Începând cu data 18 octombrie 2021 va debuta acțiunea de primire a cererilor – declarație pe propria răspundere pentru acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinței şi a suplimentului pentru energie, în vederea aplicării prevederilor Legii nr 226 din 16 septembrie 2021 privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie şi a Normelelor Metodologice de aplicare a acesteia, aprobate HG nr. 1073/2021, pentru sezonul rece 1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022 .
Pot beneficia de acest drept familiile care realizează venituri lunare nete pe membru de familie de până la 1.386 lei, respectiv persoanele singure care realizează venituri nete lunare până la 2.053 lei și care nu dețin bunurile cuprinse în Lista bunurilor care conduc la excluderea acordării ajutorului social, anexată prezentului comunicat și prevăzută în Anexa nr. 4 la normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 50/2001, cu modificările și completările ulterioare.
Pentru ajutorul cu energie termică în sistem centralizat, cererile – declarație pe propria răspundere, însoţite de documentele privind componenţa familiei, veniturile şi bunurile detinute se depun individual sau prin intermediul asociaţiilor de proprietari/chiriaşi prin cele 5 puncte termice ale S.C. Colterm S.A., respectiv:
Nr. crt.
Adresa punctului de distribuire a formularelor și depunere a dosarelor din data de 18 octombrie 2021
Distribuirea și preluarea cererilor – declarație pe propria răspundere pentru acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinței în funcție de sistemul de încălzire utilizat se va desfășura în cadrul centrelor sociale aflate în subordinea Direcției de Asistență Socială a Municipiului Timișoara, după cum urmează:
pentru încălzirea cu energie electrică – Centrul de Incluziune Socială și Relația cu Minoritățilesituat în str. Martir Cernaianu nr. 31 telefon 0256/293884
pentru încălzirea cu combustibili solizi şi/sau petrolieri – Clubul de Socializare și Petrecere a Timpului Liber – Clubul Pensionarilor situat în Bld Gen. Ion Dragalina nr. 38-42, telefon 0256/452089
pentru încălzirea cu gaze naturale – Complexul de Servicii pentru Copii ,,Sfantul Nicolae’’ situat în str. Platanilor nr. 2, telefon 0256/214572
Cererile – declarație pe propria răspundere, însoţite de documentele justificative privind componenţa familiei, veniturile şi bunurile detinute se pot depune personal, la sediile Direcției de Asistență Socială a Municipiului Timișoara menționate mai sus, de luni până vineri, între orele 8.00 – 15.30, sau se pot trimite pe e-mail la adresa: ajutoare.incalziretm@gmail.com.
Formularul de cerere-declarație pe propria răspundere se poate descărca de pe site-ul Direcției de Asistență Socială a Municipiului Timișoara, https://socialtm.ro
Acte necesare
cerere – declarație pe propria răspundere pentru acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinței – formulat tip;
copii după actele de identitate ale membrilor de familie cu domiciliul sau reședința la adresa pentru care se solicită ajutorul (carte de identitate/buletin de identitate/pașaport/carte de identitate provizorie, certificat de naștere pentru copiii minori sub 14 ani), pentru cetățenii străini sau apatrizi: permis de ședere temporară sau permanentă, document de identitate, permis de ședere pe termen lung, iar pentru cetățenii UE sau Confed. Elvețiană: certificat înregistrare, carte de rezidență;
acte din care rezultă calitatea titularului cererii față de imobilul pentru care solicită ajutorul:
proprietar (copie după contractul de vânzare-cumpărare, extras de carte funciară)
chiriaș (contract de închiriere)
împuternicit (contract de comodat sau împuternicire de la proprietar/titularul contractului de închiriere);
acte privind veniturile nete lunare realizate de familie/persoana singură în luna anterioară depunerii cererii:
adeverință privind venitul net (inclusiv valoarea bonurilor de masă, prime, ore suplimentare etc)
cupoane pensii;
cupoane indemnizații pentru creșterea copilului până la vârsta de 2 sau 3 ani;
cupoane indemnizații cu caracter permanent;
cupoane alocații pentru minorii dați în plasament familial sau încredințați spre creștere și educare;
acte doveditoare ale veniturilor din închirieri, dobânzi, dividende sau părți sociale;
persoanele care nu realizează venituri vor depune o declarație în acest sens.
5. Factură de gaz, în cazul ajutorului de încălzire cu gaze naturale;
6. Factură de energie electrică și dovadă de la Asociația de Locatari că nu au alte forme de încălzire, în cazul ajutorului de încălzire cu energie electrică;
Declararea unui număr mai mare de membri de familie, a unor venituri mai mici decât cele reale, precum şi nedeclararea bunurilor deţinute, în scopul vădit de a obţine foloase materiale necuvenite, constituie infracţiune de fals, uz de fals sau înşelăciune, după caz, și se pedepseşte potrivit dispoziţiilor Codului Penal.
ANEXA 4
la normele metodologice
LISTA BUNURILOR
ce conduc la excluderea acordării ajutorului social
Trăim vremuri în care adaptabilitatea nu mai este un avantaj, ci o necesitate. Ritmul accelerat al vieții, incertitudinile, expunerea constantă la informație și presiunile personale sau profesionale ne testează capacitatea de a rămâne în echilibru.
În acest context, reziliența emoțională devine una dintre cele mai importante resurse psihologice ale omului modern.
Reziliența emoțională se referă la capacitatea unei persoane de a se adapta în fața stresului sau a crizelor. Cei rezilienți reușesc să „meargă înainte” și să facă față adversităților fără consecințe de lungă durată. Cei mai puțin rezilienți, însă, au dificultăți mai mari în gestionarea stresului și a schimbărilor – fie ele majore sau minore.
Cercetările arată că persoanele care gestionează cu ușurință stresul cotidian sunt, de asemenea, mai capabile să facă față cu brio și unor crize serioase. Prin urmare, reziliența nu este importantă doar în fața tragediilor, ci și în provocările obișnuite ale vieții de zi cu zi.
Angela Nuțu, psihoterapeut și coach: „Reziliența nu înseamnă să nu suferi, să nu plângi sau să nu te afecteze evenimentele din viața ta. Nu este despre „a fi tare” cu orice preț. Este despre a simți durerea fără să te lași definit de ea. Este abilitatea psihologică de a reveni la un echilibru intern după evenimente traumatice, eșecuri sau pierderi. Este o combinație de reglare emoțională, convingeri sănătoase și susținere relațională. Practic, este un set de abilități care se pot învăța și cultiva.”
Dezvoltarea rezilienței emoționale nu necesită întotdeauna intervenții majore sau procese terapeutice intense. Uneori, puterea de a face față stresului și de a rămâne centrat în fața provocărilor vine din alegeri simple, repetate și conștiente, care modelează treptat modul în care ne raportăm la lume și la noi înșine.
Iată care sunt pilonii rezilienței emoționale:
Conștientizarea de sine
Asta presupune să-ți observi gândurile, emoțiile și reacțiile în timp real, fără să le judeci sau să le reprimi. Cu cât devii mai conștient de tiparele tale automate – cum reacționezi la stres, ce te rănește, ce te activează emoțional – cu atât câștigi mai mult control asupra felului în care gestionezi provocările. Această formă de luciditate emoțională este fundamentul tuturor schimbărilor interioare.
Reglarea emoțională
Reziliența nu înseamnă să nu simți, ci să știi cum să-ți reglezi emoțiile intense. Atunci când corpul este în alertă, mintea intră în blocaj, iar reacțiile devin impulsive. Prin tehnici precum respirația conștientă, relaxarea progresivă, mindfulness sau mersul în natură, îți poți calma sistemul nervos. Un corp liniștit creează spațiu pentru gândire clară și acțiuni constructive, chiar și în mijlocul evenimentelor stresante.
Flexibilitate în gândire
Unul dintre cele mai puternice instrumente ale unei persoane reziliente este capacitatea de a schimba perspectiva. Nu putem controla tot ce ni se întâmplă, dar putem controla sensul pe care îl dăm evenimentelor. În loc de „nu voi reuși niciodată”, întreabă-te „ce pot învăța din asta?”, „care e partea asupra căreia am control?”, „ce resurse interioare am uitat să folosesc?”.
Relații importante
Avem nevoie de oameni în jurul nostru care să ne fie alături nu doar când totul merge bine, ci mai ales când ne simțim copleșiți, confuzi sau fragili. Relațiile sigure – cu familia, prietenii apropiați, partenerul de viață– funcționează ca un fel de plasă de siguranță psihologică. Ele ne oferă înțelegere, validare și sprijin emoțional, reducând senzația de singurătate și nesiguranță. A vorbi sincer despre ce simți, a cere ajutor fără rușine – toate acestea sunt acte de maturitate care, paradoxal, întăresc nu doar legăturile, ci și forța ta interioară.
Autocompasiunea
Autocompasiunea înseamnă să te porți cu tine însuți așa cum ai face cu un prieten drag care trece printr-un moment greu. Nu înseamnă slăbiciune sau autocompătimire, ci o atitudine sănătoasă și matură de înțelegere și acceptare a propriei suferințe. În loc să te judeci sau să te învinovățești pentru greșeli sau vulnerabilitate, alegi să te susții cu blândețSensul personal. Unul dintre cei mai puternici predictori ai rezilienței este sentimentul că viața ta are un sens. Acesta poate veni din muncă, relații, spiritualitate, pasiuni sau cauze în care crezi profund. Când ai un „de ce” clar, găsești și un „cum” – chiar și atunci când circumstanțele par imposibile. Sensul personal funcționează ca un far interior care te ghidează prin momentele de grele.
Încrederea în propriile resurse
Reziliența se hrănește din convingerea că „pot face față, chiar dacă va fi greu”. Nu e vorba de optimism naiv, ci de un sentiment realist al propriei competențe emoționale. Oamenii rezilienți își cunosc limitele, dar nu se definesc prin ele – se definesc prin resursele și valorile care le dau forță.
„Acești piloni nu funcționează separat, ci se susțin reciproc. Poți pune în practică pilonii rezilienței emoționale identificând activitățile pe care le faci zilnic sau săptămânal și care te susțin fizic, emoțional, mental, social și spiritual. Deși fiecare dintre aceste pași poate părea mic, împreună, mentalitatea și acțiunile legate de reziliență te pot ajuta să te simți puternic, relaxat, capabil și mai conectat cu cei din jurul tău”, concluzionează Angela Nuțu.
Angela Nuțu este Psihoterapeut, Coachm Doctor în Neuroștiințe și unul dintre cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi traineri din România, Vicepreşedinte al Asociaţiei Române de Hipnoză. Are experiență de peste 20 ani în domeniul comunicării și al instruirii adulților și de peste 30 ani în domeniul antreprenoriatului și al afacerilor. Membru Fondator al Asociației Române de Coaching, Formator acreditat ANC, Trainer acreditat NLP și Psihoterapeut.
În prima săptămână a lunii iunie, Asociația Inițiativă în Educație a desfășurat o serie de evenimente dedicate copiilor și cadrelor didactice în comunitățile Crai Nou, Otelec, Iohanisfeld, Jimbolia și Timișoara, celebrând copilăria și implicarea dascălilor prin acțiuni care au adus bucurie, învățare și spirit comunitar în prim-plan.
Sub umbrela proiectului Magia copilăriei la Crai Nou, finanțat de PEPCO România prin programul de granturi Pepcolandia 2025, gestionat la nivel național de Asociația Pastel, peste 250 de copii – de la preșcolari până la elevi de gimnaziu – au participat la activități educaționale, ateliere STEAM și momente de joacă menite să celebreze Ziua Internațională a Copilului. La finalul activității, s-au răcorit cu înghețată și s-au bucurat de surprizele pregătite special pentru ei.
„A fost prima activitate pe care asociația noastră a desfășurat-o pentru copiii din comunitatea Crai Nou și satele din împrejurimi. Ne-am bucurat să vedem dorința lor de a participa și zâmbetele pe care ni le-au dăruit. Am primit o mulțime de îmbrățișări și mesaje de recunoștință. O elevă din clasa a II-a mi-a mărturisit că «a fost cea mai frumoasă zi din viața ei». Astfel de gesturi ne dau speranță și puterea de a continua. Ele ne reamintesc cât de necesare sunt aceste inițiative pentru copiii din mediul rural.” – a declarat Florentina Ivănescu, coordonatoarea proiectului „Magia Copilăriei” în cadrul Asociației inEDU.
Activitățile au continuat în 1 iunie și în localitățile Otelec și Iohanisfeld, unde, cu sprijinul acordat de Primăria comunei Otelec, s-au desfășurat ateliere educative care au adus împreună aproximativ 150 de copii, în contexte informale de învățare, joc și colaborare.
În completarea acestor acțiuni, de Ziua Învățătorului (5 iunie), organizația a marcat și importanța rolului dascălilor în formarea noilor generații, contribuind astfel la susținerea educației prin schimburi de bune practici și formare profesională.
Aproape 50 de elevi au participat la ateliere educaționale desfășurate în cadrul proiectelor STEAM la puterea inEDU 3.0 și Nova. Călătorie culturală în spațiul cosmic. Activitățile au debutat cu ateliere de lectură și au continuat cu experimente științifice, în cadrul cărora cei mai mici participanți au explorat kituri ESERO, încercând să răspundă la întrebări precum „din ce material se construiesc rachetele?”.
În aceeași zi, au fost organizate două sesiuni de formare STEAM pentru cadrele didactice, cu participarea a peste 50 de profesori din Jimbolia și Timișoara. Activitățile s-au desfășurat la Colegiul Național Bănățean din Timișoara și la Muzeul „Stefan Jäger” din Jimbolia.
Prin aceste sesiuni, profesorii au descoperit metode practice și interdisciplinare pentru a aduce știința, tehnologia, arta și matematica mai aproape de copii, într-un mod relevant, atractiv și aplicat. De asemenea, au avut acces la resurse educaționale deschise și materiale didactice menite să sprijine procesul de predare.
„Pentru Asociația Inițiativă în Educație, luna iunie a însemnat contribuție în comunitate, investiție în educație și recunoștință față de toți cei care cred în puterea învățării. Nu am fi reușit să ajungem la peste 400 de copii și 50 de dascăli fără implicarea membrilor și a voluntarilor. Vor urma și alte evenimente educaționale, dar până atunci ne manifestăm recunoștința și ne bucurăm câteva clipe de lucrurile frumoase realizate. Contextele create au construit punți și ne-au demonstrat că educația este un drum care se parcurge împreună.” – a declarat Andrada Mazilu, coordonator proiecte în cadrul asociației.
Asociația Inițiativă în Educație rămâne fidelă misiunii sale de a sprijini dezvoltarea unei educații de calitate în județul Timiș, prin proiecte care pun accent pe inovație, colaborare și incluziune. Cu fiecare pas, comunitățile implicate devin mai puternice, mai unite și mai dornice să crească prin învățare.
Săptămâna Luminată care urmează imediat Duminicii Pastelui păstrează în credinţa populară o serie de obiceiuri. Conform tradiţiei creștine în aceste zile credincioşii sunt supuşi la numeroase restriciţii.
LUNEA LUMINATĂ. Prin Învierea Domnului Iisus Hristos din morţi, cei din popor cred că Raiul se deschide tuturor sufletelor reţinute în prinsoarea iadului începând de la Adam şi până la venirea Mântuitorului şi rămâne deschis de la Înviere până la Duminica Tomei.
Lunea din Săptămâna Luminată poartă numele de Lunea Albă. Fiind prima zi după Duminica Pastelui, este considerată ziua în care se deschid porţile Raiului şi ale iertării, astfel că orice persoană care moare în acestă zi nu mai trece prin Judecata de Apoi. Tradiţia spune că trebuie să stropeşti casa cu agheazma şi să dai de băut la rude. Conform revistei Superstiţiilor, în unele zone se merge cu obiceiul “udatului” şi al umblatului cu pasc apentru vestirea Învierii.
Marţea din Săptămâna Luminată se mai numeşte şi Marţea Albă şi este impusă drept zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu.
Miercurea din Săptămâna Luminată poarta numele de Sfânta Mercurie. Bărbaţii se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicţie. Conform tradiţiei, nu e bine a munci de „nunta şoarecilor”. Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă şi să te lipseşti restul anului de bucate pe masă.
Joia din Săptămâna Luminată mai e numită şi Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel „sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.
Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântăniţa. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Vinerea Scumpă este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar in Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă.
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor.AcceptăRefuzădetalii
Privacy & Cookies Policy
Privacy Overview
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are as essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.