Legea prevenirii, potrivit căreia instituţiile de control nu vor mai aplica amenzi firmelor la prima aba­tere, ci doar un avertis­ment, cu condiția ca so­­­cie­­­tățile să remedieze pro­blemele într-un anumit interval de timp, a intrat joi în vigoare. Totuși, lista nere­gul­ilor pentru care firmele vor scăpa de amenzi încă n-a fost stabilită de Guvern, prin ho­tărâre, iar acest lucru va în­târ­zia aplicarea efectivă a legii.

Legea prevenirii nr. 270/2017, ce a fost publicată în „Monitorul Oficial” din 28 decembrie 2017 și a intrat ieri în vigoare, include măsurile de educare a antreprenorilor, precum şi un sistem de prevenire a greşelilor comise de firmele româneşti.

În forma sa finală, potrivit avocat.net, documentul nu cuprinde, însă, şi lista faptelor care constituie contravenții (fapte care nu prezintă un grad de pericol social ridicat) și pentru care contribuabilii vor fi mai întâi avertizați, nu direct amendați.

Practic, Legea prevenirii, cunoscută inițial ca Legea preven­ției, oferă firmelor găsite cu nereguli în timpul unui control un răgaz de 90 de zile calendaristice pentru a-și corecta problemele constatate.

Astfel, inspectorii statului nu vor mai aplica amenzi la prima constatare a unei fapte, însă doar cu condiţia ca aceasta să fie una de natură contravenţională, nu de natură penală.

Potrivit prevederilor din actul normativ citat, mecanismul de funcţionare a prevenirii va fi următorul: inspectorul va încheia un proces-verbal de constatare a neregulilor și va anexa un plan de remediere, care va cuprinde aspectele ce trebuie corectate, precum și termenul de conformare pentru fiecare faptă. Termenul de remediere care se acordă este de 90 de zile calendaristice. În termen de 10 zile de la data expirării termenului de remediere, inspectorii vor fi obligaţi să reia controlul, iar în cazul în care se constată că reprezentanţii firmei nu au respectat obligațiile stabilite în planul de conformare, în termenul acordat, se vor aplica sancțiunile prevăzute de actele normative.

Vor exista și situații în care agentul constatator nu va întocmi un plan de remediere și va aplica doar sancțiunea avertismentului. Concret, sunt vizate cazurile în care, în cursul derulării controlului, contravenientul își îndepli­nește obligația legală şi în care contravenția săvârșită nu este continuă.

Totodată, legea precizează că un contribuabil va putea beneficia de măsurile de prevenire o singură dată pentru fiecare faptă care constituie contra­venție, într-un termen de trei ani. În următoarele trei luni, toate auto­ritățile cu atribuții de control au obligația să difuzeze materiale de informare privind legislația în vigoare.

Președintele Consiliului Națio­nal al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), Florin Jianu, critica, în urmă cu o lună, forma finală a Legii prevenției pentru faptul că nu conține lista contravențiilor pentru care se aplică. În proiectul iniţial trimis Parlamentului erau prevăzute 105 acte normative, cu aproximativ 450 de contravenții, pentru care Legea prevenirii urma să se aplice.

„Este posibil ca cele mai importante contravenții care afectează mediul de afaceri, în special IMM-urile, și care sunt prevăzute în legi sau ordonanțe, să rămână în afara Legii prevenirii. Este discutabil dacă Guvernul va dori să includă în această listă toate contravențiile aplicate întreprinzătorilor, pentru care se poate aplica Legea prevenirii, și care aduc cele mai multe venituri din amenzi”, spunea Jianu.

Reprezentanții CNIPMMR mai susţin că, deși este recunoscută importanța prevenției, în bugetul de stat pe 2018 sunt prevăzute creșteri semnificative, de 172,72%, ale veniturilor din amenzi, penalități și confiscări.