Ministerul Energiei a publicat vineri proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind prelungirea plafonării preţurilor la energie electrică până la 30 iunie 2025 şi a celor la gaze naturale până la 31 martie 2026.

Astfel, la energie electrică vor fi menţinute până la finele lunii iunie 2025 cele trei plafoane maxime de preţ, de 0,68 lei/kWh, 0,80 lei/kWh şi 1,3 lei/kWh, cu TVA inclus, în funcţie de consum, în timp ce la gaze naturale rămân în vigoare până la 31 martie 2026 prețurile plafonate la 0,31 şi 0,37 lei/kWh, cu TVA inclus.

O altă prevedere vizează efectuarea de plăţi către furnizorii de energie în valoare de 50% din valoarea solicitată în termen de 10 zile lucrătoare de la data depunerii cererii de decontare, urmând ca diferenţa să se plătească la 10 zile de la primirea notificării din partea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei.

De asemenea, furnizorii de gaze naturale și producătorii de energie termică vor avea obligaţia constituirii unui stoc de gaze naturale, pentru asigurarea continuităţii şi siguranţei în alimentarea clienţilor săi finali, de minimum 90% din capacitatea de înmagazinare a depozitelor subterane la nivel naţional.

Prin proiect se instituie şi obligaţia pentru producătorii de gaze naturale care desfăşoară atât activităţi de extracţie, cât şi activităţi de vânzare a gazelor de a livra, cu preţul de 120 lei/MWh, cantităţile necesare, într-o anumită ordine de prioritate, fie pentru constituirea stocului minim, fie pentru consumul curent al clienţilor casnici, fie pentru consumul producătorilor de energie termică sau pentru consumul tehnologic.

De asemenea, proiectul prevede continuarea plăţii unei contribuţii la Fondul de Tranziţie Energetică și, cu scopul creşterii transparenţei pieţelor centralizate de energie, introduce obligaţii de publicare a indicilor de preţ pentru produsele standard tranzacţionate pe pieţele centralizate de energie.

Totodată, până la 15 iunie 2025 va fi finalizată o metodologie de identificare a consumatorilor vulnerabili de energie, pentru care se vor stabili măsuri sociale sau de sprijin financiar.

Convoiul, cu o masă totală de 788 tone, o lungime de 120 metri, lățime de 6 metri și înălțime de 5,4 metri parcurge traseul: Nădlac DN 7 – DN 7G – A1 – nodul rutier Giarmata.

Astfel, drumul Giarmata-Pișchia-Alioș (prelungire a tronsonului Zăbrani – limită județ Timiș) va fi blocat astăzi, 24 februarie, între orele 9.00 – 18.00.

Autoritățile recomandă celor aflați în trafic în această zonă să recurgă la rute ocolitoare.

Un transport agabaritic record va traversa localitățile Gearmata, Pișchia și Alioș

Dragobetele, sărbătoarea tinereţii, a veseliei şi a iubirii, are loc în fiecare an în 24 februarie.

În funcţie de regiune, obiceiul Dragobetelui poate avea şi alte denumiri precum „Cap de primăvară”, „Logodnicul sau Însoţitul Păsărilor”, „Dragostitele”, „Ziua Îndrăgostiţilor”, „Sânt Ion de primăvară” sau „Granguru”.

Conform unor legende populare, Dragobetele era considerat fiul babei Dochia, un tânăr chipeş care obişnuia să seducă toate femeile ce îi ieşeau în cale. Totuşi, în prezent, Dragobetele reprezintă pentru români simbolul autohton al dragostei, fiind identificat cu zeul dragostei din mitologia romană, Cupidon, şi cu zeul iubirii în mitologia greacă, Eros.

Dragobetele a fost marcat, de-a lungul timpului, de numeroase tradiţii şi superstiţii, de la jurământul fraţilor de sânge, „zăpada zânelor” strânsă de tinerele necăsătorite pentru proprietăţile ei magice, sărutul obligatoriu în fiecare cuplu care doreşte să îşi menţină iubirea, până la interzicerea plânsului, care ar atrage necazuri în următoarele luni.

Tradiţii

În această zi bărbaţii trebuie să fie în relaţii cordiale cu toate femeile. În caz contrar, aceştia ar fi avut parte de o primăvară plină de ghinion şi un an greu.

Pentru că iubirea dintr-un cuplu să rămână vie de-a lungul anului, tinerii trebuie să se sărute în ziua de Dragobete.

Tot în această zi, ţesutul, cusutul şi toate treburile grele de pe lângă gospodărie sunt interzise. Totuşi, este permisă curăţenia, deoarece se consideră că aceasta este aducătoare de prospeţime şi de spor.

În ziua de Dragobete plânsul le este interzis tinerilor şi tinerelor. În caz contrar, aceştia vor avea parte de necazuri şi supărări în lunile următoare.

În unele regiuni din ţară, ajunul de Dragobete este tratat la fel ca noaptea de Bobotează, când tinerele care doresc să îşi afle ursitul îşi pun sub pernă busuioc sfinţit.