Ne găsiți și pe:

Actualitate

Marilen Pirtea: „Modalitatea de recunoaștere a diplomelor ne așază între sistemele de învățământ ale Europei considerate nereformate, conservatoare”

Publicat

pe

Universitatea din București a adus în atenția Ministrului Educației, dl. Adrian Curaj, și a opiniei publice procedurile legate de recunoașterea diplomelor universitare obținute în Uniunea Europeană și în Spațiul Economic European și a propus ca universitățile să fie cele care fac recunoaștere diplomelor. Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor, unitate în subordinea Ministerului Educației Naționale și a Cercetării Științifice a replicat, invocând eficiența procedurilor aplicate și argumentând astfel necesitatea menținerii actualului sistem centralizat de recunoaștere a diplomelor.

După cum spunea și punctul de vedere CNRED, recunoașterea diplomelor în Europa a fost instituționalizată prin Procesul Bologna. Reamintim opiniei publice faptul că România este semnatară a Declarației de la Bologna și participantă în Procesul Bologna, alături de celelalte țări ale Ariei Europene a Învățământului Superior (European Higher Education Area), cooperare politică ce excedă Uniunea Europeană și Spațiul Economic European.

În ultimul raport al Procesului Bologna, cel din 2015, țările participante au fost grupate în funcție de autoritatea responsabilă pentru recunoașterea diplomelor. Astfel, România apare în compania Albaniei, Azerbaidjanului, Ciprului, Spaniei, Italiei, Kazahstanului, Moldovei și a Republicii Macedonia, ca una dintre țările în care recunoașterea diplomelor se face centralizat, la nivelul Ministerului. În sistemele universitare fanion ale Europei: Franța, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Germania, Norvegia, precum și în majoritatea țărilor Vest și Central Europene, recunoaștere diplomelor se efectuează fie exclusiv în universități, fie și în universități.

„Pentru a simplifica, poziția CNRED prezervă starea de fapt și ne așază între sistemele de învățământ ale Europei considerate nereformate, conservatoare, în timp ce propunerea Universității București ne-ar aduce în compania sistemelor de învățământ de referință pentru Europa. Nu voi intra în detalii tehnice. Raportul din 2015 privind implementarea Procesului Bologna discută pe larg aspecte specifice legate de instrumentele prin care universitățile pot să dezvolte capacități legate de recunoașterea diplomelor internaționale”, spune Rectorul Universității de Vest din Timișoara, prof. univ. dr. Marilen Pirtea.

UVT lansează invitația tuturor factorilor implicați de a reflecta asupra unei schimbări în acest sistem. „Universitatea de Vest din Timișoara își dorește să facă parte din categoria în care sunt situate universitățile din Franța, Anglia sau Germania, de aceea invită Ministerul, universitățile, reprezentanți ai studenților și ai universitarilor să reflecteze asupra recunoașterii diplomelor în România și să se angajeze într-o dezbatere constructivă legată de arhitectura sistemului. Considerăm că această dezbatere trebuie să concentreze în primul rând aspecte legate de autonomia universitară și de capacitățile universităților. Aspectele procedurale evidențiate de CNRED reprezintă componenta tehnică, subsecventă, a discuției”, adaugă Rectorul UVT, prof. univ. dr. Marilen Pirtea.

Din țară

ANUNȚ. Elaborare PUZ centrală electrică fotovoltaică 11 MW pe sol Timișoara Nord

Publicat

pe

S.C MARTIN ELECTRICITYS.R.L, cu sediul social în judetul Timiș, Municipiul Timișoara, strada Salcâmilor, nr. 8, parter, camera 2, anunţă elaborarea primei versiuni a „P.U.Z – REALIZARE CENTRALA ELECTRICA FOTOVOLTAICA 11MW PE SOL TIMISOARA NORD“, amplasat în extravilanul Municipiului Timișoara, nr. Cad. 419911, nr. Cad. 403717, jud. Timis și declanşarea etapei de încadrare pentru obţinerea avizului de mediu.

Consultarea primei versiuni a planului urbanistic – PUZ, se poate realiza la adresa: localitatea Timișoara, str. Piata Mocioni, nr.2 jud. Timiș, în zilele de luni – joi, între orele 10:30 – 17.30; tel:0737508899

Comentariile şi sugestiile se vor transmite în scris la sediul ANMAP-DJM Timiş, str. B-dul Liviu Rebreanu, nr. 18-18A, jud. Timis, în termen de 15 zile calendaristice de la data prezentului anunţ.

Citeste mai mult

Din țară

Solstițiul de vară. Când începe vara astronomică

Publicat

pe

Solstițiul de vară din 2026 va avea loc, în acest an, în 21 iunie, la ora 11:24, ora României, conform datelor publicate de reprezentanții Observatoului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“, pe site-ul astro-urseanu.ro.

Acest moment marchează începutul verii astronomice în emisfera nordică și aduce cea mai lungă zi din întregul an.

În această zi, Soarele urcă cel mai sus pe cer la amiază, iar lumina naturală durează mai mult decât în orice altă perioadă a anului. În România, ziua depășește 15 ore de lumină, iar noaptea devine cea mai scurtă din an.

După solstițiu, zilele încep încet să se scurteze, chiar dacă temperaturile de vară continuă să crească în următoarele luni. Fenomenul are loc în același moment peste tot în lume, însă ora diferă de la o țară la alta, în funcție de fusul orar. De-a lungul timpului, solstițiul de vară a fost legat de multe tradiții și obiceiuri populare. În mai multe culturi europene, această perioadă era văzută ca un simbol al luminii, al fertilității și al naturii aflate la apogeu.

Solstițiul de vară este fenomenul astronomic care marchează începutul verii astronomice în emisfera nordică. El are loc în fiecare an în jurul datei de 20 sau 21 iunie și reprezintă momentul în care partea de nord a Pământului primește cea mai multă lumină de la Soare.

Totul se întâmplă din cauza felului în care este înclinat Pământul. Planeta noastră nu se rotește perfect drept în jurul Soarelui, ci este ușor înclinată, cu aproximativ 23,5 grade. Această înclinare este motivul pentru care există anotimpurile. În perioada solstițiului de vară, emisfera nordică este orientată cel mai mult spre Soare. Din această cauză, razele soarelui ajung mai direct pe această parte a planetei, iar ziua devine foarte lungă.

Citeste mai mult

Din țară

Apicultorii pot depune cererile de plată până în 31 iulie, la APIA

Publicat

pe

Apicultorii şi formele asociative din sectorul apicol pot depune până la 31 iulie cererile de plată pentru intervenţiile finanţate prin Planul Strategic 2023-2027, valoarea totală a sprijinului fiind de 12,16 milioane de euro, a anunţat Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

Sunt eligibile la plată cheltuielile aferente intervenţiilor apicole efectuate începând din 1 ianuarie 2026 și până la data depunerii cererii.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite