Programul „Noua Casă” va avea în acest an un plafon de 1,5 miliarde de lei, mai puțin față de plafonul de 2 miliarde de lei alocat în 2020, a anunțat președintele Fondului Național de Garantare a Creditelor. Oficialul a dat detalii și despre principalele programe de creditare pentru IMM-uri și sumele alocate acestora.

Dacă anul trecut plafonul pentru programul „Noua Casă” a fost de 2 miliarde de lei, ceea ce a asigurat garantarea a 8.000 de credite imobiliare, în acest an suma este cu 500 de milioane de lei mai mică, iar numărul românilor care își vor lua credite în acest program se estimează că va fi cu 2.000 mai scăzut.

„Plafonul din 2020 a fost de 2 miliarde de lei, fiind aproape în totalitate subscris. Aproximativ 8.000 de garanţii pentru Prima Casă/Noua Casă au fost date în 2020. Pentru 2021, plafonul este în scădere, la 1,5 miliarde de lei. Estimăm în jur de 6.000 de beneficiari ai programului «Noua Casă», acest tip de garanţie fiind dat tot prin Fondul Naţional de Garantare”, a declarat Cris­tian Păun, preşedintele Consiliului de Administraţie al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), la o videoconferinţă dedicată IMM-urilor.

Prin programul „Noua Casă” se acordă două categorii de credite pentru locuinţe noi, respectiv împrumuturi de până la 140.000 de euro, pentru care se percepe un avans de 15% şi se acordă o garanţie de stat de 60%, şi de 70.000 de euro, cu un avans de 5% şi o garanţie de stat de 50%. Avansul de 15% şi garanţia statului de 60% se aplică doar locuinţelor noi ce depăşesc pragul de 70.000 de euro până la 140.000 euro, inclusiv.

Pentru locuinţele vechi (recepţionate la terminarea lucrărilor de construcţie cu mai mult de 5 ani înainte de data solicitării creditului garantat), creditul de maximum 70.000 de euro este compus din finanţarea acordată de bancă (66.500 de euro), care acoperă maximum 95% din preţ, și restul de 3.500 de euro – avansul plătit de beneficiar.

Aquatim lansează, local, ediția 2021 a concursului internațional de creație artistică pentru copii și tineri „Apa pe care ne-o dorim (The Water We Want)“.

Competiția este organizată la nivel internațional de Rețeaua Internațională a Muzeelor Apei (WAMU-NET), o organizație sub patronaj UNESCO, în care compania de apă este membru, prin Centrul educațional Aquapic de la vechea Uzină de Apă Industrială a orașului.

Tema concursului, aflat la a doua ediție, este „Apa, moștenirea noastră de preț, și obiectivele de dezvoltare durabilă”. Copiii și tinerii sunt chemați să propună, creativ, noi feluri de a percepe și proteja apa, contribuind la utilizarea sustenabilă a acestei resurse de preț.

Concursul se adresează elevilor cu vârste între 6 – 12 ani și 13 – 18 ani. Creațiile admise sunt desene, fotografii, videoclipuri și animații, creații scrise și sloganuri referitoare la apă și sunete ale naturii. Acestea pot fi lucrări individuale sau colective (de exemplu, ale unei clase). Fiecare elev sau clasă pot înscrie o singură lucrare în concurs, optând pentru una dintre categoriile menționate.

Înscrierile se vor face numai de către un cadru didactic. Lucrările pot fi trimise până la data de 30 aprilie 2021 pe adresa de e-mail aquapic@aquademica.ro și trebuie să fie obligatoriu însoțite de formularul de înscriere completat, pus la dispoziție pe site-ul Aquapic.

Dintre creațiile artistice primite la Aquapic vor fi pre-selectate șase lucrări ca finaliste locale, acestea fiind trimise spre jurizare finală și includere în expoziția digitală The Water We Want 2021, secretariatului WAMU-NET. Anunțarea câștigătorilor finali pentru fiecare categorie va fi făcută în perioada mai-iunie, în cadrul webinarului organizat cu reprezentanți ai UNESCO, educatori și muzee din întreaga lume, odată cu lansarea expoziției on-line.

Detalii complete despre competiție, precum și formularul de înscriere pot fi descărcate de la adresele indicate în cele ce urmează:

• Descriere, regulament, apel proiecte: https://aquapic.aquademica.ro/wp-content/uploads/2021/02/Regulament-concurs-Apa-pe-care-ne-o-dorim.pdf
• Formular de înscriere: https://aquapic.aquademica.ro/wp-content/uploads/2021/02/Formular-inscriere-apa-pe-care-ne-o-dorim_2021.pdf

Numeroși copii și tineri s-au implicat în ediția precedentă a concursului, iar lucrările acestora, pline de culoare, diversitate și inspirație, pot fi vizualizate pe site-ul dedicat: https://thewaterwewant.watermuseums.net/.

Rețeaua Internațională a Muzeelor Apei urmărește prin astfel de acțiuni să sprijine programele educaționale derulate de membrii săi și să angajeze tinerii să devină naratori proactivi ai viitorului nostru, văzut din perspectiva relației cu apa.

Imagine de congerdesign de la Pixabay

Dragobetele, sărbătoarea tinereţii, a veseliei şi a iubirii, are loc în fiecare an în 24 februarie.

În funcţie de regiune, obiceiul Dragobetelui poate avea şi alte denumiri precum „Cap de primăvară”, „Logodnicul sau Însoţitul Păsărilor”, „Dragostitele”, „Ziua Îndrăgostiţilor”, „Sânt Ion de primăvară” sau „Granguru”.

Conform unor legende populare, Dragobetele era considerat fiul babei Dochia, un tânăr chipeş care obişnuia să seducă toate femeile ce îi ieşeau în cale. Totuşi, în prezent, Dragobetele reprezintă pentru români simbolul autohton al dragostei, fiind identificat cu zeul dragostei din mitologia romană, Cupidon, şi cu zeul iubirii în mitologia greacă, Eros.

Dragobetele a fost marcat, de-a lungul timpului, de numeroase tradiţii şi superstiţii, de la jurământul fraţilor de sânge, „zăpada zânelor” strânsă de tinerele necăsătorite pentru proprietăţile ei magice, sărutul obligatoriu în fiecare cuplu care doreşte să îşi menţină iubirea, până la interzicerea plânsului, care ar atrage necazuri în următoarele luni.

Tradiţii

În această zi bărbaţii trebuie să fie în relaţii cordiale cu toate femeile. În caz contrar, aceştia ar fi avut parte de o primăvară plină de ghinion şi un an greu.

Pentru că iubirea dintr-un cuplu să rămână vie de-a lungul anului, tinerii trebuie să se sărute în ziua de Dragobete.

Tot în această zi, ţesutul, cusutul şi toate treburile grele de pe lângă gospodărie sunt interzise. Totuşi, este permisă curăţenia, deoarece se consideră că aceasta este aducătoare de prospeţime şi de spor.

În ziua de Dragobete plânsul le este interzis tinerilor şi tinerelor. În caz contrar, aceştia vor avea parte de necazuri şi supărări în lunile următoare.

În unele regiuni din ţară, ajunul de Dragobete este tratat la fel ca noaptea de Bobotează, când tinerele care doresc să îşi afle ursitul îşi pun sub pernă busuioc sfinţit.