Degerăturile sunt leziuni ale pielii provocate de expunerea prelungită la frig. Cel mai frecvent afectate de degerături sunt extremitățile: degetele de la mâini şi de la picioare, nasul, urechile, obrajii.

În perioadele geroase, frecvenţa degerăturilor este mai mare la persoanele care lucrează în frig, care stau mult timp în picioare și nu fac mişcare, dar şi la cei care călătoresc.
Degerăturile uşoare se manifestă prin mâncărimi, umflături, piele de culoare galben-gri, fără dureri intense.

În cazul degerăturilor profunde, leziunea se caracterizează prin plăgi groase, reci, de culoare roşu-aprins şi foarte dureroase la atingere. În această situaţie, trebuie consultat medicul imediat.
Specialiştii atenţionează să nu folosim apă fierbinte pentru reîncălzirea bruscă a extremităţilor afectate, întrucât se pot agrava leziunile şi astfel se produc dureri greu de suportat. Cei mai predispuşi la degerături sunt copiii, cărora le place să petreacă timp îndelungat jucându-se în zăpadă. Bebeluşii sunt şi ei sensibili la expunerea la frig şi nu este recomandat să stea prea mult timp afară. Copiii pierd căldură la nivelul pielii mai repede decât adulţii, susțin medicii. Primul semn de îngheţ la copii este pielea care începe să se albească.

Medicii recomandă să ne îmbrăcăm corespunzător atunci când suntem nevoiţi să ieşim afară pe o vreme cu temperaturi extreme sau viscol.

Vântul şi umezeala pot determina o scădere a energiei organismului sau pot declanșa hipotermia. Este indicat să îmbrăcăm haine strâmte, în timp ce încălțămintea nu trebuie să fie fixă, deoarece împiedică circulaţia sângelui şi crește riscul instalării degerăturilor. E bine ca hainele să fie subțiri și mai multe, în loc de puține și groase, pentru a se crea un strat care să acumuleze căldură, mai ales că pe vreme friguroasă se pierde până la 50% din căldura corpului prin extremităţi. Nu doar vestimentaţia este importantă pe timp de ger, ci şi hidratarea. Lichidele consumate, apă sau ceai, ar trebui să fie calde, la temperatura corpului, şi nu fierbinţi, întrucât provoacă o răcire şi mai accentuată a corpului, mai sfătuiesc medicii.

Tot specialiștii susțin că nu e bine să ne aventurăm la munci grele atunci când este ger, deoarece efortul fizic duce la epuizare, iar organismului îi va fi mult mai greu să se apere în faţa frigului. Mai mult, făcând efort, nu realizăm când se instalează degerăturile. Dacă se impun totuși activităţi în frig, sunt indicate pauze de încălzire a picioarelor şi mâinilor, mai ales dacă încep să amorţească. În cazul în care sunt simptome de degerături, ar trebui să mergem într-o cameră încălzită şi să înfăşurăm zonele afectate pentru a menţine căldura.

În cazul degerăturilor superficiale se poate acţiona imediat, prin încăzirea pielii degerate, punând-o în contact cu porțiuni de piele cu temperatură normală, adică mâinile se pun la subsuoară, iar bărbia şi urechile se aşază în palme. Contactul cu pielea caldă se menţine până când pielea afectată îşi recapătă culoarea normală. Nu este indicată aplicarea de loţiuni, zăpadă, gheaţă sau orice altceva pe zona afectată şi nici apropierea de o sursă directă de căldură. Pentru a trata degeră-turile este nevoie de creşterea gradată a căldurii, mai spun medicii.

Cum cea mai bună soluție este prevenția, medicii recomandă să stăm mai mult timp în spaţii închise şi încălzite şi să evităm călătoriile, întrucât vremea prea rece devine propice apariţiei degerăturilor şi hipotermiei.