Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Revoluționarul Lorin Fortuna a murit vineri

Publicat

pe

În urma unui ulcer duodenal perforat, liderul revoluționar Lorin Fortuna a decedat la Spitalul Județean din Timișoara, unde fusese internat și operat.

 

Lorin Fortuna s-a născut în 7 mai 1948 la Rădăuți și a fost președintele Frontului Democratic Român și unul din liderii revoluționari din Timișoara. În decembrie 2014 i s-a acordat titlul de cetățean de onoare al orașului Timișoara.

 

Manifestul „A căzut tirania” tipărit de Frontul Democratic Român din Timișoara în 22 decembrie 1989, care este, de fapt, proclamația întocmită de un colectiv condus de Lorin Fortuna, în noaptea de 20-21.12.1989, difuzată, prin multiplicare xerox, în data de 21.12.1989, precum și tipărită și distribuită, ca manifest revoluționar, în dimineața zilei de 22.12.1989

 

În 20 decembrie 1989 a fost inițiatorul acțiunii prin care s-a înființat Frontul Democratic Român din clădirea Teatrului de Stat și a Operei din Timișoara, devenind președinte al acestei formațiuni politice, de tip front, constituită în condiții de ilegalitate.

 

A fost președintele Consiliului Județean Timiș al Frontului Salvării Naționale de la 23 decembrie 1989 la 12 ianuarie 1990 când a fost forțat să-și dea demisia.

 

A devenit, apoi președinte al asociației de revoluționari Victoria din Timișoara, iar, din 2004, a fost și membru al Colegiului Național al Institutului Revoluției Române.

 

Lorin Fortuna a contribuit, determinant, la înființarea mai multor organizații civice, la (sau în) conducerea cărora s-a aflat și a activat: Asociația „VICTORIA” a Luptătorilor în Revoluție, din Timișoara; Uniunea Românilor Bucovineni (transformată, ulterior, în Mișcarea Civică „Mihai Eminescu”); Mișcarea „Sarmizegetusa”; Mișcarea Națională pentru Reîntregire; Forumul Unității Naționale (ca organizație federativă de asociații civice); Grupul Constituțional „Timișoara”; Mișcarea Civică Voievodul Gelu.

 

A participat la numeroase acțiuni civice, inclusiv de protest civic, organizate din 1990, în scopul întăririi societății civice românești, ca o alternativă.

 

A redactat, publicat și difuzat numeroase lucrări cu caracter specific civic, despre revoluție, despre democrație, despre constituționalism s.a. A fost un ideolog și un promotor fervent al democrației meritocratice, la nivel societal.

 

A absolvit în 1972 Facultatea de Electronică și Telecomunicații din cadrul Institutului Politehnic București, fiind repartizat, după absolvire, la Centru Teritorial de Calcul Electronic din Timișoara unde și-a început activitatea de informatician. Din 1976 s-a transferat la Facultatea de Electrotehnică din cadrul Institutului Politehnic Timișoara, iar apoi, după înființarea unei noi facultăți, la Facultatea de Electronică și Telecomunicații. La momentul declanșării evenimentelor de la Timișoara din decembrie 1989 era șef de lucrări.

 

În data 14 iunie 1991 își susține teza de doctorat la Facultatea de Electronică și Telecomunicații, din cadrul Institutului Politehnic București, obținând titlul de doctor, cu teza în domeniul aplicării vorbirii artificiale în industrie și telecomunicații, fiind autorul a câtorva zeci de lucrări științifice, precum și de brevete de invenții în acest domeniu.

 

A coordonat un colectiv de cercetare care a realizat în 1989 primul robot telefonic, cu vorbire artificială, utilizat în perioada 1989-2008 ca serviciu special de furnizare a orei exacte, prin telefon, în cadrul rețelei telefonice naționale (apelabil la numărul 958, respectiv 058). Această realizare a făcut obiectul lucrării „Vorbirea artificială – Aplicații în industrie și telecomunicații”, tipărită în anul 1996, la Editura Mirton. Lucrarea a fost propusă și susținută pentru a participa la selecția în vederea acordării premiilor Academiei Române pe anul 1996, la secția informatică, unde erau prevăzute a fi acordate două premii distincte. Din motive financiare s-a acordat un singur premiu care a fost acordat unei alte persoane.

 

S-a pensionat la 1 octombrie 2008 având funcția de conferențiar.

 

Lorin Fortuna a fost cunoscut și ca poet, editând de-a lungul timpului, în perioada: 1994-2008, cinci plachete de poezii și o antologie poetică, editată în doua ediții. A colaborat, de asemenea, cu publicistică la mai multe reviste literare, iar unele dintre poemele cuprinse în cărțile pe care le-a publicat au fost transpuse pe muzică de compozitorul Vasile Tănase, precum și de el.

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Din țară

Cântărețul Gabriel Cotabiță a murit la 69 de ani

Publicat

pe

Cântăreţul Gabriel Cotabiță a murit sâmbătă, a anunțat compozitorul şi instrumentistul Ionel Tudor, dirijor al Big Band-ului Radio.

„Ai plecat, Gabi, și ai lăsat muzica pop românească fără una dintre cele mai mari și mai personale voci! Am fost nu doar colaboratori, ci și prieteni din tinerețe! Am lansat împreună piese care au bucurat generații de ascultători („Noapte albastră”, „Te rog, domnișoară, nu pleca”, „Și va mai trece-o noapte”, „Viața e un cazino”, „Să nu ne spunem adio”, „Poate ca da, poate ca nu” etc)! Am lansat împreună cu Joey de Alvaré primul CD din România! Am făcut lucruri frumoase împreună, lucruri care nu se pot uita! Am împărțit multe momente ale vieții și carierei noastre împreună!…Te vom păstra mereu în inimile noastre! Dumnezeu să te odihnească în pace și lumină!”, a transmis în urmă cu doar câteva minute maestrul Ionel Tudor pe pagina sa de socializare.

Gabriel Cotabiță a fost solistul vocal al formației VH2 și a fost component al cunoscutului grup rock Holograf, în anii ’80.

De-a lungul carierei, Gabriel Cotabita a lansat mai multe albume, printre care „Formatii rock 5” (cu formatia Redivivus, album colectiv), „Holograf 1” (cu formatia Holograf), „Noapte albastra”, „Noi ramanem oameni”, „Prima iubire si ultima”, „In fiecare zi mi-e dor de tine” (cu Marina Florea), „Prizoner”, „Viata e un cazino”, „Greatest Hits” (cu formatia VH2), „Daca n-ai iubi” (cu formatia VH2), „Farame de tandrete”, „2” (cu formatia VH2) si „25 de ani de nopti albastre – Best of Gabriel Cotabita”.

În 8 mai 2015, Gabriel Cotabiţă a suferit un stop cardio-respirator, la o sală de sport. A purtat apoi un defibrilator automat, pentru prevenirea tulburărilor cardiace.

El a fost căsătorit de două ori şi avea trei fete.

Citeste mai mult

Cultură

Festivalul European al Spectacolului Timișoara –Festival al Dramaturgiei Românești. PROGRAMUL complet

Publicat

pe

Teatrul Național din Timișoara organizează în perioada 4-10, respectiv 19-20 decembrie 2024, o nouă ediție a Festivalului European al Spectacolului Timișoara – Festival al Dramaturgiei Românești.

Dacă anul trecut, în formula dedicată Anului Capitalei Europene a Culturii, FEST–FDR s-a concentrat cu precădere asupra spectacolului internațional, respectiv modulul FEST, anul acesta Teatrul Național echilibrează balanța, prioritizând spectacolul pe text românesc de teatru, în interiorul FDR,  modulul de tradiție al festivalului. Așadar, programul FDR al acestei ediții reprezintă nu atât o selecție de spectacole montate în parametrii de timp tradiționali impuși de sistemul de selecție – spectacole realizate pe parcursul anului scurs de la ediția anterioară, cât un punct de vedere care pornește de la ideea că viitorul este modelat de felul în care societatea zilei de astăzi își înțelege trecutul. De aceea, Naționalul timișorean, prin coordonatorul artistic al FEST–FDR, teatrologul Oana Borș, plasează spectacolele invitate în această ediție în spațiul conceptual al festivalului, intitulat MEMORIE. RECUPERĂRI.

Întrucât principiul de bază al FEST–FDR este întâlnirea și dialogul dintre spectacologia românească și cea mondială și, totodată, în siajul aceluiași spațiu conceptual, publicul festivalului se va reîntâlni în secțiunea FEST cu celebrul regizor și actor italian Pippo Delbono care, alături de compania lui, va prezenta pe scena Teatrului Național spectacolul TREZIRE / IL RISVEGLIO, ale cărui repetiții generale le-a găzduit în vara acestui an, precum și cu spectacolele  HARTA LUI ELIAN de Angela Ioan și Nicoleta Lefter și IERBAR de Radu Afrim.

Nu în cele din urmă, Teatrul Național va închide această ediție a FEST–FDR cu ultima sa premieră  din acest an – spectacolul ABSURDINIA, alăturând lumile lui I.L. Caragiale, Urmuz, Tudor Arghezi și Matei Vișniec, într-o explorare a teatrului absurdului, pe un scenariu semnat de regizorul spectacolului, Gavriil Pinte.

Programul de spectacole al FEST–FDR 2024 este următorul:

TREZIRE / IL RISVEGLIO de Pippo Delbono – miercuri, 4 decembrie și joi, 5 decembrie, ora 19.00, Sala Mare

OCHII MAMEI după Tatiana Țîbuleac, regia Tania Drăghici, producție a Centrului de Teatru Educațional „Replika” București – vineri, 6 decembrie, ora 17.00, Studio UȚU

10 LUCRURI PE CARE LE-AM PIERDUT LA FESTIVALUL DE LA MAMAIA de Gabriel Sandu, regia Elena Morar și Gabriel Sandu, producție a Teatrului de Stat Constanța – vineri, 6 decembrie, ora 19.00, Sala Mare

PĂRINȚI după Diana Bădica, regia Cristian Ban, o producție a Teatrului „Metropolis” București – sâmbătă, 7 decembrie, ora 19.00, Sala Mare

DECALOGUL DUPĂ HESS de Alina Nelega, regia Gabi Cadariu, producție a Teatrului de Artă București – București – duminică, 8 decembrie, ora 17.00, Studio UȚU

RECONSTITUIREA de Catinca Drăgănescu și Ciprian Făcăeru, regia Catinca Drăgănescu, producție a Teatrului Național Craiova – duminică, 8 decembrie, ora 19.00, Sala Mare

HARTA LUI ELIAN de Angela Ioan și Nicoleta Lefter, regia Nicoleta Lefter, producție a Teatrului Gong Sibiu – marți, 10 decembrie, ora 19.00, Sala Mare

IERBAR de Radu Afrim, după Simona Popescu, regia artistică Radu Afrim, producție a Teatrului Național Târgu Mureș – Compania „Liviu Rebreanu” – joi, 19 decembrie, ora 19.00, Sala Mare

ABSURDINIA după I.L. Caragiale, Urmuz, Tudor Arghezi și Matei Vișniec, regia artistică Gavriil Pinte – vineri, 20 decembrie, ora 17.00, la Studio UȚU –  producție a Teatrului Național din Timișoara; premieră

Citeste mai mult

Locale

GHINION. A abandonat deșeuri pe domeniul public și s-a răsturnat cu camionul. Amendă de 45.000 de lei

Publicat

pe

Municipiul Timișoara, prin Poliția Locală, a confiscat primul camion care debarasa deșeuri ilegal pe un teren de la ieșirea orașului spre comuna Săcălaz. Vehiculul a rămas blocat când descărca gunoiul, iar deținătorul acestuia l-a abandonat într-o groapă.

„În acest an, am înăsprit reglementările locale printr-o hotărâre de consiliu și astfel avem cadrul legal nu doar să îi amendăm pe cei care aruncă gunoiul pe domeniul public, dar să le și confiscăm mașina. E un semnal clar că vom aplica la sânge toate pârghiile legale pe care le avem pentru a stârpi această practică revoltătoare de abandonare a deșeurilor în oraș. E vorba despre sănătatea noastră, a întregii comunități”, spune Dominic Fritz, primarul Timișoarei.

Deținătorul vehiculului a fost identificat și amendat de Poliția Locală cu 45.000 de lei pentru abandonul ilegal de deșeuri, în baza OUG nr. 92/2021. De asemenea, a fost dispusă măsura de confiscare a vehiculului, conform HCL 118/2024.

La fața locului s-au deplasat miercuri echipe din partea Primăriei Timișoara, Poliției Locale și Societății Drumuri Municipale (SDM) pentru a scoate vehiculul abandonat în groapă. Operațiunea a inclus și mobilizarea unei macarale de 18 tone pentru ridicarea camionului, care a fost apoi transportat la depozitul municipalității.

Primăria Timișoara și Poliția Locală continuă să sancționeze persoanele fizice și firmele care abandonează sau care plătesc la negru societăți care nu sunt autorizate pentru transportul deșeurilor. De la începutul anului, polițiștii locali au aplicat 38 de amenzi pentru abandonul/îngroparea de deșeuri și 24 de amenzi pentru transportul prin operatori neautorizați de deșeuri, în valoare totală de 1.662.500 lei.

 

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite