Școala de Arte Timișoara, compartiment al Centrului de Cultură și Artă al Județului Timiș, organizează Ziua Porților Deschise în 10 mai 2024, începând cu ora 17:00, o zi în care toate specializările artistice ale școlii vin în întâmpinarea publicului cu un captivant caleidoscop de activități de la flashmob, la ateliere de arte vizuale, spectacole și expoziții.

Începând cu ora 17:00, se vor desfășura concomitent două Flashmob-uri  (în Piața Unirii și în Piața Libertății),  acolo unde Ansamblul Profesionist „Banatul“ și cursanții Școlii de Arte Timișoara, trupa CHIC DANCE, vor veni în pași de dans spre sediul Centrului de Cultură și Artă al Județului Timiș, str. E.Ungureanu, nr 1. Aici se vor desfășura ateliere de creație, pictură, olărit, design vestimentar. Tot în fața instituției va avea loc un spectacol inedit al Școlii de Arte Timișoara, în care vor fi implicați  cursanții și profesorii școlii, de la toate specializările.

Începând cu ora 18:30 va avea loc un tur ghidat al expoziției cursanților de la secțiile de arte vizuale (pictură, fotografie, sculptură și meșteșuguri).

Evenimentul va culmina la ora 19:30, în Sala Festivă a Centrului de Cultură și Artă al Județului Timiș, cu seminarul de cultură și artă – REPERE, avându-i ca invitați pe Iuliana Tudor și Mihai Morar.

Accesul este liber, în limita locurilor disponibile.

Evenimentul este finanțat de Consiliul Județean Timiș.

Prezintă Tania Stavilă Țunaș.

Școala de Arte Timișoara este compartiment al Centrului de Cultură și Artă al Județului Timiș, instituție de cultură din subordinea Consiliului Județean Timiș, coordonată de profesor Liliana Laichici, manager.

Primăria Timișoara și cetățenii au colaborat pentru a transforma o fostă rampă ilegală de deșeuri într-un spațiu verde, pentru joacă și recreere.

Proiectul este realizat cu finanțare de la bugetul local, prin campania de bugetare participativă din 2023.

Managerii de cartier au lucrat îndeaproape cu locuitorii din zonă pentru a identifica nevoile existente.

Conceptul de amenajare este conturat în jurul ideii de fazele Lunii, realizat prin linii circulare, cu rondouri și alei care vor păstra direcțiile existente, folosite de locuitorii din zonă.

Parcul a fost realizat cu materiale naturale, printre care și unul dintre platanii îndepărtați recent din Parcul Catedralei, din motive de siguranță. Arborele a fost folosit pentru amenajarea de locuri de odihnă și a unor elemente decorative.

Au fost plantați 121 de arbori și 2.900 de arbuști și plante perene. A fost instalat mobilierul urban din lemn și în această săptămână ajung și se montează coșurile de gunoi.

Cetățenii din Zona Lunei s-au mobilizat exemplar și au reușit să obțină multe voturi pentru transformarea unui teren de aproape 5.000 de metri pătrați în parc.

Ultimul parc nou din Timișoara a fost Parcul Uzinei, inaugurat în 2009.

Săptămâna Luminată care urmează imediat Duminicii Pastelui păstrează în credinţa populară o serie de obiceiuri. Conform tradiţiei creștine în aceste zile credincioşii sunt supuşi la numeroase restriciţii.

LUNEA LUMINATĂ. Prin Învierea Domnului Iisus Hristos din morţi, cei din popor cred că Raiul se deschide tuturor sufletelor reţinute în prinsoarea iadului începând de la Adam şi până la venirea Mântuitorului şi rămâne deschis de la Înviere până la Duminica Tomei.

Lunea din Săptămâna Luminată poartă numele de Lunea Albă. Fiind prima zi după Duminica Pastelui, este considerată ziua în care se deschid porţile Raiului şi ale iertării, astfel că orice persoană care moare în acestă zi nu mai trece prin Judecata de Apoi. Tradiţia spune că trebuie să stropeşti casa cu agheazma şi să dai de băut la rude. Conform revistei Superstiţiilor, în unele zone se merge cu obiceiul “udatului” şi al umblatului cu pasc apentru vestirea Învierii.

Marţea din Săptămâna Luminată se mai numeşte şi Marţea Albă şi este impusă drept zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu.

Miercurea din Săptămâna Luminată poarta numele de Sfânta Mercurie. Bărbaţii se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicţie. Conform tradiţiei, nu e bine a munci de „nunta şoarecilor”. Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă şi să te lipseşti restul anului de bucate pe masă.

Joia din Săptămâna Luminată mai e numită şi Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel „sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.

Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântăniţa. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Vinerea Scumpă este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar in Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă.

Sursa: RTV.net