Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Internațional

Topul celor mai inovatoare universități din Europa

Publicat

pe

Principalele centre educaţionale din Europa tind să fie găzduite de oraşe importante precum Londra, Berlin şi Paris. Dar inima inovaţiei europene nu este o metropolă majoră, ci un mic oraş din regiunea Flandra din Belgia. Aceasta este concluzia celui de-al doilea clasament anual al celor mai inovatoare universităţi din Europa, realizat de Reuters.

Lista identifică şi clasifică instituţiile de învăţământ care fac cel mai mult pentru a promova ştiinţa, a inventa noi tehnologii şi a contribui la stimularea economiei globale.
Conform acestui clasament publicat la 3 mai, cea mai inovatoare universitate din Europa, pentru al doilea an consecutiv, este KU Leuven din Belgia.

Această instituţie de aproape 600 de ani a fost fondată de papa Martin al V-lea, dar în prezent este mai bine cunoscută pentru tehnologie decât pentru teologie: KU Leuven menţine una dintre cele mai mari organizaţii independente de cercetare şi dezvoltare din lume. În anul fiscal 2015, cheltuielile pentru cercetare ale acestei universităţi au depăşit 454 milioane de euro şi portofoliul său de brevete include în prezent 586 de familii active, fiecare reprezentând o invenţie protejată în mai multe ţări.
Cum poate o universitate catolică relativ mică să depăşească în materie de inovaţii instituţii mai mari şi mai bine cunoscute din Europa? KU Leuven a câştigat primul loc în clasament în parte prin producerea unui mare număr de invenţii influente.

Cercetătorii săi prezintă mai multe brevete decât majoritatea celorlalte universităţi de pe continent, iar cercetători din afara acestui centru citează frecvent invenţiile KU Leuven în propriile lor cereri de brevet. Acestea sunt criterii cheie în clasamentul Reuters al celor mai inovatoare universităţi din Europa, care a fost realizat în colaborare cu Clarivate Analytics şi care s-a bazat pe date de proprietate şi analiza unor indicatori precum înregistrări de brevete şi referinţe bibliografice.

Cea de-a doua cea mai inovatoare universitate din Europa este Imperial College London, instituţie ai cărei cercetători au fost responsabili pentru descoperirea penicilinei, dezvoltarea holografiei şi inventarea fibrei optice.

Locul al treilea este ocupat de Universitatea din Cambridge, care a fost asociată cu 91 de laureaţi ai premiilor Nobel de-a lungul istoriei sale de 800 de ani.
Iar instituţia de pe locul al patrulea, Universitatea Tehnică din München, a dus la crearea a peste de 800 de companii din 1990, inclusiv o varietate de startupuri high-tech în diverse industrii, precum energie regenerabilă, semiconductori şi nanotehnologie.

În general, aceleaşi ţări care domină politica şi afacerile europene domină şi clasamentul celor mai inovatoare universităţi din Europa. Universităţile germane reprezintă 23 din cele 100de instituţii de pe listă, mai mult decât orice altă ţară, iar Marea Britanie se află pe locul al doilea, alături de Franţa, fiecare cu câte 17 instituţii. Dar aceste trei ţări sunt, de asemenea, printre cele mai populate şi bogate pe continent. Raportându-ne la aceşti factori, constatăm că ţările cu populaţii mult mai mici şi economii modeste le depăşesc adesea pe cele mari.

Republica Irlanda are doar trei şcoli în această listă, dar, cu o populaţie de mai puţin de 5 milioane de locuitori, aceasta se poate lăuda cu mai multe universităţi inovatoare pe cap de locuitor în top 100 decât orice altă ţară din Europa. Pe aceeaşi bază pe cap de locuitor, a doua ţară cea mai inovatoare pe listă este Danemarca, urmată de Belgia, Elveţia şi Olanda. Germania, Marea Britanie şi Franţa se situează în mijloc, ceea ce ar putea indica faptul că performează mai puţin decât vecinii lor mai mici. Având în vedere calculul pe cap de locuitor, niciuna dintre aceste ţări nu deţine nici măcar jumătate din cât are Irlanda.

Pentru a realiza clasamentul celor mai inovatoare universităţi din Europa, Clarivate Analytics (fosta divizie Intellectual Property & Science a Thomson Reuters) a început identificând mai mult de 600 de organizaţii globale care au publicat cele mai multe articole în revistele academice, inclusiv instituţii educaţionale, organizaţii non-profit şi instituţii finanţate de guverne.

Această listă a fost redusă la instituţiile care au depus cereri pentru cel puţin 50 de brevete la Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale (World Intellectual Property) în perioada 2010-2015. Apoi autorii au evaluat fiecare candidat în funcţie de 10 parametri diferiţi, concentrându-se pe lucrări academice (care indică cercetarea de bază) şi brevete (ce indică capacitatea unei instituţii de a pune în practică cercetarea şi de a-şi comercializa descoperirile). În cele din urmă, lista a fost redusă astfel încât să includă numai universităţile europene care apoi au fost clasificate în funcţie de performanţele lor.

Desigur, scrie agenţia britanică de presă, clasificarea relativă a oricărei universităţi nu oferă o imagine completă a faptului dacă cercetătorii săi desfăşoară o muncă importantă, inovatoare.

Întrucât clasamentul măsoară inovaţia la nivel de instituţie, poate trece cu vederea departamente sau programe deosebit de inovatoare: o universitate ar putea avea un nivel scăzut de inovare generală, dar în cadrul ei să opereze unul dintre cele mai inovatoare laboratoare de informatică din lume, de exemplu.

De asemenea, este important de menţionat că, indiferent în care parte a topului se situează o universitate, aceasta se află totuşi în primele 100 de pe continent. Toate aceste universităţi produc cercetări originale, creează tehnologii utile şi stimulează economia globală, conchide Reuters.

AGERPRES

Internațional

Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, va primi Premiul Timișoara pentru Valori Europene

Publicat

pe

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, este laureata de anul acesta a Premiului Timișoara pentru Valori Europene, înființat de Municipiul Timișoara. Premiul îi va fi înmânat la Timișoara în cadrul unei ceremonii de gală, care va avea loc în data de 22 mai.

Premiul a fost atribuit de un juriu format din personalități de vârf ale corpului profesional românesc în diverse domenii. În desemnarea Excelenței Sale, juriul apreciază că prin leadership-ul său puternic și viziunea clară asupra unei Europe unite și reziliente, a demonstrat că politica poate fi un instrument de progres și speranță. Într-un moment de provocări majore pentru Europa, Roberta Metsola a avut un rol esențial în mobilizarea sprijinului european pentru Ucraina, promovând măsuri concrete de asistență umanitară și militară, dar și susținând integrarea europeană a Republicii Moldova și a Ucrainei. Juriul este impresionat de poziția fermă a Robertei Metsola de aliat de încredere al României în eforturile de aderare la spațiul Schengen, reafirmând constant că locul țării noastre este alături de celelalte state membre în această zonă de liberă circulație.

„Îi mulțumesc Președintei Parlamentului European că a acceptat premiul Timișoarei. Acest premiu e o recunoaștere a poziției ei ferme de apărătoare și promotoare a valorilor europene. Roberta Metsola a fost în prima linie a celor care au mobilizat sprijinul european atunci când Rusia a invadat Ucraina. S-a bătut pentru dreptul României de a fi în Schengen. Face parte din tânăra generație de politicieni europeni care crede în construcția europeană și în valorile care o definesc, și care zi de zi reclădește încrederea oamenilor în democrație și în instituții. O așteptăm la Timișoara, pentru a celebra împreună Europa”, a spus primarul Dominic Fritz, inițiatorul premiului și membru în juriu.

Juriul a fost unanim în alegerea Președintei Roberta Metsola: „O respect mult și pentru că este un președinte al Parlamentului European pragmatic, echilibrat și un campion al consensului” (ambasadoarea Simona Miculescu), „Roberta Metsola, un spirit veșnic tânăr în politica europeană. Remarcabile toate inițiativele în domeniul anticorupției și curajul de care a dat dovadă în orice împrejurare, integritatea și fermitatea” (judecătoarea Iulia Motoc), „O apreciez pe Roberta Metsola pentru curajul de a apăra o Uniune Europeană construită pe compromisuri, păstrându-și în același timp convingerile puternice. Este o inspirație” (dirijorul Cristian Măcelaru), „Acordarea Timișoara Award for European Values dnei Roberta Metsola se încarcă

în aceste zile cu o semnificație aparte. Premiul nostru este un semn de solidaritate, implicare și speranță că aceste valori vor învinge” (scriitoarea Adriana Babeți), „Roberta Metsola este cu doar două luni mai mare decât mine: 46 de ani. Dar ea a atins obiective pentru care altora le-ar trebui de două ori mai mulți ani” (regizoarea Anca Miruna Lăzărescu).

Premiului Timișoara pentru Valori Europene a fost înființat de către Municipiul Timișoara pentru a onora personalități recunoscute pe plan internațional care, cu determinare, curaj și creativitate, promovează sau apără valorile europene în interiorul și în afara Uniunii Europene. Prima laureată a premiului a fost Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, prezentă la Timișoara anul trecut, pentru înmânarea premiului.

Membrii juriului sunt: Iulia Motoc (Haga), judecător al Curții Penale Internaționale; Cristian Măcelaru (Koeln), director muzical al Orchestrei Naționale a Franței; Simona Miculescu (Paris), ambasador, preşedinte al Conferinței generale a UNESCO; Anca Miruna Lăzărescu (Muenchen), regizoare și scenaristă; Adriana Babeți (Timișoara), scriitoare și critic literar; și Dominic Fritz, Primarul Timișoarei.

Evenimentul este organizat de Municipiul Timișoara prin Visit Timișoara, asociația de promovare a orașului, iar sponsor principal este compania PROFI.

Declarații ale membrilor juriului Premiului Timișoara pentru Valori Europene:

Simona Miculescu: „ Mă bucur că o vom onora pe Roberta Metsola, care are mai multe recorduri la activ – este cea mai tânără președinte al Parlamentului European, prima malteză și doar a treia femeie care ocupă această funcție. Domnia sa are la activ și recorduri de popularitate, pentru că farmecul și eficiența sa formidabilă lucrează deopotrivă asupra alegătorilor și a aleșilor: în 2024, la alegerile europene din Malta, a doborât recordul de voturi înregistrat vreodată, apoi, în Parlamentul European, a fost realeasă cu 95% din voturile exprimate. O respect mult și pentru că este un președinte al Parlamentului European pragmatic, echilibrat și un campion al consensului. Aștept cu plăcere să o celebrăm la Timișoara!”.

Iulia Motoc: „Roberta Metsola, un spirit veșnic tânăr în politica europeană. Remarcabile toate inițiativele în domeniul anticorupției și curajul de care a dat dovadă în orice împrejurare, integritatea și fermitatea cu care a impus importantul principiul al transparenței în Parlamentul European. Admirabile toate inițiativele ei în favoarea Moldovei, pe care o consideră o parte din familia europeană, Moldova așteptată cu brațele deschise în Uniunea Europeană”.

Cristian Măcelaru: „Cu o forță neclintită în promovarea drepturilor egale și a unei Europe mai incluzive și mai puternice, Roberta Metsola este alegerea perfectă pentru a primi Premiul Timișoara pentru Valori Europene. Eforturile ei constante de a lupta împotriva bigotismului și corupției, sprijinind în același timp agenda pro-europeană – nu ca un instrument de dominație, ci ca un catalizator al păcii pe un continent ale cărui identități culturale profunde formează o tapiserie bogată de viziuni diverse – reprezintă un exemplu remarcabil de urmat. O apreciez pe Roberta Metsola pentru curajul de a apăra o Uniune Europeană construită pe compromisuri, păstrându-și în același timp convingerile puternice. Este o inspirație să îi vedem devotamentul față de cauza noastră comună și iubirea pentru continentul pe care îl împărțim”.

Adriana Babeți: „Acordarea Timișoara Award for European Values doamnei Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, se încarcă în aceste zile cu o semnificație aparte. Premiul atestă atașamentul Timișoarei și al României pentru proiectul european, participarea efectivă la edificarea acestuia și la promovarea valorilor pe care el se construiește. Premiul nostru este un semn de solidaritate, implicare și speranță că aceste valori vor învinge”.

Anca Miruna Lăzărescu: „Roberta Metsola este cu doar două luni mai mare decât mine: 46 de ani – o vârstă minunată. Dar ea a atins obiective pentru care altora le-ar trebui de două ori mai mulți ani. Este cea mai tânără președintă a Parlamentului European, mamă a patru fii și luptă cu pasiune pentru valorile europene. Cuvintele ei – „Europa va supraviețui doar dacă încetăm să o considerăm un lucru de la sine înțeles” – m-au inspirat, alături de mulți alții, să nu luăm niciodată de-a gata realizările democratice din Europa. Niciodată!”

Citeste mai mult

Internațional

Papa Francisc a murit în a doua zi de Paști. În martie a împlinit 12 ani de pontificat

Publicat

pe

Papa Francisc a murit luni, în a doua zi de Paşte, la vârsta de 88 de ani, în timp ce se afla în convalescență după o pneumonie severă.

„Dragi fraţi şi surori, trebuie să anunţ cu profundă tristeţe moartea Sfântului nostru Părinte Francisc. În această dimineaţă, la ora (locală) 7.55, (8.55, ora României), Papa Francisc a revenit la Casa Tatălui. Întreaga sa viaţă a fost dedicată slujirii Domnului şi bisericii Sale. El ne-a învăţat să trăim valorile Evangheliei cu fidelitate, curaj şi dragoste universală, mai ales în favoarea celor mai săraci şi mai marginalizaţi. Cu o imensă recunoştinţă pentru exemplul său de adevărat ucenic al Domnului Isus, încredinţăm sufletul Papei Francisc iubirii infinite de milă a Dumnezeului Unic şi Treinic”, a anunţă cardinalul Kevin Farrell.

Vestea morţii Suveranului Pontif a fost confirmată de Vatican.

Cauza decesului nu este precizată, însă Papa se afla în convalescenţă, la Vatican, de la 23 martie, în urma unei spitalizări îndelungate la Spitalul Gemelli, la Roma, unde a fost internat la 14 februarie cu pneumonie.

Duminică, de Paşti, Papa a apărut la balconul Bazilicii Sf. Petru, la binecuvântarea „Urbi et Orbi”.

Papa, născut la 17 decembrie 1936, a fost ales la 13 martie 2013 în urma demisie lui Benedict al XVI-lea.

UPDATE:

Congregaţia Cardinalilor a decis marţi că funeraliile Papei vor avea loc sâmbătă, la ora 10.00 (11.00, ora României), la Bazilica Sfântul Petru.

Potrivit unui scurt comunicat, liturghia funerară din Piaţa Sfântul Petru va fi prezidată de cardinalul Giovanni Battista Re, decanul Colegiului Cardinalilor. Procesiunea va începe la ora locală 9.00 (10.00, ora României), permiţând credincioşilor să aducă un ultim omagiu primului papă latino-american.

Bazilica Santa Maria Maggiore din Roma va fi locul unde va fi înmormântat papa, aşa cum el însuşi a cerut, fiind o premieră, după 300 de ani, când un papă este înmormântat în afara Vaticanului.

Citeste mai mult

Internațional

Următorul Apple Watch ar putea integra o cameră inteligentă

Publicat

pe

Dacă seria Apple iPhone 17 va fi în centrul atenției și în acesta an, nici viitoarele ceasuri inteligente Apple Watch nu sunt mai prejos. Acum am aflat că un viitor Apple Watch ar putea include camere pentru monitorizare, extinzând eforturile Apple de inteligență artificială și inteligență vizuală de pe iPhone și pe încheietura mâinii.

Introducerea de către compania Apple a inteligenței vizuale oferă utilizatorilor o modalitate rapidă de a efectua căutări pe obiecte și semne fizice, potrivit AppleInsider. Potrivit cunoscutului Mark Gurman într-un recent buletin informativ Bloomberg, planul Apple pentru inteligența vizuală – visual intelligence este de a face din aceasta o caracteristică de bază a viitoarelor sale ceasuri. Aceasta include renunțarea la utilizarea modelelor AI externe de la OpenAI și Google pentru a alimenta funcția. În acest fel compania Apple vrea să folosească propria creație bazată pe AI. Cu toate acestea, Apple dorește să folosească inteligența vizuală și pe alt hardware care nu are de obicei o cameră la bord.

De asemenea, Mark Gurman scrie că Apple are în vedere adăugarea de camere la modelele standard și Ultra ale ceasurilor sale Apple Watch. Ambele versiuni ar putea avea o cameră frontală în interiorul afișajului, în timp ce Ultra poate avea una în lateral, lângă coroană și buton. Momentan nu știm dacă Ultra va acea doar o cameră în lateral sau și una în ecran.

Ideea Apple este de a folosi sistemul astfel încât AI să poată vedea lumea exterioară, care poate fi folosită pentru a furniza informații detaliate care pot îmbunătăți interogările. Acest concept este oarecum similar cu modul în care ar putea fi folosite camerele AirPods. În ceea ce privește momentul în care ar putea ajunge un Apple Watch echipat cu cameră, Gurman propune că este ceva ce Apple ar putea realiza până în 2027. Încă nu am văzut așa ceva la alte companii, nici chiar la Galaxy Watch Ultra, al companiei Samsung.

Ideea unei camere în interiorul unui Apple Watch a fost prezentată de mai multe ori în trecut. În afară de zvonuri și speculații, după mai multe brevete, Apple nu a realizat nimic în acest sens. Totuși, în privința acestei camere, se preconizează utilizarea acesteia și pentru efectuarea și primirea apelurilor video. De asemenea, acea cameră ar putea fi folosită pentru lucruri precum monitorizarea biometrică, cum ar fi ritmul cardiac al unui utilizator sau Face ID, printre alte aplicații video tipice.

În 2020 a apărut și un concept în care camera și blițul sunt vizibile extern pe un Apple Watch numai atunci când este necesar și ascunse atunci când nu sunt utilizate. A existat, de asemenea, propunerea de a-l ascunde în coroana digitală sau la capătul unei curele de ceas. Evident, Apple pur și simplu nu a trecut de fapt la producerea unuia dintre concepte ca un produs real.

Apple Watch Series 11 va vedea lumina zilei cel mai probabil în septembrie, alături de seria iPhone 17. Cu toate acestea, nu îndrăznim să spunem dacă această cameră în ecran va fi la bordul noilor ceasuri inteligente Apple, dar sperăm.

Foto: apple.com

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite