Primăria Timișoara extinde zona verde a orașului cu 20.000 mp, în cartierele Blașcovici, Kuncz și Dâmbovița, prin trei proiecte inițiate și votate de timișoreni în cadrul programului de bugetare participativă.

Astfel, trei terenuri în stare avansată de degradare, de pe străzile Taborului, Zefirului și Paul Constantinescu, vor fi transformate în parcuri cu zone verzi, locuri de joacă, alei, echipamente sportive și spații pentru socializare, contribuind la îmbunătățirea calității vieții în cartiere.

Municipalitatea a lansat licitația pentru servicii de proiectare (SF+PT) pentru cele trei investiții.

„Aceste trei parcuri noi nu sunt doar investiții ale Primăriei, ci rezultatul implicării directe a timișorenilor prin bugetarea participativă. Le mulțumesc tuturor celor care au venit cu idei, care au mobilizat comunitatea și care au votat. Împreună transformăm terenuri abandonate în spații verzi, locuri de joacă, zone pentru sport și socializare, adică în spații care aduc viață și bucurie în cartierele Timișoarei. Un oraș modern se construiește împreună cu oamenii săi”, a declarat primarul Dominic Fritz.

Fiecare parc va include suprafețe verzi, locuri de joacă pentru copii, echipamente sportive (coșuri de baschet, mese de ping-pong, aparate pentru exerciții calisthenics), o canisită, toalete publice, sisteme de irigare, iluminat modern și supraveghere video. Parcurile vor fi complet accesibile pentru persoane cu dizabilități și pentru timișoreni de toate vârstele.

Documentația pentru cele trei parcuri poate fi consultată la adresa https://www.primariatm.ro/anunturi/cumparari-directe.

În primăvara anului 2024, Primăria Timișoara a finalizat Parcul Lunei, o inițiativă pentru care, de asemenea, s-a mobilizat comunitatea în cadrul mecanismului de bugetare participativă.

O suprafață neîngrijită și folosită vreme de 30 de ani pe post de parcare sau rampă ilegală de deșeuri a fost transformată de municipalitate în parc pentru întregul cartier.

Foto: Arhivă

Ziua de  15 septembrie este închinată Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș, ocrotitorul Banatului și al întregii regiuni.

Cu acest prilej, Catedrala Mitropolitană din Timișoara, unde se află, din 1956, moaștele sfântului aduse de la Mănăstirea Partoș, sărbătorește cel de-al doilea hram al său.

Prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu, în această zi de sărbătoare elevii și cadrele didactice din județul Timiș nu vor merge la școală.

Inspectoratul Școlar Județean a decis suspendarea cursurilor, în baza contractului colectiv de muncă unic la nivel județean, înregistrat la Ministerul Muncii sub nr. 739/05.05.2025. Documentul prevede ca 15 septembrie să fie zi liberă pentru toate unitățile de învățământ din județ.

Conducerea Inspectoratului Școlar Județean a subliniat că această măsură se aliniază unor modele similare din alte zone ale țării. Un exemplu este județul Iași, unde, în baza contractului colectiv local, 14 octombrie – ziua Sfintei Cuvioase Paraschiva– este declarată zi nelucrătoare.

Sărbătoarea Sfântului Iosif cel Nou de la Partoș rămâne un moment de referință pentru comunitatea timișoreană și pentru întreg Banatul, reunind în rugăciune mii de credincioși care îi aduc prinos de recunoștință apărătorului și mijlocitorului nostru în fața tronului Preasfintei Treimi.

În fiecare an, de Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș, ocrotitorul Banatului și al Timișoarei, comunitatea se adună în spirit de credință, tradiție și bucurie pentru a marca Ruga orașului, una dintre cele mai îndrăgite sărbători locale.

Luni, 15 septembrie 2025, începând cu ora 17:00, Parcul Rozelor va găzdui o seară de neuitat dedicată cântecului, jocului și portului popular bănățean.

Seara de sărbătoare va fi animată de Ansamblul „Timișul”, emblemă a valorilor tradiționale, coordonat de dirijorul Deian Galetin și pus în mișcare prin coregrafiile semnate de Maria Topciov și Ciprian David.

Lor li se vor alătura, într-un regal folcloric, voci consacrate ale muzicii populare românești care vor da glas cântecelor Banatului și nu numai: Petrică Miulescu Irimică, Dumitru Teleagă, Mihaela Petrovici, Olguța Berbec și Remus Novac, Dumitru Stoicănescu, David Crișan, Vlad Văcaru, Andreea Voica, Liliana Laichici și Carmen Popovici-Dumbravă.

Intrarea este liberă!

Ruga este un prilej de întâlnire între generații, un moment în care valorile spirituale și culturale ale locului se împletesc într-o atmosferă caldă și autentică.