Până la apariţia somniferelor, timp de milenii, oamenii și-au tratat insomniile cu diferite plante medicinale, eliminând stările de instabilitate neuropsihică, fără a produce dependenţe. Efectul de inducere a somnului cu ceaiuri şi tincturi este datorat conţinutului de substanţe active din plante.

Insomnia este o suferinţă frecvent întâlnită în zilele noastre, cauzată de un ritm alert de viaţă, cu stres şi, adesea, cu alterarea relaţiilor interumane. Se manifestă ca un simptom al unui dezechilibru nervos, care constă din imposibilitatea de a adormi timp de câteva ore după urcarea în pat sau din trezirea bruscă, după o scurtă şi insuficientă perioadă de somn (două ore), cu menţinere în stare de veghe timp de trei ore.

Insomnia poate fi tranzitorie (câteva zile), intermitentă (pe termen scurt, sub trei săptămâni) sau cronică (mai mult de trei săptămâni). Din cauza crizelor frecvente de insomnie, organismul nu-şi poate reface complet forţele fizice şi psihice, iar starea de oboseală se amplifică de la o zi la alta, devenind tot mai greu de suportat.

Se ştie că un adult sănătos are nevoie de 6-8 ore de somn pe zi, iar copiii şi vârstnicii, de 8-10 ore. În ultimul secol, insomnia a devenit o problemă de sănătate publică la nivel mondial. O statistică recentă arată că, în România, 25% dintre persoane suferă de insomnie.

Pentru cei mai mulţi dintre oameni, `drumul somnului“ este pavat cu diferite obstacole: sforăit zgomotos, somn agitat, scrâşnitul dinţilor cu imitarea ferăstrăului electric sau a malaxorului de beton, vorbitul în somn, coşmaruri, disfuncţii respiratorii (apnee), cu întreruperea bruscă a respiraţiei în timpul somnului.

Pentru combaterea insomniei este important să se identifice cauzele declanşatoare. O primă cauză a insomniei ar fi consumul exagerat de mâncare la o cină copioasă, cu alimente greu digerabile, cărnuri fripte, grăsimi animale, afumături. La unele persoane, insomnia este provocată de disfuncţii la nivelul creierului şi al sistemului nervos, cu stresuri, stări tensionale psihomorale, irascibilitate, excese intelectuale, muncă în schimburi sau în ture de noapte (care dereglează alternanţa dintre somn şi veghe), oboseală excesivă, cu surmenaj fizic şi intelectual.

Printre alţi factori declanşatori ai insomniei pot fi menţionaţi cei legaţi de programul diurn de muncă, odihnă şi somn. Orele suplimentare provoacă oboseală şi irascibilitate, întârziind momentul apariţiei unui somn normal. Tulburările de somn, mai ales la copii, pot genera probleme dificile de ordin intelectual şi comportamental: pierderea capacităţii de concentrare, de memorare şi de integrare socială.

Tratamente fitoterapeutice

Sunt recomandate infuzii sau decocturi calde, cu specii separate sau în amestecuri îndulcite cu miere de albine sau cu zahăr, consumate cu 30 de minute înainte de culcare, preferabil după o baie caldă, simplă sau cu plante sedative: infuzie din flori de tei (două linguriţe la 250 ml apă clocotită), cu acţiuni imediat sedative; infuzie din rădăcini de valeriană (o linguriţă la 250 ml apă), cu efecte sedative asupra sistemului nervos central; infuzie din flori de lavandă, cu acţiuni calmante în insomnie, cefalee şi afecţiuni cardiace pe substrat nervos.

Efecte sedative au şi ceaiurile consumate din specii separate, cu conuri de hamei, herba de talpa-gâştei, sulfină, busuioc şi măghiran, flori, frunze şi fructe de păducel, frunze de salvie, roiniţă şi mentă, flori de porumbar, lumânărică, mac roşu şi ciubo¬ţica-cucului, capsule de mac, rizomi de obligeană, scoarţă de salcie şi coji de mere sau portocale.

Alte reţete complexe cuprind: flori de muşeţel, gălbenele şi portocal, frunze de pelin, herba de cimbrişor, mătăciune, sunătoare, coada-calului, fructe de măceş, anason şi chimion, bulbi de ceapă.

Reţeta autorului: tei şi lavandă (flori), valeriană (rădăcini), hamei (conuri), roiniţă (frunze), talpa-gâştei şi busuioc (herba), păducel (frunze şi fructe). Acest amestec de plante prezintă efecte sedative, antispastice şi hipnotice, acţionând asupra întregului sistem nervos căruia îi scade excitabilitatea.
Alte forme de prezentare sunt: tinctură de valeriană (rădăcini), hamei (conuri), talpa-gâştei (herba); pulbere din rădăcini uscate şi mărunţite de valeriană.

Uleiurile esenţiale pot fi deosebit de utile în combaterea insomniilor. Într-o lampă de aromaterapie se pun 4-5 picături ulei de lavandă, busuioc, trandafir, roiniţă, cimbrişor, liliac, brad sau pin care creează, în camera de dormit, o atmosferă odorantă, ce imprimă o stare sedativă şi de relaxare.

În tratamente externe se recomandă: băi generale şi locale, calde, în care se toarnă infuzii din flori de lavandă, flori de tei sau 4-5 picături de uleiuri eterice, având efecte sedative şi relaxante asupra sistemului nervos central; băi generale cu sare de salină sau sare de mare (500 g la cadă); băi de mâini şi de picioare cu flori de tei, păducel şi măceş, frunze de mentă şi capsule de mac; cataplasmă pe piept sau pe ceafă cu oţet de mere încălzit; masaje în lungul coloanei vertebrale cu uleiuri eterice sau cu macerat din petale de mac roşu, flori de măceş şi măghiran şi frunze de trandafir; pernă sau săculeţ de tifon umplute cu flori de lavandă, conuri proaspete de hamei (schimbate la două săptămâni), care se ţin pe piept sau la cap.

Regimul alimentar

Se va respecta programul meselor principale, cina luându-se cel târziu la ora 20:00, cu aproximativ trei ore înainte de culcare. Se vor consuma cantităţi reduse de alimente, astfel ca foamea să nu ne trezească peste noapte.
Sunt recomandate, pentru masa de seară, multe crudităţi (salată verde, varză albă, ceapă, praz, ridichi, mărar, tomate, păstârnac, morcov, pătrunjel rădăcini), carne slabă şi peşte, iaurt, brânză de vaci, biscuiţi şi cereale integrale cu un pahar de lapte fierbinte, îndulcit cu miere de albine. Efecte deosebite în producerea somnului are usturoiul ¬frecat în ulei, pentru a înlătura mirosul caracteristic.

După masa de seară se pot mânca fructe proaspete (mere, caise, piersici, pepeni, struguri, fragi, mure, agrişe), având rol tonic pentru sistemul nervos. În locul merelor se indică zeama de la o lămâie amestecată cu o lingură de miere de albine, consumată cu o oră înainte de culcare.

Se vor evita mesele copioase, cu alimente greu digerabile, care pot produce indigestii nocturne: carnea de porc şi de vânat, grăsimile animale, peştele gras, afumături, mezeluri, conserve, ouă, maioneză, condimente iuţi, castraveţi muraţi, băuturi alcoolice, carbogazoase, ceai negru şi mai ales cafea.
După masa de prânz se vor suprima, din alimentaţie, sarea şi popcornul, întrucât stimulează glandele suprarenale şi amplifică pulsaţiile sângelui din tâmple.

Regimul de viaţă

Pentru a avea un somn sănătos şi odihnitor este necesară eliminarea cauzelor care au produs insomnia. În afara unei alimentaţii echilibrate se impune un regim ordonat de viaţă, cu multă mişcare în aer liber, alternarea orelor de muncă cu cele de odihnă, eliminarea stărilor stresante. Urcarea în pat se face înainte de ora 23:00, într-o încăpere bine aerisită, cu întuneric deplin, linişte, cu temperatură moderată, cât mai departe de calorifer sau de alte surse de căldură excesivă. Poziţia capului va fi optim orientată spre nord sau est. Lenjeria de noapte va fi lejeră, de preferat cămaşă de noapte din fibre naturale, eventual parfumată cu esenţe vegetale. Pentru a adormi uşor este necesar ca picioarele să fie calde.

Prof. Univ. Dr. Constantin Milică, Ziarul Lumina