Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Ţi-ai ales baba? Vezi şi alte tradiții din luna martie!

Publicat

pe

Natura renaște, capătă culoare și lumină, în martie. Nu înainte însă ca Baba Dochia să-și facă mendrele. În afara binecunoscutelor mărțișoare, românii țin și alte tradiții importante în această perioadă din an.

Odată cu prima zi a lunii martie, toată lumea își îndreaptă atenția către simbolurile primăverii. Nu degeaba i se mai spune acestei luni în popor și Germănar sau Încolțitorul. Ceea ce nu foarte mulți mai știu este faptul că anotimpul revenirii la viață a naturii începe cu adevărat la o bună bucată de timp după ce șnurulețele alb-roșii și primii ghiocei firavi își fac datoria de vestitori.

 

9 zile de martie prevestesc un an întreg

 

Data de 1 martie deschide săptămâna predicțiilor populare. Zilele Dochiei sau Babele sunt parte a unuia dintre cele mai cunoscute mituri folclorice românești. Se spune că Baba Dochia ar fi fost tare capricioasă și greu de mulțumit, la fel ca și vremea la început de an. Așa se face că în perioada dintre 1 și 9 martie vremea e mereu schimbătoare, de la zile cu soare arzător până la ninsori și ploi iscate dintr-o dată. Este un prag meteorologic, decisiv pentrul tot anul ce urmează. Acesta e și motivul pentru care, pe la noi, se obișnuiește ca fiecare să-și aleagă dinainte una dintre babe, adică una dintre zilele cuprinse în intervalul 1-9 martie, cu scopul de a afla cum îi va merge în anul respectiv. Dacă e soare și vreme plăcută, atunci anul va fi plin de bucurii și realizări. Dacă, dimpotrivă, vremea e urâtă în ziua aleasă, atunci anul va fi cu probleme. Se pare că legenda Babei Dochia ascunde un sâmbure de adevăr, mărturie în acest sens stând rocile stâncoase binecunoscute din Munții Ceahlău.

 

Cuviosul Alexie ne apără de șerpi

 

La scurt timp după ce primăvara își intră pe deplin în drepturi, pe 17 martie, creștinii țin praznicul Cuviosului Alexie, omul lui Dumnezeu. Se spune că el este cel care a adus primăvara. Săturându-se să tot fie iarnă, a luat un tăciune aprins şi l-a înfipt în zăpadă. Astfel, toată neaua s-a topit şi s-a făcut frumos afară. O altă legendă spune că Dumnezeu, vrând să facă bine oamenilor, a strâns insectele de pe pământ, le-a pus într-o cutie și i-a dat-o lui Alexie să o arunce în apă. Însă acesta, curios din fire, a deschis cutia şi insectele și-au luat zborul. Alexie a fost prefăcut în cocostârc, drept pedeapsă. Totuși, în popor, această zi se ține ca fiind Ziua Șarpelui. Acum se zice că ar ieșii șerpii din pământ la lumină, după lunile lungi de hibernare. Femeile au grijă să nu folosească foarfece, ace sau furci de tors, să nu trebăluiască prin gospodărie, pentru a avea naștere ușoară și pentru a le fi ferite locuințele de insecte și șerpi.

 

În 9, e ziua lor!

 

Aşa cum 8 martie e cunoscută ca Ziua Femeii, data de 9 martie a intrat în tradiţie drept sărbătoarea bărbaţilor. Şi asta pentru că, pe lângă alte ritualuri ce trebuie respectate în această zi, este neapărat necesar ca acum să se închine 40 de pahare. Ca să-ţi meargă bine tot anul, lasă-ţi barbatul să se îmbete bine de „Măcinici”. Trebuie să bea 40 de pahare cu vin sau, dacă-l ţine, cu ţuică, ca „să fie sănătos şi să nu se lipească bolile” de el. Pentru cei sau cele care nu pot să bea cele 40 de pahare obligatorii, e bine ca măcar să guste vin în aceasta zi sau să fie stropit cu vin. Sfinţii mucenici se mai numesc şi Moşi, căci vin imediat după Babele rele, ce nu lasă primăvara să-şi intre în drepturi. Moşii sunt buni, dezgheaţă pământul, alungă gerul şi cresc iarba verde. Se mai spune că aşa cum e vremea de „Măcinici”, aşa va fi toată primăvara. Dacă e îngheţ şi frig, iarna va continua până la Sfântul Gheorghe, pe 23 aprilie.

 

Sursa: libertateapentrufemei.ro

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Locale

Podul Iuliu Maniu din Timișoara va fi modernizat

Publicat

pe

Primarul Dominic Fritz a semnat contractul pentru execuția lucrărilor de reabilitare a Podului Iuliu Maniu (Muncii), una dintre cele mai importante conexiuni dintre Gara de Nord și Calea Șagului. Investiția municipalității include, printre altele, consolidarea structurii de rezistență și înlocuirea completă a suprastructurii, și răspunde cerințelor de trafic și siguranță din prezent. Primele intervenții sunt programate de către firma câștigătoare – TEHNODOMUS – în perioada ianuarie-februarie, în funcție de condițiile meteo.

“Este primul șantier nou al anului viitor și o investiție pe care o pregătim de mult timp. Podul de la fosta Fabrică de Țigări, construit în anii ’70, este într-o stare avansată de degradare și avea nevoie urgentă de această investiție pentru a răspunde cerințelor actuale de trafic și siguranță. Mă bucur că am reușit să atragem fonduri europene consistente pentru această lucrare și că putem moderniza una dintre cele mai importante legături dintre Gara de Nord și Calea Șagului”, a declarat primarul Dominic Fritz.

Investiția Primăriei Timișoara vizează consolidarea structurii de rezistență și înlocuirea completă a suprastructurii cu o structură mixtă oțel-beton, cu păstrarea a câte două benzi pe sens, cu lățimea de 3,50 metri fiecare. Totodată, trotuarele vor fi lărgite până la 1,75 m, pentru a oferi mai mult spațiu pietonilor, și vor fi amenajate piste pentru biciclete. Proiectul include și reabilitarea rampelor, refacerea scărilor de acces cu elemente metalice, instalarea unui iluminat arhitectural modern, consolidarea malului Canalului Bega, precum și plantarea de arbori, pentru îmbunătățirea calității aerului și a aspectului urban. După finalizarea lucrărilor, municipalitatea va putea reintroduce circulația troleibuzelor pe pod.

Valoarea totală a proiectului este de aproape 10 milioane de euro, din care aproximativ 7,4 milioane de euro reprezintă fonduri europene nerambursabile, prin Programul Regional Vest 2021 – 2027, Intervenția regională 4.1 Mobilitate Urbană Sustenabilă. Lucrările de reabilitare a Podului Iuliu Maniu se ridică la valoarea de aproximativ 8 milioane de euro (TVA inclus) și sunt programate să fie finalizate până în februarie 2027.

Foto: Primăria Timișoara

Citeste mai mult

Internațional

TOP. Ce au căutat românii pe Google, în anul 2025

Publicat

pe

Păpuşa Labubu, kendama, idei de afaceri, dar şi plecarea dintre noi a unor persoane publice s-au aflat în topul căutărilor pe Google în România, în 2025, conform unei statistici publicate de companie.

Alegerile prezidenţiale din primăvară au avut un impact major asupra căutărilor românilor anul acesta.

Nicuşor Dan, preşedintele ales, dar şi contracandidatul său din finala prezidenţială, George Simion, precum şi prezenţa la vot sunt în topul 10 al căutărilor românilor pe Google, informează compania.

De asemenea, decesul lui Ion Iliescu, cel al fostului papă, Francisc, sau asasinarea lui Charlie Kirk, personalitate media din Statele Unite, au dus la un interes ridicat în căutările pe Google în ţara noastră, potrivit aceleiaşi surse.

Topul celor mai populare căutări ale românilor în 2025 este completat de momente precum meciul dintre FSCB şi PAOK Salonic sau lansarea noului iPhone.

Pe lista târgurilor de Crăciun cu cele mai importante creşteri în căutări, anul acesta, se află cele din străinătate (Viena şi Budapesta), care le depăşesc pe cele mai populare din România (Bucureşti şi Craiova).

Totodată, între reţetele cele mai căutate pe google.com se remarcă cele tradiţionale legate de sărbătoarea Paştelui, respectiv: drob, friptură de miel şi pască.

Printre întrebările adresate de către români pe motorul de căutare s-au aflat, în acest an, „Cum se alege Papa” sau „Cum a votat diaspora”, în ton cu evenimentele anului 2025.

Citeste mai mult

Cultură

Spectacolul „Scriitoarea“, în premieră pe scena de la Atelierele „Fabrica de decoruri“ din Timișoara

Publicat

pe

Teatrul Național din Timișoara invită publicul duminică, 28 decembrie 2025, de la ora 19:00, la Atelierele Fabrica de decoruri, la premiera spectacolului care închide anul 2025 – SCRIITOAREA după Ella Hickson, în traducerea lui Radu Iacoban, cunoscutul regizor al Teatrului Național din Timișoara semnând, totodată, spectacolul.

SCRIITOAREA, o coproducție Teatrul Național Timișoara – Teatrul Andrei Mureșanu Sfântu Gheorghe, o  descoperă pe tânăra autoare și regizoare britanică Ella Hickson, una dintre cele mai puternice voci ale dramaturgiei actuale de limbă engleză, prin piesa omonimă, un text care forțează modul în care încă se scrie teatrul – considerat contemporan – într-o încercare de a propune noi forme ale creativității, lăsând în urmă propriile experiențe teatrale.

Sabotând în permanență indiciile prin care, ca spectatori, delimităm planul real de cel ficțional, SCRIITOAREA ne invită să experimentăm reguli alternative ale jocului.

Un foarte concret dialog între doi tineri care se întâlnesc întâmplător într-un teatru după terminarea spectacolului se dovedește a fi, de fapt, o scenă în lucru dintr-o piesă în curs de scriere. De aici mai departe, scenele se succed pe această linie subțire, căzând când de o parte, când de cealaltă parte a realității.

El însuși dramaturg de succes, regizorul Radu Iacoban a abordat piesa Ellei Hickson punând în centrul demersului său responsabilitatea și locul creatorului într-o lume care își dinamitează în permanență propriile limite și linearități existențiale.

„Titlul spectacolului nostru te duce cu gândul la tema sa, anume care este rolul artistului în societate, cum se întrepătrund, se resping sau converg planurile sale personale cu cele profesionale, ce alege artistul să creeze, cui îi oferă creațiile sale și ce efecte au ele în habitatul socio-politic al zilelor noastre. Poate (… ) fi o provocare plăcută pentru spectatorul care își dorește să vizioneze un alt tip de teatru. Textul scris de Ella Hickson iese din rând pentru că lansează în permanență întrebări publicului, performerilor și propriului construct dramatic. Ai mereu senzația că ce vezi în cele cinci părți/acte e întrucâtva recognoscibil, dar e în mod voit neterminat. E un teatru în teatru în teatru care își propune să ne scoată din zona de confort și ne oferă posibilitatea să vedem realitatea din perspectiva artistului”, precizează regizorul Radu Iacoban.

Spectacolul reunește pe scena celor două teatre partenere – Teatrul Andrei Mureșanu din Sfântu Gheorghe și Teatrul Național Mihai Eminescu din Timișoara trei dintre tinerii și foarte valoroșii actori ai Naționalului timișorean – Flavia Giurgiu (care semnează și coregrafia), Marin Lupanciuc și Teodor Cauș, care vor evolua alături de talentații actori ai echipei TAM – Nicholas Cațianis, Oana Jipa, Sebastian Marina și Mădălina Mușat. Echipa de creație este completată de scenograful Teatrului Național, Tudor Prodan, care semnează decorurile și costumele, light & video design-ul spectacolului și de compozitoarea de muzică de teatru Aida Šošić.

Biletele sunt disponibile online pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenția de bilete „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2, orar marți – duminică, între orele 11 – 19.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite