Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Internațional

Topul celor mai inovatoare universități din Europa

Publicat

pe

Principalele centre educaţionale din Europa tind să fie găzduite de oraşe importante precum Londra, Berlin şi Paris. Dar inima inovaţiei europene nu este o metropolă majoră, ci un mic oraş din regiunea Flandra din Belgia. Aceasta este concluzia celui de-al doilea clasament anual al celor mai inovatoare universităţi din Europa, realizat de Reuters.

Lista identifică şi clasifică instituţiile de învăţământ care fac cel mai mult pentru a promova ştiinţa, a inventa noi tehnologii şi a contribui la stimularea economiei globale.
Conform acestui clasament publicat la 3 mai, cea mai inovatoare universitate din Europa, pentru al doilea an consecutiv, este KU Leuven din Belgia.

Această instituţie de aproape 600 de ani a fost fondată de papa Martin al V-lea, dar în prezent este mai bine cunoscută pentru tehnologie decât pentru teologie: KU Leuven menţine una dintre cele mai mari organizaţii independente de cercetare şi dezvoltare din lume. În anul fiscal 2015, cheltuielile pentru cercetare ale acestei universităţi au depăşit 454 milioane de euro şi portofoliul său de brevete include în prezent 586 de familii active, fiecare reprezentând o invenţie protejată în mai multe ţări.
Cum poate o universitate catolică relativ mică să depăşească în materie de inovaţii instituţii mai mari şi mai bine cunoscute din Europa? KU Leuven a câştigat primul loc în clasament în parte prin producerea unui mare număr de invenţii influente.

Cercetătorii săi prezintă mai multe brevete decât majoritatea celorlalte universităţi de pe continent, iar cercetători din afara acestui centru citează frecvent invenţiile KU Leuven în propriile lor cereri de brevet. Acestea sunt criterii cheie în clasamentul Reuters al celor mai inovatoare universităţi din Europa, care a fost realizat în colaborare cu Clarivate Analytics şi care s-a bazat pe date de proprietate şi analiza unor indicatori precum înregistrări de brevete şi referinţe bibliografice.

Cea de-a doua cea mai inovatoare universitate din Europa este Imperial College London, instituţie ai cărei cercetători au fost responsabili pentru descoperirea penicilinei, dezvoltarea holografiei şi inventarea fibrei optice.

Locul al treilea este ocupat de Universitatea din Cambridge, care a fost asociată cu 91 de laureaţi ai premiilor Nobel de-a lungul istoriei sale de 800 de ani.
Iar instituţia de pe locul al patrulea, Universitatea Tehnică din München, a dus la crearea a peste de 800 de companii din 1990, inclusiv o varietate de startupuri high-tech în diverse industrii, precum energie regenerabilă, semiconductori şi nanotehnologie.

În general, aceleaşi ţări care domină politica şi afacerile europene domină şi clasamentul celor mai inovatoare universităţi din Europa. Universităţile germane reprezintă 23 din cele 100de instituţii de pe listă, mai mult decât orice altă ţară, iar Marea Britanie se află pe locul al doilea, alături de Franţa, fiecare cu câte 17 instituţii. Dar aceste trei ţări sunt, de asemenea, printre cele mai populate şi bogate pe continent. Raportându-ne la aceşti factori, constatăm că ţările cu populaţii mult mai mici şi economii modeste le depăşesc adesea pe cele mari.

Republica Irlanda are doar trei şcoli în această listă, dar, cu o populaţie de mai puţin de 5 milioane de locuitori, aceasta se poate lăuda cu mai multe universităţi inovatoare pe cap de locuitor în top 100 decât orice altă ţară din Europa. Pe aceeaşi bază pe cap de locuitor, a doua ţară cea mai inovatoare pe listă este Danemarca, urmată de Belgia, Elveţia şi Olanda. Germania, Marea Britanie şi Franţa se situează în mijloc, ceea ce ar putea indica faptul că performează mai puţin decât vecinii lor mai mici. Având în vedere calculul pe cap de locuitor, niciuna dintre aceste ţări nu deţine nici măcar jumătate din cât are Irlanda.

Pentru a realiza clasamentul celor mai inovatoare universităţi din Europa, Clarivate Analytics (fosta divizie Intellectual Property & Science a Thomson Reuters) a început identificând mai mult de 600 de organizaţii globale care au publicat cele mai multe articole în revistele academice, inclusiv instituţii educaţionale, organizaţii non-profit şi instituţii finanţate de guverne.

Această listă a fost redusă la instituţiile care au depus cereri pentru cel puţin 50 de brevete la Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale (World Intellectual Property) în perioada 2010-2015. Apoi autorii au evaluat fiecare candidat în funcţie de 10 parametri diferiţi, concentrându-se pe lucrări academice (care indică cercetarea de bază) şi brevete (ce indică capacitatea unei instituţii de a pune în practică cercetarea şi de a-şi comercializa descoperirile). În cele din urmă, lista a fost redusă astfel încât să includă numai universităţile europene care apoi au fost clasificate în funcţie de performanţele lor.

Desigur, scrie agenţia britanică de presă, clasificarea relativă a oricărei universităţi nu oferă o imagine completă a faptului dacă cercetătorii săi desfăşoară o muncă importantă, inovatoare.

Întrucât clasamentul măsoară inovaţia la nivel de instituţie, poate trece cu vederea departamente sau programe deosebit de inovatoare: o universitate ar putea avea un nivel scăzut de inovare generală, dar în cadrul ei să opereze unul dintre cele mai inovatoare laboratoare de informatică din lume, de exemplu.

De asemenea, este important de menţionat că, indiferent în care parte a topului se situează o universitate, aceasta se află totuşi în primele 100 de pe continent. Toate aceste universităţi produc cercetări originale, creează tehnologii utile şi stimulează economia globală, conchide Reuters.

AGERPRES

Internațional

Tincuța Marin reprezintă Galeria Jecza din Timișoara la Veneția

Publicat

pe

Galeria Jecza din Timișoara alături de Fundația Interart Triade magnetizează publicul din Veneția cu o expoziție în premieră în orașul celebrei Bienale de Artă, redeschizând vizitatorilor, după un deceniu un spațiu vechi de peste 900 de ani, cu o expoziție intens apreciată de critici, colecționari și iubitori de artă.

Una dintre cele mai interesante și apreciate artiste ale noii generații, de creatori din România expune la Veneția în timpul Binealei de Artă care este în plină desfășurare. Reprezentată de Galeria Jecza din Timișoara și de galeria Ellen de Bruijne Projects din Amsterdam, artista vizuală Tincuța Marin își prezintă cea mai recentă instalație într-un spațiu aparte din principalul oraș al regiunii Veneto.

Anul acesta, Bienala de Artă de la Veneția se bucură de o prezență românească interesantă, care vine în completarea evenimentului principal. Una din artistele care expune pe durata primei luni a Bienalei, până la mijlocul lunii mai, este Tincuța Marin. Artista expune într-o capelă de secol XII – Oratorio dei Crociferi în Campo dei Gesuiti, Cannaregio. Închisă publicului de 10 ani, capela, care ea în sine este o operă de artă, este gazda instalației Where the Sun Sleeps (Locul unde soarele doarme) realizată de tânăra artistă.

„Instalația Tincuței Marin Where the Sun Sleeps (Locul unde soarele doarme) este amplasată în mijlocul acestei bijuterii venețiene, care în mod normal nu este deschisă publicului, găzduind o serie excepțională de picturi ale lui Giacomo Palma Cel Tânăr, realizate între 1583 și 1592, marcând apogeul Renașterii venețiene. Acest ciclu pictural se remarcă prin faptul că este unul dintre puținele din arta venețiană a secolului al XVI-lea finalizat de un singur artist, oferind o viziune artistică unitară, care nu are egal decât cu lucrările lui Tintoretto din Școala San Rocco.

Lucrarea Tincuței Marin este compusă din 4 sculpturi de bronz, care poartă simbolic sau ocrotesc protectiv 4 pânze de mari dimensiuni”, declară Andrei Jecza, fondatorul Galeriei Jecza. Alăturând în instalația sa sculpturile și pictura, Tincuța Marin creează un suport între cele două, ceea ce o diferențiază de alți artiști ai generației ei. Expoziția este deschisă publicului până în data de 12 mai, zilnic, între orele 10:00 și 18:00.

Despre instalația Where the Sun Sleeps (Locul unde soarele doarme), Adina Drinceanu curatorul expoziției, transmite că ea apare în pragul trecutului și prezentului, pe fundalul istoric al Oratoriului: „Tincuța Marin creează un colaj anacronic al timpului, asemănător unui „wunderkammer” plin de artefacte temporale eclectice refolosite pentru noi narațiuni.

Zeități egiptene, referințe medievale și moderniste nu sunt folosite pentru greutatea lor simbolică, ci ca elemente într-un lexicon pictural mai mare care dansează pe marginea fantasmagoriei”.

* În vârstă de 29 de ani, artista din Galați trăiește și lucrează la Cluj-Napoca este reprezentată de Galeria Jecza din 2021 și de Ellen de Bruijne Projects din 2024. Tincuța Marin are deja un palmares expozițional bogat, cu prezențe solo și de grup în țară și în străinătate, numeroase din lucrările ei regăsindu-se în colecții importante. Anul trecut a fost expusă în cadrul programului Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii în cadrul Fundației Triade și a galeriei Jecza, iar în luna decembrie a fost prezentată publicului american, la Miami Untitled Art Fair, un reper în domeniul colecționarilor de artă la nivel mondial.

Citeste mai mult

Internațional

iPhone 16 ar putea veni cu mai mult RAM și spațiu de stocare

Publicat

pe

Tot mai multe informații încep să apară despre seria Apple iPhone 16 chiar dacă mai avem destul timp până la lansarea preconizată în luna septembrie. Cel mai recent zvon sugerează că modelul mai mic iPhone 16 va veni cu mai multă memorie RAM și capacitate de stocare.

Informația vine din Coreea de Sud, prin intermediul cunoscutului tipster @Tech_Reve. Potrivit site-ului britanic TechRadar, tipsterul afirmă că iPhone 16 la nivel de bază ar putea veni cu 8GB de memorie RAM și 256GB de stocare, pentru a oferi AI-ului integrat spațiu suplimentar pentru gândi, stoca și procesa comenzile date telefonului.

Pentru comparație, cel mai ieftin Apple iPhone 15, modelul de bază, are 6GB RAM și 128GB spațiu de stocare. 8GB sunt rezervați pentru modelul Apple iPhone 15 Pro. Trebuie să menționăm că sunt disponibile și versiuni cu 256 și 512GB capacitate de stocare pentru iPhone 15. Cum am menționat mai sus, acest supliment de RAM și stocare este necesar pentru munca suplimentară de care au nevoie instrumentele AI generative. Apple nu vrea să rămână în urmă față de Samsung care a lansat pe Galaxy S24, Galaxy S24+ și Galaxy S24 Ultra cu Galaxy AI sub aripa acestuia fiind multe funcții cu inteligență artificială.

Apple vrea să desfășoare cât mai multă muncă de calcul pe plan local, fără a transfera fluxuri de date către și de la servere de pe web. Înseamnă că mai multe informații sunt stocate exclusiv pe telefon sau laptop, unde sunt sigure și private. Acest lucru se potrivrște cu filozofia de confidențialitate Apple și, prin urmare, cu cât este nevoie de mai puțină procesare în cloud, cu atât mai bine.

Dacă acest lucru se va întâmpla cu funcțiile AI pe care Apple le-a promis, atunci iPhone 16 ar putea avea nevoie de memorie suplimentară. Totuși, așa cum recunoaște acest tipster, nimic nu este confirmat încă, iar planurile Apple s-ar putea schimba în continuare. De asemenea, automat se ridică întrebarea cât de mult din această funcționalitate AI ar putea trece la telefoane Apple mai vechi, mai puțin puternice.

Nu știm exact care vor fi aceste funcții AI de la Apple, dar toate semnele sunt că sistemul de operare iOS 18 va include o grămadă de instrumente AI generative similare cu cele pe care le-am văzut pe alte telefoane, de exemplu la Samsung.

Foto: Future

Citeste mai mult

Internațional

România şi Bulgaria aderă duminică în mod parţial în spaţiul Schengen

Publicat

pe

România şi Bulgaria aderă duminică în mod parţial în spaţiul Schengen – după 16 ani de aşteptare -, o aderare care înfurie transportatorii rutieri, conform AFP.

Pasagerii români şi bulgari nu vor mai fi obligaţi să prezinte un paşaport sau o viză de călătorie, atunci când folosesc transportul aerian sau maritim, în spaţiul Schengen, începând de duminică.

Pe drumuri însă, controalele sunt menţinute deocamdată, spre marea nemulţumire a şoferilor – din cauza vetoului Austriei, singurul stat membru al Uniunii Europene (UE) refractar, de frica unui aflux de solicitanţi de azil.

Excluşi din acest proces, transportatorii rutieri sunt furioşi.

În pofida acestei aderări parţiale, este vorba despre o etapă care are o puternică valoare simbolică în cele două foste ţări comuniste.

„Este un mare succes al celor două ţări”, salută într-un comunicat preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen.

Însă acest acord este doar o aderare parţială, care continuă să ridice probleme schimburilor regionale şi care este dictată în parte din consideraţii de politică internă ale unor state membre UE.

Pe aeroportul din capitala română, unde majoritatea zborurilor deservesc spaţiul Schengen, echipe au pregătit toată săptămâna acestă mică „revoluţie” şi au promis o creştere a efectivelor în vederea unor controale inopinante, mai ales ale minorilor, „pentru a evita ca ei să fie prada unor reţele de trafic de persoane”, potrivit Guvernului român.

Agenţii desfăşuraţi urmează totodată „să ghideze pasagerii şi să-i identifice pe cei care profită să părăsească ilegal România”.

Prin această dublă aderare, această zonă, înfiinţată în 1985, va număra de-acum 29 de state membre – 25 dintre cele 27 de state membre UE şi vecinii lor asociaţi, Elveţia, Norvegia, Islanda şi Liechtenstein.

De la începutul lui 2024, cetăţenii kosovari beneficiază de posibilitatea de a călători în spaţiul Schengen fără să fie nevoiţi să tracă prin procedurile de obţinere a unei vize pe o perioadă scurtă de timp.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite