Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Locale

Opt focare de infecții cu COVID-19, în județul Timiș. Localitatea Făget, în carantină

Publicat

pe

Opt focare de infecții cu noul coronavirus sunt active în judeţul Timiş, iar cele mai multe cazuri, 142 au fost confirmate la o unitate de procesare a cărnii din Timişoara.

Oraşul Făget, cu 47 de cazuri,  a intrat în carantină, duminică la ora 19.00.

„În contextul pandemiei COVID-19, pe raza judeţului Timiş, situatia epidemiologica se caracterizeaza prin existenţa a nouă focare declarate, la nivelul cîrora s-au instituit toate măsurile impuse de situatie si sunt monitorizate in permanenţă cu maxima atentie, pentru a preveni răspândirea infecţiei cu virusul SARS-Cov-2, necondiţionat de eforturile pe care le implică acest lucru. Dintre acestea, opt focare mai sunt active şi se află în stricta supraveghere a specialiştilor din cadrul DSP Timiş”, a anunțat Direcția de Sănătate Publică Timiş, într-un comunicat de presă de duminică seara.

Primul focar se află la Sfitalul CFR Timişoara unde au fost confirmate 9 cazuri. Al doilea este la o unitate de procesare a cărnii din Timişoara unde au fost confirmate 142 de cazuri din 1.364 de teste efectuate.

La Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă Timişoara au fost depistate 15 cazuri de COVID – 19, iar la un spital privat, tot din Timişoara, au fost confirmate 6 cazuri.

La Spitalul de Psihiatrie Gătaia sunt 12 cazuri de COVID – 19, alte trei la o unitate economică, 11 într-o localitate din judeţ, iar 47 la Făget, oraş care a intrat duminică, la ora 19.00, în carantină.

Toate aceste focare se află sub supravegherea Direcţiei de Sănătate Publică Timiş.

Un al nouălea focar de infecţie declarat în cazul unui obiectiv economic a fost închis, dar a rămas în continuare în monitorizarea DSPJ Timiş.

Printre măsurile luate de DSP Timiş, în aceste focare se numără reinstruirea personalului medical în vederea respectării măsurilor de protecţie şi profilaxie (purtarea echipamentului la locul de muncă: mască, mănuşi, halate şi ochelari la manevre generatoare de aerosoli) ; întreruperea activităţii secţiei pentru efectuarea curăţeniei şi dezinfecţiei terminală şi continuarea apoi a activităţii doar pentru consultaţii de urgenţă cu personalul negativ şi care nu a fost în tură cu personalul depistat pozitiv; repetarea instruirii personalului medical în vederea respectării măsurilor de protecţie şi profilaxie (purtarea echipamentului la locul de muncă: mască, mănuşi, halate şi ochelari la manevre generatoare de aerosoli); informarea contacţilor apropiaţi privind măsurile de profilaxie şi control.

În judeţul Timiş, în secţiile de Terapie Intensivă, dintr-un total de 35 de paturi, 16 sunt ocupate în secţiile anti- Covid. De asemenea, din 237 de paturi disponibile pentru pacienţii depistaţi cu SARS COV 2, 139 sunt ocupate.

De la începutul pandemiei şi până în prezent, în judeţul Timiş au fost depistate 995 de cazuri COVID – 19, iar 12 dintre acestea doar în ultimele 24 de ore.

Locale

Alianțe pentru hrană bună. Inițiative locale pentru susținerea gastronomiei durabile în Banat

Publicat

pe

În contextul în care Banatul se pregătește să își susțină candidatura pentru titlul de Regiune Gastronomică Europeană, reprezentanți ai unor inițiative locale din domeniul producției alimentare, gastronomiei sustenabile, turismului responsabil și societății civile s-au întâlnit, marți, 10 martie 2026, la Timișoara, în cadrul mesei rotunde „Din grădină în farfurie: alianțe urban-rural pentru hrană bună în Regiunea Vest”, având ca obiectiv consolidarea lanțurilor alimentare scurte și promovarea practicilor agroecologice.

Întâlnirea a facilitat un dialog deschis între producători, bucătari, inițiative sociale și organizații care promovează alimentația responsabilă și valorificarea resurselor locale. Participanții au discutat despre modul în care colaborarea dintre aceste inițiative poate contribui la dezvoltarea unui sistem alimentar local mai echitabil, mai sustenabil și mai conectat la specificul cultural și natural al regiunii.

Reprezentanții Asociației Visit Timiș – Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului în Județul Timiș, coordonator al proiectului „Banat – Regiune Gastronomică Europeană 2028”, au prezentat informații actualizate legate de procesul de pregătire a candidaturii.

Dintre inițiativele locale prezente amintim: Asociația Curtea Culorilor din Sârbova – întreprindere socială de inserție care gestionează un atelier de brânzeturi artizanale; Agape artă&natură din Silagiu – cramă locală care produce vinuri artizanale într-o manieră sustenabilă, cu respect pentru mediu, oameni și tradițiile locale; puncte gastronomice locale din Timiș și Hunedoara – Amzokulinar, Punctul Gastronomic Local Din Grădina lui Raul și Nopcsa’s Grill Sântămăria.

De asemenea, au fost prezenți reprezentanți ai Asociației Explorează Zărandul – Petriș, întreprindere socială care promovează turismul sustenabil, Asociația My Banat, organizație care promovează tradițiile din Banat și dezvoltă instrumente de coagulare a comunității, Cămara din Totești, din Țara Hațegului, recunoscută pentru produsele artizanale realizate din ingrediente locale și din flora spontană, recoltate responsabil, Asociația Degustaria, reprezentată de Laura Laurențiu, bucătar și blogger culinar, cunoscută pentru promovarea practicilor sustenabile de gătit, cu accent pe sezonalitate și reducerea risipei alimentare, precum și Tudor Stricescu, inițiatorul comunității Slow Food Timișoara. Întâlnirea a fost găzduită de  Reciproc, întreprindere socială din Timișoara care promovează consumul responsabil și lanțurile alimentare scurte.

Discuțiile au evidențiat importanța practicilor agroecologice, a valorificării produselor locale și a respectării specificului regional în construirea unei identități gastronomice durabile. Participanții au explorat posibilitatea unor acțiuni comune și oportunitatea dezvoltării rețelei locale Slow Food, care să sprijine producătorii locali, să încurajeze consumul responsabil și să contribuie la educația alimentară a comunității.

În cadrul întâlnirii a fost prezentată și petiția europeană GoodFood4All, o inițiativă care urmărește recunoașterea accesului la hrană adecvată, nutritivă și sustenabilă ca drept uman fundamental în Uniunea Europeană. Demersul promovează politici publice care să susțină sisteme alimentare echitabile, sănătoase și prietenoase cu mediul. Petiția poate fi semnată de către orice cetățean cu vârsta de peste 18 ani, aici.

Masa rotundă a fost organizată de CRIES – Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice & Solidare, în parteneriat cu Visit Timiș – Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului în Județul Timiș, și face parte din proiectul „Rebooting the Food System: Youth Engagement for Agroecology and Due Diligence”, coordonat în România de Asociația Mai bine și co-finanțat de Comisia Europeană.

Prin astfel de întâlniri, organizatorii își propun să consolideze colaborarea dintre inițiativele locale care contribuie la dezvoltarea unui sistem alimentar mai responsabil, bazat pe producție locală, respect pentru natură și valorizarea patrimoniului gastronomic regional.

Citeste mai mult

Locale

Cine se va ocupa de construirea Stadionului „Dan Păltinișanu“. Când trebuie finalizat proiectul

Publicat

pe

Compania Naţională de Investiţii (CNI) a anunţat, marţi, asocierea CONCELEX (Leader), Construcţii Erbaşu, Concelex Engineering SRL, Terra Gaz Construct, al cărei lider este compania CONCELEX a câștigat licitaţia pentru realizarea stadionului Dan Păltinişanu din Timişoara.

Dacă nu vor fi depuse contestaţii, în curând va fi semnat contractul.

Investiţia de aproximativ 140 de milioane de euro trebuie să fie gata până în 2028.

„Stadionul Dan Păltinişanu are constructor! Compania Naţională de Investiţii a anunţat astăzi numele companiei care va construi noua arenă a Timişoarei. Procedura de selecţie a fost finalizată, avem un constructor, iar dacă în următoarele zece zile nu va fi depusă nicio contestaţie, se poate semna contractul de finanţare”, a anunţat marţi, Alfred Simonis, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş.

La finalizarea procedurilor, societatea câştigătoare va demara etapa de proiectare şi mai apoi lucrarile efective de ridicare a noului stadion.

„Sunt paşi obligatorii care durează deja de mult timp, dar ne apropiem de momentul pe care îl aşteptăm cu toţii de ani buni. A fost lipsă de încredere, deznădejde, amânări, dar, până la urmă, proiectul nostru merge înainte cu toate piedicile puse de-a lungul timpului de oameni care trebuiau să îl susţină. Vom avea la Timişoara cel mai modern stadion din România!”, a mai informat Simonis.

Compania CONCELEX a construit noul Stadion Steaua, din Bucureşti, unul cu 31.254 de locuri, inaugurat în urmă cu 4 ani. De asemenea, CONCELEX a mai construit, la Timişoara, noul Terminal al Aeroportului Internaţional.

De asemenea. Erbaşu Construcţii a ridicat, la Timişoara, noua Maternitate Bega şi Centrul de Mari Arşi.

Noul Stadion „Dan Păltinişanu” de 32.000 de locuri de la Timişoara, cu tribune acoperite, va costa aproximativ 140 de milioane de euro şi trebuie să fie gata până în 2028.

Stadionul „Dan Păltinișanu” va fi demolat. Ce se ridică în locul arenei

Citeste mai mult

Locale

STUDIU. Medicul de familie, primul punct de contact când apare o problemă de sănătate, la Timișoara

Publicat

pe

8 din 10 timișoreni se declară mulțumiți de starea lor de sănătate, arată un studiu realizat de Primăria Municipiului Timișoara, în parteneriat cu Universitatea de Vest. Cercetarea completează datele Barometrului Calității Vieții și oferă o imagine mai amplă asupra modului în care timișorenii își percep starea de sănătate și accesul la servicii medicale. Astfel, rezultatele oferă municipalității repere pentru dezvoltarea serviciilor medicale și pentru prioritizarea investițiilor la Spitalul Municipal, Spitalul de Copii Louis Țurcanu și Spitalul Victor Babeș.

„Politicile publice bune pornesc de la înțelegerea realității din oraș. De aceea, am început să colectăm tot mai multe date despre Timișoara și despre timișoreni, cu accent acum pe sănătate. Astfel de informații sunt valoroase pentru modul în care investim în acest domeniu, care necesită un efort comun al mai multor profesioniști și instituții, care contribuie, fiecare după competență, la funcționarea sistemului medical. Pentru noi ca administrație, cea mai importantă investiție este noul Spital Municipal conceput pe structură modulară, astfel încât să poată fi extins și adaptat în timp, pe măsura evoluțiilor medicale și a nevoilor pacienților. Am finalizat, împreună cu Banca Mondială, studiul de fezabilitate și vor urma etape care duc proiectul în faza de implementare în parteneriat public – privat”, a declarat viceprimarul Paula Romocean.

Rezultatele arată că majoritatea timișorenilor se percep ca fiind sănătoși. Mulți dintre ei declară că nu au probleme medicale sau că țin sub control afecțiuni deja diagnosticate. Studiul arată însă și diferențe clare între generații: tinerii spun mult mai des că nu au probleme de sănătate, în timp ce persoanele în vârstă urmează mai frecvent tratamente pentru afecțiuni cronice.

„A devenit o obișnuință să ne întâlnim la UVT într-un astfel de format, pentru ca să dezbatem date rezultate din studiile de opinie. Iată, astăzi avem datele unui barometru privind starea de sănătate, după ce am derulat mai multe ediții ale barometrului calității vieții. Ne putem gândi ca pe viitor, alături de primărie, să derulăm și alte tipuri de studii sectoriale, ca de pildă un barometru al educației, unul despre antreprenoriat, ca să putem lua decizii plecând de la studii clare. Se spune că managerii adevărați creează produse, iar liderii adevărați creează culturi. Încep să cred că se conturează o cultură a datelor publice și studiilor sectoriale, evaluate de facultatea de profil de la UVT și dezbătute în comunitate”, a spus rectorul Universității de Vest, prof.univ.dr. Marilen Gabriel Pirtea.

„Considerăm că astfel de inițiative oferă informații valoroase pentru înțelegerea nevoilor reale ale comunității și pot constitui un punct de plecare pentru elaborarea unor politici publice eficiente în domeniul sănătății. Numai prin colaborare între universități, autorități locale și parteneri instituționali putem contura o strategie coerentă și sustenabilă pentru asigurarea sănătății populației din Timișoara. Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara își reafirmă disponibilitatea de a continua aceste parteneriate și de a contribui activ la proiecte care au ca obiectiv creșterea calității vieții și a stării de sănătate a comunității timișorene”, a transmis prof.univ.dr. Andrei Motoc, prorector al Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”.

Datele arată și modul în care timișorenii intră în contact cu sistemul medical. Pentru mai mult de jumătate dintre cei chestionați, medicul de familie rămâne primul punct de contact atunci când apare o problemă de sănătate. Aproape unul din cinci timișoreni apelează direct la o clinică privată. În alegerea serviciilor medicale, profesionalismul personalului medical și condițiile din unitățile sanitare reprezintă principalele criterii menționate de respondenți.

Studiul evidențiază și rolul prevenției. Persoanele cu studii superioare merg mai des la medic pentru controale de rutină. În schimb, persoanele cu nivel educațional mai redus ajung mai des la medic pentru a continua tratamente deja începute. Datele arată cât de importantă rămâne informarea corectă și accesul la prevenție pentru sănătatea comunității.

Timișorenii folosesc atât sistemul public, cât și serviciile medicale private. Serviciile private primesc o evaluare ușor mai bună din partea respondenților, însă majoritatea timișorenilor aleg în continuare sistemul public atunci când au nevoie de îngrijiri medicale, în special în rândul persoanelor în vârstă.

Rezultatele studiului oferă administrației locale și instituțiilor medicale o bază de date utilă pentru decizii și investiții care răspund nevoilor reale ale comunității.

Studiul reprezintă o subcomponentă a Barometrului Calității Vieții în Timișoara și a fost realizat de o echipă de cercetători din cadrul Universității de Vest din Timișoara. Cercetătorii au aplicat un sondaj de opinie publică în perioada iunie – noiembrie 2025. Eșantionul cuprinde de 2.511 persoane cu vârsta de peste 18 ani din oraș și a fost stratificat în funcție de gen și vârstă. Marja de eroare este de ±2%. Datele au fost colectate atât față în față (1.319 respondenți), cât și online (1.192 respondenți).

Studiul este disponibil la următorul link: https://assets.primariatm.ro/e1680cf7-59f9-4c93-becb-e54fe89de6e2.pdf

 

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite