Ne găsiți și pe:

Actualitate

Sfaturi pentru evitarea degerăturilor pe timp de iarnă

Publicat

pe

Degerăturile sunt leziuni ale pielii provocate de expunerea prelungită la frig. Cel mai frecvent afectate de degerături sunt extremitățile: degetele de la mâini şi de la picioare, nasul, urechile, obrajii.

În perioadele geroase, frecvenţa degerăturilor este mai mare la persoanele care lucrează în frig, care stau mult timp în picioare și nu fac mişcare, dar şi la cei care călătoresc.
Degerăturile uşoare se manifestă prin mâncărimi, umflături, piele de culoare galben-gri, fără dureri intense.

În cazul degerăturilor profunde, leziunea se caracterizează prin plăgi groase, reci, de culoare roşu-aprins şi foarte dureroase la atingere. În această situaţie, trebuie consultat medicul imediat.
Specialiştii atenţionează să nu folosim apă fierbinte pentru reîncălzirea bruscă a extremităţilor afectate, întrucât se pot agrava leziunile şi astfel se produc dureri greu de suportat. Cei mai predispuşi la degerături sunt copiii, cărora le place să petreacă timp îndelungat jucându-se în zăpadă. Bebeluşii sunt şi ei sensibili la expunerea la frig şi nu este recomandat să stea prea mult timp afară. Copiii pierd căldură la nivelul pielii mai repede decât adulţii, susțin medicii. Primul semn de îngheţ la copii este pielea care începe să se albească.

Medicii recomandă să ne îmbrăcăm corespunzător atunci când suntem nevoiţi să ieşim afară pe o vreme cu temperaturi extreme sau viscol.

Vântul şi umezeala pot determina o scădere a energiei organismului sau pot declanșa hipotermia. Este indicat să îmbrăcăm haine strâmte, în timp ce încălțămintea nu trebuie să fie fixă, deoarece împiedică circulaţia sângelui şi crește riscul instalării degerăturilor. E bine ca hainele să fie subțiri și mai multe, în loc de puține și groase, pentru a se crea un strat care să acumuleze căldură, mai ales că pe vreme friguroasă se pierde până la 50% din căldura corpului prin extremităţi. Nu doar vestimentaţia este importantă pe timp de ger, ci şi hidratarea. Lichidele consumate, apă sau ceai, ar trebui să fie calde, la temperatura corpului, şi nu fierbinţi, întrucât provoacă o răcire şi mai accentuată a corpului, mai sfătuiesc medicii.

Tot specialiștii susțin că nu e bine să ne aventurăm la munci grele atunci când este ger, deoarece efortul fizic duce la epuizare, iar organismului îi va fi mult mai greu să se apere în faţa frigului. Mai mult, făcând efort, nu realizăm când se instalează degerăturile. Dacă se impun totuși activităţi în frig, sunt indicate pauze de încălzire a picioarelor şi mâinilor, mai ales dacă încep să amorţească. În cazul în care sunt simptome de degerături, ar trebui să mergem într-o cameră încălzită şi să înfăşurăm zonele afectate pentru a menţine căldura.

În cazul degerăturilor superficiale se poate acţiona imediat, prin încăzirea pielii degerate, punând-o în contact cu porțiuni de piele cu temperatură normală, adică mâinile se pun la subsuoară, iar bărbia şi urechile se aşază în palme. Contactul cu pielea caldă se menţine până când pielea afectată îşi recapătă culoarea normală. Nu este indicată aplicarea de loţiuni, zăpadă, gheaţă sau orice altceva pe zona afectată şi nici apropierea de o sursă directă de căldură. Pentru a trata degeră-turile este nevoie de creşterea gradată a căldurii, mai spun medicii.

Cum cea mai bună soluție este prevenția, medicii recomandă să stăm mai mult timp în spaţii închise şi încălzite şi să evităm călătoriile, întrucât vremea prea rece devine propice apariţiei degerăturilor şi hipotermiei.

Administrație

IPS Ioan Selejan, mitropolitul Banatului, propus pentru titlul de Cetățean de Onoare al Timișoarei alături de alte cinci personalități publice

Publicat

pe

Cu ocazia Zilei Timișoarei, primarul Dominic Fritz va înainta Consiliului Local propunerea ca șase personalități care au avut o contribuție importantă la viața comunității să primească titlul de Cetățean de Onoare. Cei propuși sunt Înaltpreasfinția Sa Ioan Selejan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, profesorul Vladimir Tismăneanu, jurnalista Brîndușa Armanca, Laila Onu, fondatoarea Fundației „Pentru Voi”, omul de televiziune Virgil Ianțu și Elisabeta Moldovan, reprezentantă a drepturilor persoanelor cu dizabilități.

„Ca în fiecare an de ziua orașului îi onorăm pe cei care sunt modele pentru comunitatea noastră și care și-au legat numele de destinul Timișoarei. Și anul acesta avem personalități active în domenii diverse: social, cultură, educație, implicare civică. Le mulțumesc pentru dedicarea față de Timișoara și timișoreni. Decernarea titlurilor va avea loc chiar în 3 August, într-o gală festivă ce va avea loc la Filarmonica Banatul, de la ora 17:30. În cazul profesorului Vladimir Tismăneanu, îi vom decerna acest titlu la o dată pe care o vom stabili de comun acord pentru o vizită la Timișoara”, spune primarul Dominic Fritz.

Prin această distincție, municipalitatea aduce recunoaștere unor oameni care, prin munca și dedicarea lor, au avut un impact în comunitate și au dus mai departe numele Timișoarei.

Înaltpreasfinția Sa Ioan Selejan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, slujește de peste un deceniu în Banat, timp în care a devenit o prezență importantă în viața spirituală și socială a Timișoarei. De-a lungul anilor, a susținut educația, cultura și dialogul dintre oameni, fiind implicat în numeroase proiecte dedicate comunității și binelui comun.

De peste trei decenii, Laila Onu este una dintre vocile care au schimbat în bine viața persoanelor cu dizabilități, prin promovarea dreptului acestora la o viață independentă și demnă. A pus bazele unora dintre primele servicii comunitare pentru copii și adulți cu dizabilități intelectuale din România și conduce Fundația „Pentru Voi”, care oferă sprijin pentru aproximativ 200 de beneficiari. Prin activitatea sa, a contribuit la dezvoltarea unor servicii care au devenit modele la nivel național și a promovat drepturile persoanelor cu dizabilități.

Brîndușa Armanca este una dintre vocile importante ale jurnalismului și culturii timișorene, cu o carieră dedicată promovării libertății de exprimare, valorilor democratice și dialogului. A contribuit la dezvoltarea presei regionale, la formarea unor generații de jurnaliști și la promovarea imaginii orașului prin proiectele sale jurnalistice și culturale. Prin activitatea sa, inclusiv prin documentarele dedicate Timișoarei și Banatului, a contribuit la păstrarea memoriei și identității culturale a orașului.

Elisabeta Moldovan este un exemplu de curaj și implicare, transformând propria experiență de viață într-un demers dedicat promovării drepturilor persoanelor cu dizabilități și susținerii vieții independente în comunitate. Prin activitatea sa în cadrul Asociației „Ceva de Spus” și prin proiectele dezvoltate la Timișoara, precum UnLoc și OilRight, a contribuit la crearea unor oportunități prin care persoanele cu dizabilități să poată trăi mai independent, să fie ascultate și să facă parte activ din comunitate.

Virgil Ianțu este unul dintre cei mai apreciați oameni de televiziune și promotori ai educației prin cultură din România. S-a născut la Timișoara și și-a început formarea profesională pe băncile Colegiului Național de Artă „Ion Vidu”, unde a studiat vioara. Prin emisiuni precum „Vrei să fii milionar?” sau „Copiii spun lucruri trăsnite”, dar și prin proiectele dedicate copiilor și familiilor, a promovat educația, dialogul între generații și valorile autentice. A rămas mereu apropiat de orașul natal, pe care l-a reprezentat cu profesionalism și mândrie în spațiul public.

Vladimir Tismăneanu este unul dintre cei mai cunoscuți cercetători ai comunismului și ai istoriei recente a României, profesor de științe politice la University of Maryland din Statele Unite ale Americii și autor al unor lucrări apreciate la nivel internațional. Prin cărțile și studiile sale, a contribuit la înțelegerea perioadei comuniste și la păstrarea memoriei celor care au suferit în timpul regimului totalitar. A susținut libertatea, democrația și respectul pentru adevărul istoric – valori care se regăsesc în spiritul Timișoarei, oraș simbol al Revoluției din 1989. Decernarea titlului va avea loc la o dată ulterioară.

Titlul de „Cetățean de Onoare” reprezintă cea mai înaltă distincție de Consiliul Local personalităţilor care, prin merite deosebite, au contribuit la promovarea valorilor şi imaginii oraşului la nivel naţional şi internaţional.

Proiectele de hotărâre privind acordarea titlului de Cetățean de Onoare pot fi consultate la următoarea adresă: https://www.primariatm.ro/proiecte-hcl

Citeste mai mult

Cultură

Ziua Județului Timiș, ediția 2026. Spectacol de gală al Festivalului-concurs „Lada cu zestre“

Publicat

pe

Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș, vaq organiza celebrarea județului Timiș printr-o horă timișeană și un spectacolul de gală al Festivalului – Concurs „Lada cu Zestre” în 28 iulie 2026 în centrul Timișoarei.

Programul începe cu o horă timișeană în Piața Victoriei la ora 18:30, la care vor participa localitățile câștigătoare ale Festivalului – Concurs „Lada cu Zestre”, ediția a XIX-a, 2026. 11 localități din județul Timiș: Sânnicolu Mare, Deta, Checea, Voiteg, Victor Vlad Delamarina, Remetea Mare, Făget, Parța, Comloșu Mare, Ghilad, Ghiroda și Ansamblul Profesionist Banatul vor aduce la Timișoara cei mai de seamă reprezentanți într-un spectacol folcloric desfășurat în Piața Sf. Gheorghe la ora 19:00.

Spectacolul va fi prezentat de Maria Borțun Popescu. Accesul este liber.

Sărbătorită anual pe 28 iulie, Ziua Județuluji Timiș marchează un moment de reflecție și recunoștință față de trecutul istoric al regiunii și față de contribuția sa la construcția identității naționale, dar și o panoramă culturală a momentului actual. Data se referă la anul 1919, când administrația românească a fost instaurată oficial în Banat, reprezentând un pas esențial în unificarea teritorială a României.

Foto: Arhivă

Citeste mai mult

Administrație

ATENȚIE șoferi! Restricții de circulație pe Bulevardul Revoluției 1989 din Timișoara

Publicat

pe

La solicitarea Societății Drumuri Municipale (SDM), comisia de circulație din cadrul Primăriei Municipiului Timișoara a avizat închiderea etapizată a traficului rutier pe bulevardul Revoluției  1989, începând din 23 iulie 2026, pe sensul de mers Pod Decebal – strada Hector.

Restricțiile sunt necesare pentru lucrările de înlocuire a covorului asfaltic și de aducere la cotă a capacelor de cămine, intervenții care urmăresc îmbunătățirea condițiilor de circulație și creșterea durabilității infrastructurii rutiere.

Astfel,  într-o primă etapă, în perioada 23 iulie 2026 – 27 iulie 2026, atât parcările, cât și circulația rutieră de pe banda 1, vor fi închise pe bulevardul Revoluției 1989, pe tronsonul cuprins între strada Andrei Mocioni și strada Hector.

De asemenea, în perioada 25 iulie 2026 – 26 iulie 2026 se va închide traficul rutier și la intersecția dintre bulevardul Revoluției 1989 și strada Nicolae Filipescu.

În etapa a doua, în perioada 28 iulie 2026 – 1 august 2026, se va închide circulația rutieră pe banda 2 de pe bulevardul Revoluției 1989, pe tronsonul cuprins între strada Andrei Mocioni și strada Hector, fără închiderea intersecției cu strada Nicolae Filipescu.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite