Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Premiile Gopo 2017: Sierranevada – cel mai bun film

Publicat

pe

Cel mai dorit trofeu la Gala Premiilor Gopo desfăşurată marţi seară la Teatrul Naţional „I.L.Caragiale” din Bucureşti, Premiul Gopo pentru Cel mai bun film de lungmetraj, a fost câştigat de pelicula „Sierranevada”, în regia lui Cristi Puiu.

Filmul a primit statueta Gopo la şase dintre cele mai importante categorii. Pe lângă cea pentru Cel mai bun film de lungmetraj, „Sierranevada” a mai câştigat premii pentru Cel mai bun regizor – Cristi Puiu, Cea mai bună actriţă într-un rol principal – Dana Dogaru, Cea mai bună actriţă într-un rol secundar – Ana Ciontea, Cel mai bun scenariu – Cristi Puiu şi Cel mai bun montaj – Letiţia Ştefănescu, Ciprian Cimpoi.

Tot şase premii la Gala Gopo a primit şi filmul „Câini”, în regia lui Bogdan Mirică, pentru Cel mai bun actor într-un rol principal – Gheorghe Visu, Cel mai bun actor într-un rol secundar – Vlad Ivanov, Cea mai bună imagine – ex aequo Andrei Butică şi Marius Panduru pentru filmul „Inimi cicatrizate”, Cel mai bun sunet – Sam Cohen, Sebastian Zsemlye, Herve Buirette, Cea mai bună muzică originală – Codrin Lazăr, Sorin Romanescu şi Cel mai bun film de debut – Bogdan Mirică.

Pe locul următor s-a situat pelicula „Inimi cicatrizate” în regia lui Radu Jude, cu patru premii pentru Cea mai bună imagine – ex aequo Marius Panduru şi Andrei Butică pentru filmul „Câini”, Cele mai bune decoruri – Cristian Niculescu, Cele mai bune costume – Dana Păpăruz, precum şi Cel mai bun machiaj şi cea mai bună coafură – Bianca Boeroiu, Domnica Bodogan.

Directorul de imagine Marius Panduru a primit şi Premiul Asociaţiei Romanian Society of Cinematographers – RSC tot pentru filmul „Inimi cicatrizate”.

Premiul Gopo la categoria Cel mai bun scurtmetraj a fost câştigat de filmul „4:15 PM Sfârşitul lumii” în regia lui Cătăln Rotaru şi Gabi Virginia Şarga, produs de Adina Sădean şi Alex Crăciun (Axix Media Production, Flama Booking).

Statueta Gopo pentru Cel mai bun film documentar a revenit peliculei „Doar o răsuflare” în regia Monicăi Lăzurean-Gorgan, produs de Monica Lăzurean-Gorgan, Hanka Kastelicova, Alina David şi Andra Radu (Manifest Film, HBO Europe).

La categoria Tânără Speranţă, premiul a fost câştigat de Anamaria Antoci pentru producţia filmului „Ilegitim”.

Cel mai bun film european, dintre cele difuzate în România în anul 2016, a fost desemnat „Fiul lui Saul” („Saul Fia”) regia Laszlo Nemes, peliculă distribuită de Transilvania Film.

Premiul publicului, pentru filmul românesc cu cel mai mare succes de box office în 2016, a fost acordat, la ediţia din acest an a Premiilor Gopo, pentru două filme – „Selfie 69” în regia Cristinei Iacob, care a avut 133.207 spectatori şi încasări de 2.296.771 lei, şi „Două lozuri” în regia lui Paul Negoescu, ce a avut 127.513 spectatori şi încasări de 2.403.355 lei.

Premiul pentru întreaga carieră i-a fost oferit, la ediţia din acest an, actorului Ion Dichiseanu.

Premiul pentru întreaga activitate i-a revenit actorului Valentin Uritescu. Distincţia i-a fost înmânată de Claudiu Bleonţ.

Premiul special al ediţiei de anul acesta a fost acordat unui profesionist al efectelor speciale şi pirotehnice – Constantin Petre. El nu putut fi prezent la gală din motive medicale, a precizat prezentatorul galei, actorul Alexandru Bogdan.

Printre cei care au înmânat premii la Gala Premiilor Gopo s-au numărat Margareta Pâslaru, Matei Dima, Diana Cavallioti, Mircea Postelnicu, Ionuţ Grama, Cristina Flutur, Smiley, Raluca Aprodu, Tudor Aaron Istodor, Magda Catone, Ana Ularu, Dana Dogaru, Marian Ralea, Claudiu Bleonţ şi Victor Rebengiuc.

Gala Gopo a avut şi un moment ”In memoriam” pentru oamenii de cultură care au murit în 2015, actorii Radu Beligan, Marin Moraru, Mircea Albulescu, Ion Besoiu, Paula Sorescu, Dinu Ianculescu, Theodor Danetti, George Alexandru, Ioan Gyuri Pascu şi regizorii Ion Truică şi Radu Gabrea.

Nominalizările la Premiile Gopo din acest an au fost stabilite de un juriu format din 11 profesionişti în domeniu: Gabriel Achim (regizor), Oana Iancu (producător), Doru Ana (actor), Raluca Mănescu (scenarist), Tudor Mircea (operator), Nita Chivulescu (monteur) şi criticii de film Dana Duma, Ileana Bîrsan, Andrei Ţendrea, Dragoş Marin şi Doru Pop.

Gala Premiilor Gopo 2017 a fost organizată de Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei, Teatrului Naţional, Ministerului Culturii, Babel Communications.

AGERPRES

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Administrație

Timi – asistent digital. Serviciu de asistență virtuală al Primăriei Timișoara

Publicat

pe

Primăria Municipiului Timișoara lansează un serviciu de asistență virtuală bazat pe tehnologie de inteligență artificială. Asistentul digital „Timi” este integrat în Contul Unic, utilizat de peste 141.000 de timișoreni, și le oferă acestora informații 24 de ore din 24, într-un mod simplu și rapid, fără a mai fi necesară parcurgerea mai multor pagini sau documente. Timi este capabil să comunice în orice limbă și include și un sistem de adresare a întrebărilor și ascultare a răspunsurilor în format audio. Spre deosebire de alte instrumente AI, serviciul municipalității nu furnizează opinii și nu accesează surse externe de pe internet.

„Digitalizarea Primăriei Timișoara a pornit de la nevoia timișorenilor și a firmelor de a găsi rapid un răspuns, o informație, o programare, fără să piardă timp navigând prin meniuri complicate sau documente stufoase. Am gândit toate serviciile digitale cu o întrebare simplă în minte: cum ajunge cetățeanul, cât mai ușor, la ceea ce are nevoie? Și pentru asta, informația trebuie să fie ușor de găsit, nu la capătul unui labirint birocratic. Asistentul virtual pe care îl lansăm acum, este un pas firesc în această direcție. Este un instrument care caută în locul celui care îl folosește și sintetizează informația în funcția de problema pe care cetățeanul o are. E un asistent care îți spune ce ai de făcut dacă vrei să construiești o casă în Timișoara sau dacă ți-ai pierdut buletinul, de exemplu”, spune primarul Dominic Fritz.

Răspunsurile sunt formulate pe baza informațiilor publicate pe site-ul primariatm.ro. Pentru anumite servicii, precum cele de registratură, asistentul poate utiliza date disponibile în platformele interne, doar cu acordul explicit al titularului contului. Atunci când este utilizat din Contul Unic, Timi poate ține cont de istoricul interacțiunilor cetățeanului cu administrația locală, respectiv cereri depuse, sesizări sau programări anterioare.

Totodată, Direcția de Evidență a Persoanelor este integrată în noul serviciu. Astfel, printr-o solicitare adresată direct în fereastra de chat, Timi va putea efectua programări online, în timp real. După verificarea datelor disponibile, programarea va fi transmisă automat cetățeanului prin SMS. Mai mult, Timi are capacitatea de a prelua sesizările primite de la timișoreni și de a le redirecționa automat către departamentele responsabile. Municipalitatea simplifică astfel demersul cetățenilor, care nu mai sunt nevoiți să identifice singuri departamentul căruia trebuie să se adreseze.

În paralel, pentru a permite testarea serviciului de către un număr cât mai mare de utilizatori, municipalitatea pune la dispoziție, pe o perioadă limitată, o variantă test, accesibilă pe site-ul www.primariatm.ro. Această versiune funcționează fără autentificare, nu identifică utilizatorul și nu are acces la date personale sau la contextul cetățeanului.

Timi este gândit ca un sistem în evoluție, care va fi îmbunătățit continuu prin completarea și actualizarea informațiilor oficiale. Serviciul de asistență virtuală al Primăriei Timișoara răspunde nevoilor timișorenilor și completează modalitățile tradiționale de comunicare cu cetățenii: platforma de sesizări, serviciile de corespondență prin e-mail și interacțiunea directă. Timi poate fi accesat din orice pagina a site-ului Primăriei, sau din orice pagina a contului unic, cu un click pe iconița de chat din dreapta jos a oricărei pagini.

Citeste mai mult

Cultură

Expoziție de pictură ‘Meniérè’ a artistei Ana Maria Szöllösi, în spațiul Kunsthalle Bega

Publicat

pe

Vineri 6 februarie, ora 19:00, va avea loc vernisajul expoziției de pictură ‘Meniérè’, a artistei Ana Maria Szöllösi, în spațiul Kunsthalle Bega.

Nu există definiții în fața culorii. Pictura poate oferi o mediere. Spațiul din jurul nostru este o senzație. Linia orizontului este un echilibru. Prosper Ménière descrie vertijul ca o stare care își are sursa în afara minții umane, urechea fiind și un organ al echilibrului. Nu tot ce vedem trebuie înțeles, dar avem uneori nevoie de culoare ca să o facem. Culoarea este un alt mod de transcriere a inteligenței umane.

Sunt nenumărate dezechilibre create de prezența noastră în spațiu. Ce definește această prezență? Ana Maria Szöllösi descrie spațiul fără ajutorul perspectivei liniare; elementele specifice unei epure arhitecturale sunt regândite ca o logică a culorii reinventate.

Ana Maria Szőllősi trăiește și lucrează în Timișoara. A absolvit Facultatea de Arte și Design, beneficiind de burse de studiu la Academia de Arte Jan Matejko din Polonia și la Universitatea Aristotel din Grecia, precum și de un internship la Muzeul Diecezan din Barcelona. Lucrând predominant cu pictura abstractă, artista folosește acest mediu pentru a transpune în plan spațial elemente onirice și conținuturi ale subconștientului. În lucrările ei apar simboluri care funcționează ca indicii ale ideilor și stărilor explorate. Acest mod de articulare a spațiilor prin pictură devine o cale de acces către un plan personal, din care observă mediul înconjurător și își definește propria relație cu acesta.

Citeste mai mult

Administrație

Patrimoniul verde al Timișoarei: 180.000 de arbori și 627 hectare de zone verzi

Publicat

pe

Aproape 180.000 de arbori și 627 de hectare de zone verzi sunt inventariate în Registrul Local al Spațiilor Verzi, instrument recepționat de către municipalitate. Inventarul anterior, vechi de aproape 25 de ani, nu reflecta realitatea din teren în contextul dezvoltării urbane accelerate și extinderea cartierelor. Cu date la zi, Primăria Municipiului Timișoara poate identifica rapid zonele cu deficit de vegetație și poate planifica unde pot fi amenajate noi zone verzi.

„În sfârșit Timișoara știe exact ce patrimoniu verde are și cum îl protejează. Avem arbori de 30 de metri care sunt parte din identitatea orașului, dar vedem clar și unde e nevoie de noi plantări și de extinderi ale zonelor verzi. E un avantaj faptul că Registrul Spațiilor Verzi poate fi actualizat constant, astfel încât deciziile noastre să se bazeze pe date reale, la zi. Este un instrument esențial pentru a planifica dezvoltarea orașului cu respect față de verdele existent. Timișorenii pot consulta aceste informații și pot contribui direct”, spune primarul Dominic Fritz.

Registrul permite integrarea spațiilor verzi în proiecte precum cele de mobilitate sau regenerare urbană. În plus, instrumentul asigură o evidență exactă a arborilor, inclusiv starea lor de sănătate, informații necesare pentru întreținerea și protejarea lor. Printre cei mai înalți arbori din Timișoara se numără frasinii și stejarii din zona Muzeului Satului Bănățean, care au atins înălțimi de până la 30 de metri. Cel mai gros arbore din oraș este platanul secular de la Colegiul Național Bănățean, cu un diametru de peste doi metri. Prin comparație, platanul de pe strada Pomiculturii, din cartierul Lipovei, are un diametru de aproximativ 170 de centimetri. La nivelul întregului oraș, 1 din 6 arbori are o înălțime mai mare de 10 metri, iar doar 1 din 250 a depășit 20 de metri înălțime.

Registrul include toate terenurile publice intravilane care sunt încadrate ca spații verzi, precum parcuri, păduri, aliniamente stradale sau amenajări floricole.

Registrul este integrat în sistemul GIS al municipalității și poate fi consultat pe harta.primariatm.ro. Datele vor fi actualizate constant, iar timișorenii pot să contribuie la menținerea acurateței bazei de date prin platforma sesizari.primariatm.ro. Unele intervenții recente, precum arborii plantați în cea mai recentă campanie, vor fi integrate etapizat în registru.

Municipiul Timișoara nu a dispus până acum de un registru funcțional al spațiilor verzi, documentul aprobat în 2017 fiind anulat în instanță. Procesul demarat în 2023 a inclus dezvoltarea platformei digitale, inventarierea arborilor și a suprafețelor verzi cu echipamente specializate, verificarea datelor și instruirea personalului din Primărie. Elaborarea registrului a fost realizată printr-un contract în valoare de 2,8 milioane lei (TVA inclus), cu asocierea Eterra Map SRL – Megagis SRL.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite