Ne găsiți și pe:

Actualitate

Marilen Pirtea: „Modalitatea de recunoaștere a diplomelor ne așază între sistemele de învățământ ale Europei considerate nereformate, conservatoare”

Publicat

pe

Universitatea din București a adus în atenția Ministrului Educației, dl. Adrian Curaj, și a opiniei publice procedurile legate de recunoașterea diplomelor universitare obținute în Uniunea Europeană și în Spațiul Economic European și a propus ca universitățile să fie cele care fac recunoaștere diplomelor. Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor, unitate în subordinea Ministerului Educației Naționale și a Cercetării Științifice a replicat, invocând eficiența procedurilor aplicate și argumentând astfel necesitatea menținerii actualului sistem centralizat de recunoaștere a diplomelor.

După cum spunea și punctul de vedere CNRED, recunoașterea diplomelor în Europa a fost instituționalizată prin Procesul Bologna. Reamintim opiniei publice faptul că România este semnatară a Declarației de la Bologna și participantă în Procesul Bologna, alături de celelalte țări ale Ariei Europene a Învățământului Superior (European Higher Education Area), cooperare politică ce excedă Uniunea Europeană și Spațiul Economic European.

În ultimul raport al Procesului Bologna, cel din 2015, țările participante au fost grupate în funcție de autoritatea responsabilă pentru recunoașterea diplomelor. Astfel, România apare în compania Albaniei, Azerbaidjanului, Ciprului, Spaniei, Italiei, Kazahstanului, Moldovei și a Republicii Macedonia, ca una dintre țările în care recunoașterea diplomelor se face centralizat, la nivelul Ministerului. În sistemele universitare fanion ale Europei: Franța, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Germania, Norvegia, precum și în majoritatea țărilor Vest și Central Europene, recunoaștere diplomelor se efectuează fie exclusiv în universități, fie și în universități.

„Pentru a simplifica, poziția CNRED prezervă starea de fapt și ne așază între sistemele de învățământ ale Europei considerate nereformate, conservatoare, în timp ce propunerea Universității București ne-ar aduce în compania sistemelor de învățământ de referință pentru Europa. Nu voi intra în detalii tehnice. Raportul din 2015 privind implementarea Procesului Bologna discută pe larg aspecte specifice legate de instrumentele prin care universitățile pot să dezvolte capacități legate de recunoașterea diplomelor internaționale”, spune Rectorul Universității de Vest din Timișoara, prof. univ. dr. Marilen Pirtea.

UVT lansează invitația tuturor factorilor implicați de a reflecta asupra unei schimbări în acest sistem. „Universitatea de Vest din Timișoara își dorește să facă parte din categoria în care sunt situate universitățile din Franța, Anglia sau Germania, de aceea invită Ministerul, universitățile, reprezentanți ai studenților și ai universitarilor să reflecteze asupra recunoașterii diplomelor în România și să se angajeze într-o dezbatere constructivă legată de arhitectura sistemului. Considerăm că această dezbatere trebuie să concentreze în primul rând aspecte legate de autonomia universitară și de capacitățile universităților. Aspectele procedurale evidențiate de CNRED reprezintă componenta tehnică, subsecventă, a discuției”, adaugă Rectorul UVT, prof. univ. dr. Marilen Pirtea.

Din țară

Restricții de circulație pe Autostrada A1 Deva – Nădlac

Publicat

pe

Pentru realizarea unor reparații la partea carosabilă înainte de recepția finală a obiectivului „Proiectare și execuție autostrada Lugoj – Deva, Lot 3”, este necesară închiderea traficului rutier pe autostrada A1, între nodurile rutiere Dobra și Holdea (A1, km 401+510 – km 412+300) și devierea circulației pe următoarea rută, pentru relația Deva – Nădlac și retur:

A1 Deva –> A1 km 401+510 (nod rutier Dobra) –> DN 68A km 64+536 (nod rutier Holdea) –> DN 68A (Coșevița, Coșava, Margina) –> DN 68A km 38+750 (nod rutier Margina) –> A1 km 425+910 –> Nădlac.

Restricția este valabilă în perioada 17 – 19 iunie 2026.

Semnalizarea temporară și restricțiile vor fi menținute atât pe timpul zilei, cât și pe timpul nopții, în perioada menționată.

Citeste mai mult

Din țară

Când puteți merge cu biciclete și ambarcațiuni între Timișoara și Zrenjanin

Publicat

pe

Punctul temporar de trecere a frontierei de pe Canalul Bega, între Timișoara și Zrenjanin, va fi redeschis și în această vară pentru pietoni și bicicliști, iar într-unul dintre intervalele stabilite și pentru ambarcațiuni, în urma demersurilor inițiate de Consiliul Județean Timiș și cu aprobarea Inspectoratului General al Poliției de Frontieră Române.

În perioada iunie–august 2026, traversarea frontierei va fi posibilă în mai multe intervale, oferind acces la traseul transfrontalier de pe Canalul Bega.

Weekend-urile în care trecerea frontierei va fi posibilă sunt următoarele:

13–14 iunie pietonal (biciclete);

26–28 iunie pietonal (biciclete);

3–5 iulie pietonal (biciclete);

24–26 iulie pietonal (biciclete) și naval/portuar pentru ambarcațiuni;

5–9 august pietonal (biciclete);

28–30 august pietonal (biciclete).

În toate aceste intervale, traversarea frontierei se va face între orele 08:00 și 20:00, pe baza unui document de identitate valabil și cu respectarea reglementărilor în vigoare. În perioada 24–26 iulie, traversarea va fi posibilă inclusiv pe apă.

Traseul dintre Timișoara și Zrenjanin, amenajat pe digul canalului Bega, oferă una dintre cele mai lungi piste de biciclete din România, cu o lungime totală de aproximativ 70 de kilometri, dintre care 37 de kilometri pe teritoriul României, oferind astfel bicicliștilor posibilitatea unei experiențe complete de cicloturism transfrontalier.

Inițiativa Consiliului Județean Timiș continuă să susțină dezvoltarea turismului activ, mobilitatea sustenabilă și cooperarea transfrontalieră dintre comunitățile de pe cele două maluri ale canalului Bega.

Cei interesați să petreacă sfârșitul de săptămână la Zrenjanin pot găsi informații despre cazare și gastronomie pe www.visitzrenjanin.com .

Citeste mai mult

Locale

Primele autobuze electrice scurte intră în circulație, la Timișoara

Publicat

pe

De luni, primele autobuze electrice scurte intră în circulație pe liniile E4, E4B și 46.

Toate cele 30 de vehicule au ajuns deja la Timișoara și trec prin etapele de verificare și recepție.

Autobuzele au o lungime de 10 metri, o capacitate de minimum 65 de pasageri și 20 de locuri pe scaune. Sunt confortabile, nepoluante și accesibile pentru persoanele cu mobilitate redusă, părinții cu cărucioare și vârstnici.

Primăria Timișoara va continuă înnoirea flotei de transport public astfel încât se dorește ca transportul public să devină prima opțiune pentru cât mai mulți timișoreni.

Citeste mai mult

Articole recente

Cele mai citite