare a interesului crescut din anii precedenți, Consiliul Județean Timiș a solicitat deschiderea punctului de frontieră în anumite perioade stabilite, pe traseul Timișoara – Zrenjanin.

Weekend-urile în care trecerea graniței va fi posibilă sunt următoarele:

  • 28–29 martie 2026, pietonal (biciclete);
  • 25–26 aprilie 2026 pietonal (biciclete);
  • 2–3 mai 2026 pietonal (biciclete);
  • 7–10 mai 2026 pietonal (biciclete);
  • 29–31 mai 2026 pietonal (biciclete) și naval/portuar pentru ambarcațiuni.

În toate aceste intervale, trecerea frontierei se va face între orele 08:00 și 20:00, în baza unui document de identitate valabil, cu respectarea reglementărilor în vigoare. În perioada 29–31 mai, traversarea va fi posibilă inclusiv pe apă.

Bicicliștii vor avea astfel posibilitatea de a parcurge traseul dintre Timișoara și Zrenjanin pe cea mai lungă pistă de biciclete din România, amenajată pe digul canalului Bega. Traseul are o lungime totală de aproximativ 70 de kilometri, dintre care 37 de kilometri pe teritoriul României.

Acest proiect contribuie la promovarea mobilității sustenabile și a cicloturismului în zona transfrontalieră, valorificând potențialul turistic al regiunii și încurajând un stil de viață activ.

În acest proiect, Consiliul Județean Timiș este partener alături de Administrația Bazinală de Apă Banat și de Primăria Zrenjanin.

Cei interesați să petreacă sfârșitul de săptămână la Zrenjanin pot găsi oportunități de cazare și locații de luat masa pe pagina de internet www.visitzrenjanin.com .

0
Citeste mai mult

Internațional

8 Martie – Ziua Internațională a Femeii

Publicat

acum 3 luni

pe

7 martie 2026

de

Ziua Internaţională a Femeii, marcată în fiecare an la 8 martie, este, potrivit ONU, un prilej pentru a sărbători actele de curaj şi hotărâre ale femeilor obişnuite care au jucat un rol extraordinar în istoria ţărilor şi comunităţilor lor, de a reflecta asupra progreselor înregistrate şi de a cere schimbări.

În România, în 8 Martie este și Ziua Mamei, încă un prilej pentru a arăta recunoștință și dragoste femeilor care ne-au adus pe lume.

Ziua Mamei se serbează încă de pe vremea grecilor antici. În fiecare primăvară, aceștia o serbau pe Rhea, mama tuturor zeilor.

Mai târziu, în Anglia anilor 1800, a fost menționată „Dumincă mamei”, serbată în a patra duminică de la începerea Postului Paștelui.

În anul 1909, la 28 februarie, în Statele Unite, s-a serbat la nivel național femeia în urma unei inițiative a Partidului Socialist American, în amintirea grevei din 1908 a muncitorilor din industria textilă din New York, în care femeile au protestat împotriva condiţiilor de muncă.

Inițiativa a fost preluată în 1910 și în Europa, în cadrul Internaționalei Socialiste reunite la Copenhaga. Prima zi s-a ținut la 19 mai 1911 în Germania, Austria, Danemarca și în alte câteva țări europene. Data a fost aleasă de femeile germane pentru că, la aceeași dată, în 1848, regele Prusiei a trebuit să facă față unei revolte armate și a promis că va face o serie de reforme, inclusiv introducerea votului pentru femei.

Cu prilejul Anului Internaţional al Femeii, în 1975, Organizaţia Naţiunilor Unite a sărbătorită pentru prima dată Ziua internaţională a femeii la 8 martie.

În România, la 7 martie 2016, a intrat în vigoare Legea nr. 22/2016 pentru declararea zilei de 8 martie – Ziua Femeii şi 19 noiembrie – Ziua Bărbatului.

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite