Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Premiile Gopo 2017: Sierranevada – cel mai bun film

Publicat

pe

Cel mai dorit trofeu la Gala Premiilor Gopo desfăşurată marţi seară la Teatrul Naţional „I.L.Caragiale” din Bucureşti, Premiul Gopo pentru Cel mai bun film de lungmetraj, a fost câştigat de pelicula „Sierranevada”, în regia lui Cristi Puiu.

Filmul a primit statueta Gopo la şase dintre cele mai importante categorii. Pe lângă cea pentru Cel mai bun film de lungmetraj, „Sierranevada” a mai câştigat premii pentru Cel mai bun regizor – Cristi Puiu, Cea mai bună actriţă într-un rol principal – Dana Dogaru, Cea mai bună actriţă într-un rol secundar – Ana Ciontea, Cel mai bun scenariu – Cristi Puiu şi Cel mai bun montaj – Letiţia Ştefănescu, Ciprian Cimpoi.

Tot şase premii la Gala Gopo a primit şi filmul „Câini”, în regia lui Bogdan Mirică, pentru Cel mai bun actor într-un rol principal – Gheorghe Visu, Cel mai bun actor într-un rol secundar – Vlad Ivanov, Cea mai bună imagine – ex aequo Andrei Butică şi Marius Panduru pentru filmul „Inimi cicatrizate”, Cel mai bun sunet – Sam Cohen, Sebastian Zsemlye, Herve Buirette, Cea mai bună muzică originală – Codrin Lazăr, Sorin Romanescu şi Cel mai bun film de debut – Bogdan Mirică.

Pe locul următor s-a situat pelicula „Inimi cicatrizate” în regia lui Radu Jude, cu patru premii pentru Cea mai bună imagine – ex aequo Marius Panduru şi Andrei Butică pentru filmul „Câini”, Cele mai bune decoruri – Cristian Niculescu, Cele mai bune costume – Dana Păpăruz, precum şi Cel mai bun machiaj şi cea mai bună coafură – Bianca Boeroiu, Domnica Bodogan.

Directorul de imagine Marius Panduru a primit şi Premiul Asociaţiei Romanian Society of Cinematographers – RSC tot pentru filmul „Inimi cicatrizate”.

Premiul Gopo la categoria Cel mai bun scurtmetraj a fost câştigat de filmul „4:15 PM Sfârşitul lumii” în regia lui Cătăln Rotaru şi Gabi Virginia Şarga, produs de Adina Sădean şi Alex Crăciun (Axix Media Production, Flama Booking).

Statueta Gopo pentru Cel mai bun film documentar a revenit peliculei „Doar o răsuflare” în regia Monicăi Lăzurean-Gorgan, produs de Monica Lăzurean-Gorgan, Hanka Kastelicova, Alina David şi Andra Radu (Manifest Film, HBO Europe).

La categoria Tânără Speranţă, premiul a fost câştigat de Anamaria Antoci pentru producţia filmului „Ilegitim”.

Cel mai bun film european, dintre cele difuzate în România în anul 2016, a fost desemnat „Fiul lui Saul” („Saul Fia”) regia Laszlo Nemes, peliculă distribuită de Transilvania Film.

Premiul publicului, pentru filmul românesc cu cel mai mare succes de box office în 2016, a fost acordat, la ediţia din acest an a Premiilor Gopo, pentru două filme – „Selfie 69” în regia Cristinei Iacob, care a avut 133.207 spectatori şi încasări de 2.296.771 lei, şi „Două lozuri” în regia lui Paul Negoescu, ce a avut 127.513 spectatori şi încasări de 2.403.355 lei.

Premiul pentru întreaga carieră i-a fost oferit, la ediţia din acest an, actorului Ion Dichiseanu.

Premiul pentru întreaga activitate i-a revenit actorului Valentin Uritescu. Distincţia i-a fost înmânată de Claudiu Bleonţ.

Premiul special al ediţiei de anul acesta a fost acordat unui profesionist al efectelor speciale şi pirotehnice – Constantin Petre. El nu putut fi prezent la gală din motive medicale, a precizat prezentatorul galei, actorul Alexandru Bogdan.

Printre cei care au înmânat premii la Gala Premiilor Gopo s-au numărat Margareta Pâslaru, Matei Dima, Diana Cavallioti, Mircea Postelnicu, Ionuţ Grama, Cristina Flutur, Smiley, Raluca Aprodu, Tudor Aaron Istodor, Magda Catone, Ana Ularu, Dana Dogaru, Marian Ralea, Claudiu Bleonţ şi Victor Rebengiuc.

Gala Gopo a avut şi un moment ”In memoriam” pentru oamenii de cultură care au murit în 2015, actorii Radu Beligan, Marin Moraru, Mircea Albulescu, Ion Besoiu, Paula Sorescu, Dinu Ianculescu, Theodor Danetti, George Alexandru, Ioan Gyuri Pascu şi regizorii Ion Truică şi Radu Gabrea.

Nominalizările la Premiile Gopo din acest an au fost stabilite de un juriu format din 11 profesionişti în domeniu: Gabriel Achim (regizor), Oana Iancu (producător), Doru Ana (actor), Raluca Mănescu (scenarist), Tudor Mircea (operator), Nita Chivulescu (monteur) şi criticii de film Dana Duma, Ileana Bîrsan, Andrei Ţendrea, Dragoş Marin şi Doru Pop.

Gala Premiilor Gopo 2017 a fost organizată de Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei, Teatrului Naţional, Ministerului Culturii, Babel Communications.

AGERPRES

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Din țară

Funeralii de stat pentru fostul președinte Ion Iliescu. Programul ceremoniilor

Publicat

pe

În zilele de 6 şi 7 august 2025 vor fi organizate funeralii de stat în onoarea fostului preşedinte al României, Ion Iliescu, calendarul şi desfăşurarea ceremoniilor fiind stabilite de Comitetul pentru organizarea funeraliilor de stat împreună cu reprezentantul familiei.

Guvernul a anunţat programul oficial al ceremoniilor:

Miercuri, 6 august 2025

Ora 08:30 – Deplasarea autovehiculului mortuar de la spitalul „Agrippa Ionescu” către Palatul Cotroceni pe traseul: Strada Arhitect Mincu – Bdul Kiseleff – Piaţa Victoriei – Bdul Lascăr Catargiu – Piaţa Romană – Piaţa Universităţii – Bdul Regina Elisabeta – Bdul Mihail Kogălniceanu – Pod Eroilor – Bdul Eroii Sanitari – Bdul Gheorghe Marinescu

Ora 09:00 – Cortegiul Funerar intră în curtea Palatul Cotroceni – Poarta Marinescu – Gardă de onoare – Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul” prezintă onorul

09:08 – Sicriul cu trupul neînsufleţit al fostului preşedinte al României Ion Iliescu este depus pe catafalc în Sala Unirii

09:10 – Militarii intră în Gardă Onor la Catafalc

09:15 – Scurt moment religios

09:30 – 12.30 – Ceremonia de prezentare a condoleanţelor de către înalţi oficiali / Semnare în Cartea de Condoleanţe

13:00-18:00 – Prezentare condoleanţe de către cetăţeni

Accesul se va face pe la Intrarea Registratură din Bd. Geniului (Zona Statuii Leu).

Ieşirea se va face pe la Poarta Muzeu din Şoseaua Cotroceni.

Publicul poate depune flori sau lumânări doar în spaţiul special amenajat din faţa Palatului Cotroceni, în parcarea Administraţiei Prezidenţiale din Bd. Geniului

18:30 – Prezentare condoleanţe foşti colaboratori şi apropiaţi

19:00 – Moment religios (Rânduiala Slujbei Stâlpilor)

20:00 – Se încheie procesiunea

Pe timpul nopţii, se va asigura Gardă la Catafalc de către Brigada 30 Gardă ,,Mihai Viteazul”

Joi, 7 august 2025 – declarată zi de doliu naţional

09:00-09:50 – Sosirea invitaţiilor

10:00 – Scurt moment religios

10:10 – Ceremonia Gărzii la Catafalc

10:15 – Moment de reculegere

10:16 – Ridicarea de pe catafalc a sicriului

Sicriul este purtat spre ieşirea oficială din Palatul Cotroceni (traseu: Sala Unirii – Galeria Basarabilor – Holul de Onoare – Copertină);

La Copertină sunt prezente Şiruri de Onoare alcătuite din militari ai Forţelor Armate precum şi Muzica Militară (trompet) pentru Onor;

Se trage clopotul de la Biserica Cotroceni

10:20 – Plecarea cortegiului de la Copertină / Deplasarea cortegiului funerar spre Biserica Cotroceni

10:30-11:30 – Oficierea slujbei religioase de înmormântare

11:15 – Intrarea Gărzii de Onoare pe Platoul Marinescu

11:35 – Cortegiul Funerar pleacă din Palatul Cotroceni pe traseul Biserica Cotroceni-Poarta Marinescu

11:40 – Gardă de Onoare – Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul” – Platoul Marinescu

Garda prezintă ultimul onor – înclinarea drapelului.

Intonarea Imnului Naţional al României.

Cortegiul va trece prin faţa Gărzii.

Deplasarea cortegiului va avea loc pe traseul Bdul Gheorghe Marinescu, Bdul Eroii Sanitari – Bdul Eroilor – Strada Bagdasar – Şoseaua Panduri – Bdul Geniului – Strada Răzoare – Drumul Sării – Bdul Ghencea – Prelungirea Ghencea – Drumul Cooperativei – Cimitirul Ghencea 3.

Sosirea cortegiului funerar la Cimitirul Militar Ghencea III

Ceremonia de înmormântare

Sicriul este amplasat la intrarea în cimitir pe un afet de tun;

Formare cortegiu funerar şi prezentare onor;

Înhumarea are loc în prezenţa familiei şi apropiaţilor.

Ion Iliescu, primul președinte al României după Revoluția din ’89, a murit la vârsta de 95 de ani

Citeste mai mult

Din țară

Ion Iliescu, primul președinte al României după Revoluția din ’89, a murit la vârsta de 95 de ani

Publicat

pe

Ion Iliescu, primul preşedinte al României post-comuniste, a încetat din viaţă marţi, la vârsta de 95 de ani, la Spitalul „Agrippa Ionescu”, unde a fost internat în urmă cu aproape două luni, fiind diagnosticat cu cancer pulmonar.

Guvernul a anunţat încetarea din viaţă a fostului preşedinte, precizând că detaliile privind programul funeraliilor de stat organizate în onoarea fostului şef al statului român Ion Iliescu vor fi comunicate în perioada următoare.

7 august va fi declarată zi de doliu naţional.

„Astăzi, 5 august 2025, domnul Ion Iliescu a încetat din viaţă, decesul fiind înregistrat la ora 15:55. Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Agrippa Ionescu“ transmite sincere condoleanţe familiei şi apropiaţilor. Ion Iliescu a fost internat în unitatea noastră începând cu 9 iunie, iar pe parcursul celor 57 de zile de spitalizare echipa medicală multidisciplinară a depus toate eforturile pentru a-i asigura îngrijirea şi tratamentul necesare. Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Agrippa Ionescu“ rămâne fidel misiunii sale de a pune pe primul loc viaţa, demnitatea şi respectul pentru pacienţii săi”, este mesajul postat pe pagina de Facebook a spitalului în care Iliescu a fost internat timp de aproape două luni.

Ion Iliescu a condus statul român în trei rânduri, ca președinte al CFSN între 22 decembrie 1989-1992, apoi ca președinte ales al României între anii 1992-1996 și 2000-2004. Între 1996-2000 și 2004-2008 a fost senator din partea PSD.

Citeste mai mult

Din țară

APIA va digitaliza principalele servicii publice

Publicat

pe

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a semnat contractul de finanțare pentru proiectul „’Portal unic al fermierilor solicitanți ai sprijinului în agricultură”, un demers strategic de digitalizare destinat simplificării accesului fermierilor la serviciile publice gestionate de agenție.

Potrivit unui comunicat al APIA, proiectul este finanțat prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027 (PoCIDIF), Prioritatea 2 – Digitalizarea administrației publice centrale și a mediului de afaceri, și are o valoare totală eligibilă, inclusiv TVA, de 93,583 milioane lei. Din această sumă, 70,14 milioane lei reprezintă finanțare nerambursabilă FEDR, iar 23,443 milioane lei provin din bugetul național.

Implementat pe o perioadă de 3 ani, proiectul vizează transformarea digitală a principalelor servicii publice oferite de APIA, precum: administrarea și plata schemelor de sprijin pentru fermieri; emiterea licențelor de export-import pentru produse agricole; gestionarea și plata rentei viagere.

Noua platformă va permite o relaționare simplificată între instituție și beneficiari, reducând semnificativ birocrația și timpul necesar pentru depunerea cererilor sau obținerea de documente relevante, subliniază sursa citată.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite