Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Internațional

STUDIU. Risipa de hrană influențează clima

Publicat

pe

Obiceiurile alimentare ar trebui să se modifice, iar risipa hranei să fie diminuată pentru a putea lupta eficient împotriva schimbărilor climatice, susţine un grup de experţi internaţionali care funcţionează sub egida ONU (GIEC).

Totodată, aceştia arată că terenurile sunt degradate, fiind supuse unor „presiuni tot mai mari” din partea oamenilor care le exploatează. Pe de altă parte, experţii atrag atenţia că 30% din hrana produsă ajunge să fie aruncată la gunoi.

Delegaţi din 195 de ţări membre al Grupului interguvernamental de experţi în evoluţia climei au adoptat, după negocieri asidue, un raport întins pe 1.200 de pagini care cuprinde nu doar studii şi argumentări ştiin­ţifice, ci şi recomandări referitoare la obiceiurile alimentare pentru a lupta eficient împotriva încălzirii globale. Concluzia documentului este că „utilizarea terenurilor nu este sustenabilă şi contribuie la schimbările climatice”, a declarat copreşedintele Valerie Masson-Delmotte, potrivit AFP.

Aceasta arată că raportul subliniază importanţa de a acţiona fără întârziere, întrucât terenurile sunt supuse „unor presiuni tot mai mari” în încercarea de a produce tot mai mult. Însă tocmai acest lucru, spun experţii, este periculos atât pentru schimbările climatice, cât şi pentru faptul că pe viitor acele terenuri exploatate intensiv vor fi secătuite de nutrienţi şi, în consecinţă, vor deveni aride şi nu vor mai produce. Paradoxal însă, „deşi terenurile produc mai multe alimente decât ar fi nevoie pentru a hrăni întreaga lume, există încă 820 milioane de persoane care merg la culcare în fiecare seară fiindu-le foame”, subliniază Stephan Singer, reprezentant al Limate action network.

În ceea ce priveşte schimbarea obiceiurilor alimentare, experţii nu scriu negru pe alb că ar trebui să renunţăm la hrana de origine animală pentru a polua mai puţin, „nu înseamnă să devenim neapărat vegetarieni”, ci subliniază că ar trebui „să ne schimbăm obiceiurile de consum, ţinând cont de specificul fiecărei ţări”. „Unele regimuri alimentare necesită mai mult sol şi apă şi produc mai multe emisii de gaze cu efect de seră decât altele. Însă GIEC nu face o recomandare cu privire la regimurile alimentare”, a spus unul dintre copreşedinţii grupului de experţi, Jim Skea, prezentând o sinteză a raportului.

Totuşi, textul arată că „regimuri (alimentare) echilibrate bazate pe alimente vegetale, cum ar fi cele pe bază de cereale secundare (altele decât cele principale), leguminoasele, fructele şi legumele, fructele cu coajă lemnoasă (nucile) şi seminţele, precum şi alimentele de origine animală produse în sisteme rezistente, durabile, cu emisii reduse, oferă oportunităţi importante”.

În acelaşi timp, experţii trag un semnal cu privire la risipa alimentară înregistrată la nivel global şi arată că între 25% şi 30% din hrana produsă anual pentru consum uman – 1,3 miliarde de tone – este pierdută sau risipită. „Această cotă a crescut cu 40% în raport cu anul 1970 şi reprezintă echivalentul a 200 de calorii pe zi pentru fiecare individ de pe Terra”, subliniază raportul. Potrivit Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), această pierdere costă aproape 1.000 miliarde de dolari în fiecare an şi echivalează cu 8% din emisiile de gaze cu efect de seră. Risipa alimentară nu este însă la fel peste tot, potrivit FAO, consumatorii din ţările bogate aruncă la pubelă în fiecare an 222 milioane de tone de alimente în total, această cantitate reprezentând aproape un echivalent al întregii producţii alimentare a Africii subsahariene (230 milioane de tone).

Experţii GIEC arată că se poate vorbi de risipă alimentară şi în cazul celor care mănâncă prea mult, respectiv oamenii obezi: „Consumul dincolo de nevoile nutritive poate fi considerat o formă de risipă alimentară, care reprezintă un contributor cel puţin la fel de important la pierderile din sistemul alimentar ca aruncarea alimentelor la pubelă”. La nivel global, aproximativ 2 miliarde de adulţi sunt supraponderali sau obezi.

Totodată, experţii afirmă că lupta împotriva schimbărilor climatice este contra cronometru, în condiţiile în care „încălzirea globală la suprafaţa terestră a crescut foarte mult”.

Internațional

Cu bicicleta până la Zrenjanin. Cum se face trecerea graniței

Publicat

pe

Pasionații de ciclism sunt invitați să petreacă un nou weekend pe cea mai lungă pistă de biciclete din România, care leagă Timișoara de Zrenjanin.

Trecerea frontierei va fi posibilă în zilele de 28 și 29 iunie, între orele 8:00 și 20:00.

Traversarea graniței se face pe baza cărții de identitate.

Următorul weekend în care va fi permisă trecerea frontierei este 5–6 iulie, la solicitarea autorităților sârbe, cu ocazia evenimentului „Pile Fest 2025”, desfășurat la Žitište.

Acest proiect este derulat în parteneriat de Consiliul Județean Timiș, Administrația Bazinală de Apă Banat și Primăria Zrenjanin, promovând mobilitatea verde și colaborarea între comunitățile de pe cele două maluri ale frontierei.

Cei care aleg să-și petreacă sfârșitul de săptămână la Zrenjanin pot găsi informații despre cazare, restaurante și obiective turistice pe site-ul oficial: www.visitzrenjanin.com.

Citeste mai mult

Internațional

De la Timișoara la Zrenjanin, cu bicileta sau cu ambarcațiuni

Publicat

pe

În perioada 23-25 mai frontiera româno-sârbă va fi din nou deschisă pentru bicicliști și ambarcațiuni.

Consiliul Județean Timiș îi așteaptă pe toți iubitorii de natură și mișcare să profite de vremea frumoasă și să pornească într-o escapadă de weekend spre Serbia, pe două roți sau pe apă, din Timișoara spre Zrenjanin!

Trecerea frontierei se face cu cartea de identitate, de vineri până duminică, între orele 08:00 și 20:00.

Pentru cei care vor să exploreze mai mult, găsiți idei de cazare și locuri de luat masa pe: www.visitzrenjanin.com.

cordul pentru traversarea granței către Serbia, la fiecare sfârșit de lună, a fost prelungit până în august.

În acest proiect, CJ Timiș este partener alături de Administrația Bazinală de Apă Banat și de Primăria Zrenjanin.

Citeste mai mult

Internațional

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a primit premiul „Timișoara pentru Valori Europene“

Publicat

pe

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a primit, joi, la Timișoara, Premiul „Timișoara pentru Valori Europene“, cea mai înaltă distincție a Municipiului Timișoara, care onorează personalități care susțin valorile europene.

Președinta PE, Roberta Metsola: “Sunt puține orașe care reprezintă spiritul european așa cum o face Timișoara, un oraș al pionieratului, al curajului, al speranței. Orașul care a început Revoluția din 1989. Un oraș care știe prețul libertății și puterea noilor începuturi.

De aceea sunt profund onorată că orașul Timișoara a premiat Parlamentul European prin această recunoaștere a valorilor europene.

Vreau să mulțumesc locuitorilor Timișoarei, și în special primarului Dominic Fritz. Mulțumesc pentru leadership-ul dumneavoastră, pentru viziune și atașament față de Europa. Mulțumesc pentru Europa de aici”.

Primarul Dominic Fritz: „Ce moment mai bun pentru a celebra valorile europene decât astăzi, la doar câteva zile după ce cetățenii români au făcut o alegere clară și răsunătoare pentru parcursul nostru european. La alegerile de duminica trecută, mesajul nostru a fost fără echivoc: de la cetățenii orașului nostru la vocile din diaspora, Europa nu este doar o alegere politică sau economică. Este identitatea noastră. Este datoria noastră.

Roberta Metsola a fost mult timp un prieten al democrației românești. A fost alături de noi în timpul protestelor din 2017-2019, când românii au ieșit în stradă pentru a apăra statul de drept. Ea a vorbit când alții au tăcut. Într-un moment în care speranța părea fragilă, ea ne-a reamintit că Europa se uită la noi.

Și într-unul dintre cele mai frustrante și nedrepte momente pentru țara noastră, ea a spus clar și public: «Spațiul Schengen nu este complet fără România». Un adevăr simplu, rostit cu curaj”.

Foto: Primăria Timișoara

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite