Ne găsiți și pe:

Internațional

STUDIU. Indisciplină pe șoselele din Europa. Ce greșeli se fac la volan

Publicat

pe

Germanii şi suedezii sunt adepţi ai vitezei, grecii sunt indisciplinaţi şi impulsivi la volan, iar smartphone-urile sunt omniprezente în automobilele care circulă în cele patru colţuri ale Europei, potrivit unui studiu publicat joi, care prezintă proastele comportamente ale automobiliştilor din 11 ţări europene, informează AFP.

În contextul în care dezbaterile despre scăderea vitezei maximale permise la 80 de kilometri pe oră pe drumurile secundare din Franţa au devenit tot mai aprinse, nerespectarea limitelor de viteză a devenit o practică tot mai răspândită, potrivit celui de-al cincilea barometru european pentru condus responsabil întocmit de Fundaţia Vinci Autoroutes.

Astfel, 89% dintre europenii chestionaţi au dezvăluit că depăşesc limitele de viteză. Cei mai mari amatori de viteză (sau cei mai oneşti) se află în Germania şi în Suedia, unde 93% dintre automobilişti au recunoscut că fac acest lucru. În Suedia 78% dintre conducătorii de automobile au recunoscut şi faptul că nu respectă distanţa de securitate în trafic.

Grecii par să fie cei mai indisciplinaţi şoferi din Europa: aproape jumătate (49%) afirmă că li se întâmplă să conducă fără centura de siguranţă, 28% spun că se urcă la volan deşi depăşesc limita de alcoolemie de 0,5 grame pe litru, iar 27% dintre ei circulă pe banda de urgenţă.

Grecii ocupă un loc de frunte şi în privinţa insultelor la volan, mărturisind că lansează înjurături frecvente la adresa celorlalţi conducători auto (71%) şi că îşi „lipsesc” intenţionat vehiculul de cele ale şoferilor care îi enervează (52%). În Polonia, 29% dintre şoferi spun că nu ezită să coboare din maşină pentru a se certa cu alţi participanţi la trafic.

Automobiliştii din ţările mediteraneene – Grecia, Spania, Italia, Franţa – sunt, global, consideraţi printre cei mai „ireverenţioşi” de către ceilalţi europeni. Alte practici negative în timpul condusului: francezii folosesc cel mai puţin semnalizarea (63%), iar spaniolii îi claxonează frecvent (66%) pe şoferii care îi enervează.

În schimb, suedezii sunt consideraţi cei mai plini de curtoazie dintre şoferi, devansându-i în acest clasament pe slovaci şi pe britanici.

Cu ocazia vacanţelor din sezonul estival, există şanse mari ca europenii să se intersecteze pe şosele în timp ce privirile lor sunt îndreptate spre ecranele de smartphone sau pe GPS – o infracţiune partajată pe scară largă în Europa, indiferent de ţară: 41% dintre şoferii europeni îşi reglează GPS-ul în timp ce conduc, aproape o treime (30%) vorbesc la telefon fără să deţină un kit handsfree şi aproape un sfert (24%) scriu sau citesc e-mailuri şi SMS-uri în timp ce se află la volan (acest procent ajunge la 38% pentru şoferii cu vârste de sub 35 de ani).

Studiul a fost realizat pe baza unui sondaj Ipsos din 19 ianuarie până pe 27 februarie 2018 pe internet, în rândul a 11.038 de persoane cu vârste de peste 15 ani. Cel puţin 1.000 de persoane din fiecare dintre cele 11 ţări au participat la sondaj. Reprezentativitatea fiecărui eşantion este asigurată prin metoda cotelor.

Internațional

Program de training pentru tinerii jurnaliști din România. Cine poate să aplice

Publicat

pe

Biroul de Legătură al Parlamentului European în România lansează ediţia anului 2026 a programului de training în domeniul afacerilor europene pentru tineri jurnalişti.

„European Parliament Training Programme for Young Journalists“ se va desfășura la Constanța, în perioada 26 – 28 octombrie 2026. Activitățile includ un prim modul concentrat pe cunoștințele generale despre funcționarea Uniunii Europene, precum și pe activitatea mass-media pe teme legate de UE. Cei mai buni dintre jurnaliștii care finalizează prima parte a programului vor avea oportunitatea de a parcurge un al doilea modul, ce va avea loc la Bruxelles sau Strasbourg, la sediul Parlamentului European.

Costurile de transport și cazare în Constanța sunt acoperite de organizatori.

Condiții de eligibilitate

Pentru înscrierea la primul modul de training tinerii jurnaliști trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

– să fie absolvenți ai unui program de studii universitare de licență;

– să aibă o experiență de lucru în instituții de presă care să nu depășească în total trei ani;

– să manifeste un interes pentru temele europene.

Tinerii jurnaliști interesați pot transmite dosarul de candidatură la adresa de e-mail epbucarest@europarl.europa.eu, în intervalul 15 iulie 2026 – 31 august 2026.

Dosarul de candidatură este compus din:

– O scrisoare de intenție de cel mult o pagină, redactată în limba română, care va prezenta motivația participării, interesul pentru domeniul afacerilor europene și impactul preconizat al acestui program pentru viitorul profesional al candidatului;

– Curriculum Vitae, redactat în limba română;

– Copie după legitimația de presă sau scrisoare de recomandare de la instituția de presă cu care colaborează candidatul;

– O selecție de 2 link-uri cu materiale de presă publicate (articole, reportaje scrise, audio sau video).

Evaluarea candidaturilor se va face în baza criteriilor următoare: claritatea și coerenţa materialelor, veridicitatea informațiilor, abilitățile multimedia, sensibilitatea culturală, diversitate și incluziune.

Rezultatele selecției candidaturilor vor fi anunțate la finalul lunii septembrie.

Context

„European Parliament Training Programme for Young Journalists” este un exercițiu de consolidare a capacităților jurnalistice în domeniul Uniunii Europene ale tinerilor profesioniști din mass-media. Programul are scopul de a contribui la o mai bună înțelegere atât a modului în care funcționează Uniunea Europeană și Parlamentul European, cât și a democrației parlamentare și a valorilor pe care aceasta le reprezintă.Training-ul pentru tineri jurnaliști este un program al Parlamentului European, gestionat și implementat de un consorțiu format din Hikari Group si European Media Connections.

Contact

Pentru informații suplimentare vă rugăm să ne contactați la: epbucarest@europarl.europa.eu sau la telefon +40 788 788 879.

Citeste mai mult

Internațional

Cristian Mungiu a câștigat, pentru a doua oară, trofeul „Palme d’Or“, la Cannes

Publicat

pe

Cineastul român Cristian Mungiu, a câștigat trofeul Palme d’Or la cea de-a 79-a ediție a Festivalului de Film de la Cannes, cu ungmetrajul „Fjord“.

Filmul a mai cucerit patru distincții: Premiul François Chalais (François Chalais Prize), Prix de la Citoyenneté (Citizenship Award), Premiul Juriului Ecumenic (Ecumenical Jury Prize) şi Premiul FIPRESCI (International Critics’ Prize).

Filmul „Fjord“ este o dramă despre complexitatea moralității, cu acțiunea în Norvegia, unde un cuplu evanghelic foarte credincios româno-norvegian se stabilește împreună cu cei cinci copii ai săi și pare, la început, că se integrează fără probleme într-o societate care își proclamă toleranța și respectul față de minorități.

Însă totul se schimbă brusc atunci când apar suspiciuni de violență domestică împotriva copiilor. Autoritățile norvegiene încep să-i privească cu ochi critici pe cei doi soți, pun la îndoială educația lor strictă, care exclude utilizarea platformei video YouTube și a smartphone-urilor, și le critică credința religioasă.

Tensiunea crește până când se declanșează o procedură de plasament care îi vizează pe copii, inclusiv pe cel mai mic dintre frați, un nou-născut care era încă alăptat de mama sa.

Regizorul și scenaristul român Cristian Mungiu a devenit astfel cel de-al 10-lea cineast din istoria Festivalului de la Cannes care a câștigat de două ori mult râvnitul trofeu Palme d’Or – la 19 ani după victoria sa repurtată cu filmul ‘4 luni, 3 săptămâni și 2 zile’ în 2007.

Niciun cineast nu a câștigat de trei ori acest premiu.

Citeste mai mult

Internațional

Cu bicicleta la Zrenjanin. Se deschide, temporar, punctul de frontieră cu Serbia

Publicat

pe

La inițiativa Consiliului Județean Timiș, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră Române a aprobat și în acest an deschiderea temporară a unui punct de trecere a frontierei pietonal și naval, pe canalul Bega.

Ca urmare a interesului crescut din anii precedenți, Consiliul Județean Timiș a solicitat deschiderea punctului de frontieră în anumite perioade stabilite, pe traseul Timișoara – Zrenjanin.

Weekend-urile în care trecerea graniței va fi posibilă sunt următoarele:

  • 28–29 martie 2026, pietonal (biciclete);
  • 25–26 aprilie 2026 pietonal (biciclete);
  • 2–3 mai 2026 pietonal (biciclete);
  • 7–10 mai 2026 pietonal (biciclete);
  • 29–31 mai 2026 pietonal (biciclete) și naval/portuar pentru ambarcațiuni.

În toate aceste intervale, trecerea frontierei se va face între orele 08:00 și 20:00, în baza unui document de identitate valabil, cu respectarea reglementărilor în vigoare. În perioada 29–31 mai, traversarea va fi posibilă inclusiv pe apă.

Bicicliștii vor avea astfel posibilitatea de a parcurge traseul dintre Timișoara și Zrenjanin pe cea mai lungă pistă de biciclete din România, amenajată pe digul canalului Bega. Traseul are o lungime totală de aproximativ 70 de kilometri, dintre care 37 de kilometri pe teritoriul României.

Acest proiect contribuie la promovarea mobilității sustenabile și a cicloturismului în zona transfrontalieră, valorificând potențialul turistic al regiunii și încurajând un stil de viață activ.

În acest proiect, Consiliul Județean Timiș este partener alături de Administrația Bazinală de Apă Banat și de Primăria Zrenjanin.

Cei interesați să petreacă sfârșitul de săptămână la Zrenjanin pot găsi oportunități de cazare și locații de luat masa pe pagina de internet www.visitzrenjanin.com .

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite