Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Regele Mihai, înmormântat la Curtea de Argeș

Publicat

pe

Regele Mihai I va fi înmormântat astăzi, la Curtea de Argeş, la funeralii urmând să participe reprezentanţi a zeci de case regale din întreaga lume.
La ora 10.25, un scurt serviciu religios va fi oficiat în Sala Tronului de la Palatul Regal. Slujba va fi oficiată de ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române alături de un sobor de preoţi. Presa nu va avea acces în Sala Tronului pe durata ceremoniei.

La 10.45, sicriul cu stindardul regal şi cu Coroana de Oţel sunt scoase din Palatul Regal spre Piaţa Palatului, în următoarea ordine: semnal de trompetă unic, un soldat care poartă crucea, clerul ortodox, sicriul purtat cei opt militari, urmat de Majestatea Sa Custodele Coroanei şi Alteţa sa Regală Principele Radu. Vor fi interpretate marşuri funebre şi vor fi trase clopotele de la toate bisericile din împrejurimi.
 La ora 11.00, sicriul cu corpul neînsufleţit al Regelui Mihai va fi aşezat pe un catafalc în Piaţa Palatului Regal, iar un al doilea semnal funerar de trompetă va marca începerea ceremoniei religioase şi militare. Accesul publicului în Piaţa Palatului este liber, în zonele special amenajate pentru participanţi. Accesul presei este liber.

La ora 11.10, sicriul va fi urcat pe un afet de tun. Se va forma un cortegiu funerar, la care vor lua parte Familia Regală, militari români, reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe Române. Procesiunea se va face pe jos, iar afetul de tun va fi tras, în semn de omagiu, de un vehicul militar operaţional. De la ora 11.30 la ora 12.45, cortegiul funerar va merge pe jos, pe traseul Piaţa Palatului Regal – Calea Victoriei – Splaiul Independenţei – Piaţa Unirii – Intrarea pe Dealul Mitropoliei. De la ora 12.50 la ora 14.00, la Catedrala Patriarhală va avea loc slujba de înmormântare oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Publicul şi presa nu vor avea acces în catedrală.

La ora 14.05, cortegiul funebru se va deplasa la Gara Regală Băneasa, pe ruta Piaţa Unirii, Piaţa Universităţii, Piaţa Romană, Arcul de Triumf, Şos. Kiseleff, Şos. Bucureşti-Ploieşti.

Sicriul cu corpul neînsufleţit al Majestăţii Sale va fi transportat la ora 14.40 cu Trenul Regal de la Bucureşti la Curtea de Argeş. Vor călători în Trenul Regal Custodele Coroanei şi membrii Familiei Regale a României. Prezenţa presei şi a publicului va fi permisă la Gara Regală Băneasa.

Trenul Regal va circula cu viteză redusă în următoarele localităţi: Chitila (ora 14.51) – Titu (ora 15.41) – Piteşti (ora 16.46).

La ora 17.30, cortegiul funerar se va deplasa de la gară la Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală de la Curtea de Argeş. Prezenţa presei şi a publicului va fi permisă la Gara din Curtea de Argeş.

Gara fost construită în mai puţin de un an, la cererea Regelui Carol I, după planurile arhitectului francez care a restaurat şi Mănăstirea Curtea de Argeş şi a fost dată în folosinţă în anul 1899. Considerată o bijuterie arhitecturală, în prezent gara este în paragină, iar astăzi va fi acoperită cu un mesh care reproduce faţada clădirii.

La ora 17.50, va avea loc slujba de îngropare a Regelui Mihai I în Catedrala Mănăstirii Curtea de Argeş. La ora 18.20, sicriul va fi purtat într-o procesiune pe jos către Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală.

La ora 18.40 va avea loc ceremonia religioasă a îngropării în Noua Catedrală Arhiespiscopală şi Regală.

Conform informaţiilor transmise de Casa Regală, vor lua parte la funeraliile Regelui Mihai: Majestatea Sa Regele Carl XIV Gustaf al Suediei, Majestatea Sa Regina Silvia a Suediei, Alteţa Sa Regală Marele Duce de Luxemburg, Majestatea Sa Regele Juan Carlos I al Spaniei, Majestatea Sa Regina Sofia a Spaniei, Alteţa Sa Regală Principele de Wales, Majestatea Sa Regele Simeon al II-lea al bulgarilor, Majestatea Sa Regina Anne-Marie a elenilor, Alteţa Sa Regală Principesa Muna a Iordaniei, Alteţa Sa Regală Principesa Astrid a Belgiei, Alteţa Sa Regală Principele Lorenz al Belgiei, Alteţa Sa Regală Principele Moştenitor Alexandru II al Serbiei, Alteţa Sa Regală Principesa Moştenitoare Ecaterina a Serbiei, Alteţa Sa Regală Ducele de Braganza, Alteţa Sa Imperială şi Regală Principele Georg al Prusiei, Alteţa Sa Imperială şi RegalăArhiducele Karl al Austriei, Alteţa Sa Imperială şi Regală Marea Ducesă Maria a Rusiei, Alteţa Sa Regală Principele Moştenitor Leka II al albanezilor, Alteţa Sa Regală Principesa Moştenitoare Elia a albanezilor, Excelenţa Sa Şeicul Rashid bin Khalifa al Khalifa al Bahrein, Alteţa Sa Regală Principesa Rym a Iordaniei, Alteţa Sa Regală Marele Duce de Baden, Alteţa Sa Imperială şi Regală Marea Ducesă de Baden, Alteţa Sa Regală Principesa Irina a Greciei, Alteţa Sa Regală Ducele de Vendome, Alteţa Sa Imperială şi Regală Arhiducele Dominic al Austriei, Alteţa Sa Imperială şi Regală Arhiducesa Emmanuella a Austriei, Alteţa Sa Imperială şi Regală Arhiducesa Maria Magdalena a Austriei, Baronul Hanns von Holzhausen, Baroana Alexandra von Holzhausen, doamna Ferch, Alteţa Sa Imperială şi Regală Arhiducele Georg al Austriei, Alteţa Sa Imperială şi Regală Arhiducele Martin al Austriei, Alteţa Sa Imperială şi Regală Arhiducesa Katharina a Austriei, Alteţa Sa Regală Principele Emmanuel Philibert de Savoia, Alteţa Sa Regală Principele Nikolaos al Greciei, Alteţa Sa Regală Principele Eberhard de Wurttemberg, ASR Principesa Chantal a Franţei, Baronul Francois Xavier de Sambucy de Sorgue, Alteţa Sa Principesa Anne de Ligne, Cavalerul Charles de Fabribeckers, Principesa Tatiana Radzivill, doamna Fruchaud, Dr. John Fruchaud.

Regele Mihai – care împlinise 96 de ani în 25 octombrie – a încetat din viaţă în 5 decembrie, la reşedinţa sa din Elveţia.
viewscnt

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cultură

Premieră pe scena Teatrului Național din Timișoara – Spectacolul „Vestul adevărat“

Publicat

pe

Repetițiile pentru noua premieră a Teatrului Național din Timișoara – „Vestul adevărat“ – au intrat în linie dreaptă. Astfel, prima ieșire la rampă spectacolului „Vestul adevărat“ de Sam Shepard, este programată duminică, 26 octombrie 2025, ora 19, la Sala Mare.

În traducerea lui Andrei Marinescu, povestea celor doi frați seduși de mirajul Hollywood-ului – Austin, un scenarist de succes și Lee, un vagabond cinic, dar șarmant – țese admirabil „modelul din covor” al complicatelor relații de familie, într-un exercițiu de hiperrealism atât de perfect încât evenimentele par să sară dincolo de natura lor plauzibilă.

Piesa, deopotrivă amuzantă și gravă, brutală și comică, este una dintre capodoperele celebrului actor de teatru și film, dramaturg, scenarist, regizor, romancier și poet american Sam Shepard. Câștigător al premiului Pulitzer și nominalizat la premiul Oscar pentru cel mai bun actor, de zece ori laureat al premiilor Obie pentru scenariu și regie, Sam Shepard este considerat unul dintre cei mai importanți dramaturgi ai secolului al XX-lea.

Bine-cunoscutul regizor de teatru Felix Alexa, premiat pentru multe dintre spectacolele sale, revine la Teatrul Național din Timișoara cu această tragi-comedie antrenantă – Vestul adevărat, trecând piesa lui Shepard prin filtrul inteligenței și al umorului său abraziv. Felix Alexa, prolific regizor și pedagog de teatru, a montat în teatre și a predat în universități din toată lumea (Paris, Zagreb, Seul, Beijing, Shanghai, New Delhi, Singapore sau Sidney). Experiența sa poartă amprenta marelui regizor Peter Brook, cu care a colaborat.

Regizorul Felix Alexa i-a distribuit în rolurile celor doi frați – protagoniști ai spectacolului, pe doi dintre cei mai tineri membri ai Naționalului timișorean, actori care, cu talent, profesionalism și tenacitate, își construiesc un profil artistic de excepție: Marin Lupanciuc, unul dintre cei mai tineri actori nominalizați vreodată la Premiul UNITER pentru cel mai bun actor în rol principal (2023) și cel mai nou membru al trupei, Teodor Cauș, actor, muzician și dansator din noua generație. Cei doi sunt susținuți în partituri de compoziție de bine-cunoscuții actori ai Naționalului timișorean, Ion Rizea (premiul UNITER pentru cel mai bun actor secundar, 2021) și Paula Maria Frunzetti.

Decorul și costumele spectacolului sunt semnate de Maria Miu, reputat scenograf de teatru și film, recunoscută ca fiind unul dintre cei mai imaginativi, mai creativi și mai talentați artiști din generația sa.

Următoarele reprezentații ale spectacolului sunt programate joi, 30 noiembrie și duminică, 9 noiembrie 2025. Biletele la spectacolele Teatrului Național pot fi achiziționate on-line, pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenția „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2, deschisă între orele 11 și 19, în fiecare zi a săptămânii, cu excepția zilei de luni. Mai multe informații pe https://www.tntm.ro/tarife/.

Citeste mai mult

Cultură

Cristian Sida aduce expoziția „Passepartouze” pe simezele Muzeului Național de Artă din Timișoara

Publicat

pe

Muzeul Național de Artă din Timișoara, 22 octombrie 2025 – 26 noiembrie 2025

Cristian Sida – Passepartouze

Vernisaj: miercuri, ora 18:00

Totul rămâne deschis și imprevizibil; singurul lucru stabil este structura grafică și picturală – o matrice originară din care prind contur haosul, întâmplările cotidiene și întrebările ce ne însoțesc tăcut. În acest proces, amprenta capătă un rol esențial, iar monotipul și textele generate aleatoriu devin instrumente prin care sensul se insinuează, fragmentar, în construcția vizuală a realității.

Publicul din Timișoara este invitat să îl (re)descopere pe Cristian Sida pe simezele Muzeului Național de Artă din Timișoara (MNArT), cu o colecție de lucrări reunite sub titlul „Passepartouze”.

„Titlul „Passepartouze” este un joc de cuvinte între *passepartout (paspartu) și *partouze (orgie – în sensul de delir, în cazul lucrărilor), unde nimic nu este prestabilit în afară de structura grafică și picturală, ca matrice din care iese și se construiesc haosul, întâmplările și interogațiile de zi cu zi. Amprenta joacă un rol esențial, la fel și monotipul, textele aleatorii”, explică prof. univ. dr. Cristian Sida.

Astfel, pe simezele MNArT se vor regăsi lucrări de mari dimensiuni din seriile Satyricon, Pour les Privés d’Amour et de Pinard, realizate între anii 2005 – 2025. Dimensiunile – 300×200 cm, 500×200 cm, 300×150 cm – impresionează prin impact vizual și complexitate tehnică: acrilic, grafisme, obiecte încorporate ce vizează antropomorfoze, ipostaze pseudo-anatomice, ludice, autoironice. Seria Satyricon evocă reminiscențe ale laboratorului cromatic anterior anului 2006, până la cea mai recentă lucrare, care relatează practic „povestea de dragoste cu Franța”, pe care Cristian Sida o trăiește de decenii.

„A existat – și continuă să existe – un mariaj complex, uneori tensionat, între abstract și figurativ. Spuneam și altădată: în copilărie nu pictam, ci desenam. Iar desenul, la acea vârstă, vine firesc cu nevoia de a reprezenta lumea, de a imita realitatea prin contururi: personaje, case, peisaje imaginare, basme. În 2006, odată cu lucrările din seria Satyricon, am făcut un compromis asumat: am început să injectez abstracția cu elemente grafice, forme ce păstrează o urmă de figurativ, chiar dacă filtrate de imaginar. Încă mă neliniștește întrebarea: formă sau culoare? Paradoxal, în clipa în care culoarea prinde formă, începe să povestească – dar cu fiecare poveste spusă, parcă își pierde din prezență, se estompează. Cu toate acestea, nu pot exista fără desen. E un partener de antrenament, o prezență constantă, aproape vitală. Desenez și în minte, și vizibil, ca într-un dialog interior rostit cu voce tare. Textele care însoțesc lucrările mele s-au născut inițial dintr-o selecție instinctivă – versuri întâmplătoare din melodiile pe care le ascultam în timp ce pictam. Pentru mine, aceste texte nu sunt doar însoțitoare, ci parte din limbajul vizual însuși – extensii ale ideii plastice, componente ale unei recuzite personale, uneori suprarealiste, care oferă noi piste de lectură”, declară artistul.

Cristian Sida este profesor doctor la Facultatea de Arte și Design a Universității de Vest din Timișoara (specializarea Pictură), membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România și membru de onoare al Association „Atelier International d’Artistes Plasticiens” (Franța). De mai mulți ani, trăiește pe jumătate în Franța, unde participă constant la proiecte de anvergură.

A expus la Paris, New York, Viena, Biarritz, Budapesta, Izmir, Karlsruhe, Salzburg ș.a., și a fost distins cu numeroase premii, printre care: Premiul „Eugen Todoran” pentru excelență în cultură, Premiul pentru pictură la Bienala Internațională de la Izmir, Turcia, Premiul de Excelență în Pictură oferit de UAP România. A beneficiat de Bursa Națională pentru Pictură (UAP România) și a fost invitat ca lector la Université Paris 8 și la École Supérieure d’Art de Lorraine.

Este considerat unul dintre artiștii consacrați ai Europei Centrale. De asemenea, a semnat lucrări de artă monumentală în Corsica și pentru municipalitatea orașului Méricourt (Franța), unde revine în această toamnă cu un nou proiect desfășurat într-un sit UNESCO.

Parteneri: Cramele Recaș, Rețele Electrice

Citeste mai mult

Cultură

„Duality of One“ – Expoziție de pictură marca Regina Damian

Publicat

pe

Galeria 5, Timișoara, str. Vasile Alecsandri 1

Vernisaj: 23 octombrie, ora 18:00

Opening speech: Tudor Muțrescu

23 octombrie – 9 noiembrie 2025

După șapte ani dedicați proiectelor colective și curatoriatului, Regina Damian revine cu o expoziție personală ce explorează tema dualității — acea coexistență fragilă dintre forță și vulnerabilitate, dintre lumină și umbră, dintre sinele feminin și cel masculin.

În lucrările sale, artista investighează contrastele emoționale și echilibrul precar dintre interior și exterior, dintre ceea ce se vede și ceea ce rămâne ascuns. Paleta sa restrânsă — dominată de nuanțe reci de roșu, albastru și violet — devine un instrument de introspecție: culoarea nu descrie, ci trăiește, respiră, simte.

Regina Damian este o artistă vizuală care face parte din noua generație a scenei românești. Activează la Timișoara din 2016. Ea foloseşte arta (pictură, instalaţii) ca mijloc de exprimare, explorând teme precum existenţa, identitatea, migraţia, incluziunea socială. În ultimii ani, a lansat cu succes proiectul „Out of the Box”, în parteneriat cu Penitenciarul Timişoara, stimulând, prin intermediul artei, integrarea persoanelor private de libertate în societate. Atentă la marile provocări sociale. Câțiva ani mai devreme a inițiat o acţiune expoziţie „Try walking in my shoes” care a avut la bază încălţările unor refugiaţi — un gest artistic social menit să sensibilizeze asupra experienţelor migranţilor.

Ceea ce o face specială pe Regina Damian este faptul că reușește să combine arta vizuală cu activismul social — nu doar pentru galerie, ci pentru incluziune, pentru marginalizaţi. Arta ei este interdisciplinară şi multiculturală: de la mitologie egipteană şi indiană, la traditii slave, refugiaţi, migraţie.

„Nu pictez ceea ce e la suprafață, ci ceea ce rămâne în mine — în noi. În personajele mele se întâlnesc două energii, două lumi care nu se exclud, ci se completează.”

Duality of One aduce împreună lucrări recente și piese din ultimii ani, construind o poveste coerentă despre vulnerabilitate, curaj și reconcilierea contrariilor.

Această creație artistică a fost realizată printr-o finanțare Energie! Burse de creație, acordată de Municipiul Timișoara, prin Centrul de Proiecte, și este sprijinită prin programul #SpatiiPentruComunitate.

Creația nu reprezintă în mod necesar poziția Centrului de Proiecte al Municipiului Timișoara, iar acesta nu este responsabil de conținutul ei sau de modul în care poate fi folosită.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite