Ne găsiți și pe:

Nutriție

Alimentația cât mai sănătoasă ajută la menținerea energiei organismului

Publicat

pe

Adoptarea unui regim alimentar naturist cu legume şi fructe, cereale încolţite, pâine integrală, produse lactate, ulei vegetal (mai ales de măsline), oţet de mere, drojdie de bere, produse apicole asigură o alimentaţie completă pentru menţinerea energiei organismului, fără să ducă la anemierea trupului şi a minţii.

Încă din Antichitate, începând cu Hipocrate, medicii au făcut o distincţie clară între boală şi îmbătrânire. Cercetările moderne arată că nu există boli specifice bătrâneţii. Unele maladii legate de slăbirea vederii şi auzului, tremuratul mâinilor, paşii ezitanţi şi durerile de picioare nu au nici o legătură cu trecerea anilor.

Utilizarea plantelor medicinale asigură largi valenţe terapeutice în prelungirea tinereţii şi a speranţei de viaţă, acţionând în:

‑ încetinirea procesului de îmbătrânire, folosind infuzii din frunze de frasin, păpădie, cătuşnică, creasta cocoşului, anghinare, buberic, tei, conuri de hamei, roiniţă şi fragi de pădure, decoct din cerenţel şi macerat în vin din rădăcini de angelică;

‑ întinerirea memoriei şi prevenirea senilităţii cu: orz germinat, infuzii din păpădie, talpa-gâştei, măceşe, rozmarin sau ardei iute şi câte o linguriţă din amestecul, în părţi egale, din seminţe de anason, fenicul şi mărar, luate înainte de mesele principale;

‑ păstrarea vitalităţii şi a energiei fizice şi intelectuale cu decoct din rizomi şi rădăcini de lemn dulce;

‑ evitarea tremurului, respectiv a bolii Parkinson, apărută după un exces de alcool şi nicotină, scleroză multiplă, nervozitate, tulburări psihice, oboseală şi frig se tratează cu infuzii din sunătoare, levănţică, cimbru de cultură şi urzică vie sau cu tinctură de măsălariţă (câte 30 de picături de 3‑4 ori pe zi). La mâinile cu tremur se fac băi calde cu infuzie dintr‑un amestec de coada şoricelului, coada calului, coada racului şi mesteacăn (2‑3 pe zi) sau unguente cu ricin, lavandă, tătăneasă şi sunătoare;

‑ revigorarea picioarelor obosite cu o baie de seară, folosind un decoct din coajă de salcie (100 g la 4 litri de apă).

După o anumită vârstă este bine să se ia, după mesele principale, câte o cană cu suc din fructe de pădure (afine, cătină albă, coacăze negre), îndulcit cu miere de albine şi diluat cu apă.

Recomandări din sfera apiterapiei

Produsele apicole sunt atât alimente de excepţie, cât şi medicamente naturiste, care tonifică organismul, păstrează memoria şi împiedică îmbătrânirea prematură.

Se recomandă ca înainte de micul dejun să se consume 10 g amestec de lăptişor de matcă cu miere sau polen uscat, precum şi 20‑30 picături de propolis 20% în alcool diluat într‑un pahar cu apă, de trei ori pe zi. După mese se bea un decoct dintr‑o lingură cu miere de albine la 250 ml apă, care se fierbe 5 minute.

Bune efecte asigură cura trimestrială cu polen uscat (20 g luate dimineaţa, pe stomacul gol, timp de 30 zile consecutiv), cu repetare de patru ori pe an.

Regimul alimentar

Este unanim recunoscut că îmbătrânirea este grăbită de o alimentaţie nesănătoasă. În prezent, cei mai mulți oameni îşi pun inima şi creierul în slujba stomacului şi trăiesc ca să mănânce. În acest mod, omul îşi grăbeşte sfârşitul şi devine, la bătrâneţe, o epavă, într‑un trup care a fost prea mult îmbuibat. Hipocrate scria: „Cu cât ne hrănim mai mult şi mai bine, cu atât ne dărâmăm viaţa mai repede”.

Consumând mese copioase, după vârsta de 40‑50 de ani se dereglează ritmul digestiei şi favorizează apariţia obezităţii, cu consecinţe grave asupra activităţii inimii. Alimentele ingerate nu mai sunt metabolizate normal, rămân mult timp în stomac (circa opt ore) şi în intestine (peste 20 de ore), se alterează şi produc acizi toxici care declanşează boli digestive (gastrite, ulcere, balonări, constipaţie, cancer de colon). În unele cazuri măresc conţinutul de colesterol şi lipide din sânge, care se depun pe pereţii vaselor sanguine, favorizând apariţia unor boli grave ca ateroscleroza, flebite, tromboze, ulcere varicoase etc. De asemenea, consumul în exces de dulciuri solicită mult pancreasul, ducând, uneori, la diabet zaharat.

În alimentaţia raţională, cu o hrană sănătoasă, se recomandă legume nefierte, uşor asimilabile: morcov, spanac, ţelină, ridichi, varză, conopidă, mărar, pătrunjel, fasole păstăi, mazăre, soia, tomate, castraveţi, ceapă, usturoi, praz, ardei, ciuperci. Aromatizarea şi condimentarea alimentelor se poate realiza tot cu produse vegetale (chimion, coriandru, măghiran, tarhon, cimbru, muştar, frunze de ţelină, ardei roşu, uneori cu busuioc, salvie, mentă, roiniţă etc.). Prin consumarea zilnică a acestor produse vegetale se asigură necesarul de proteine asimilabile, calciu, riboflavine, vitamine, minerale, precum şi enzime cu rol biocatalizator.

La prepararea lor nu se foloseşte focul, ci se iau numai în formă de crudităţi şi sucuri. Fără vitamine naturale din grupele B, C, şi E, adulţii ar îmbătrâni încă de la vârsta de 25 de ani, devenind fiinţe grav suferinde şi obosite.

Dieta se completează cu fructe proaspete sau sucuri naturale din cireşe, caise, piersici, struguri, coacăze, fragi, pepene (verde, galben), portocale, lămâi, banane, nuci, alune.

Alte alimente dietetice pot fi considerate: carnea de pui, viţel, sardele şi peşte slab cu conţinut redus în lipide saturate, pâine integrală (graham), cereale germinate şi tărâţe, lapte degresat, iaurt, brânzeturi degresate, seminţe de bostan şi susan, miere de albine bogată în majoritatea mineralelor necesare (Fe, Ca, Mg, Cu, P etc.).

Se mai recomandă oţetul de mere (două linguriţe în 100 ml apă), în cure prelungite de două luni, cu efecte în menţinerea tinereţii şi în prevenirea aterosclerozei şi a infarctului miocardic.

Alimentele cu restricţie sau chiar eliminate dintr‑un regim sănătos sunt: grăsimile animale (slănina, şunca, untura), carnea de porc, vită, oaie şi vânat, mezelurile, afumăturile, conservele şi peştele gras. De asemenea, se limitează sau se exclude consumul zahărului alb, rafinat, care devine uşor toxic şi provoacă oboseală, somnolenţă, ameţeală, lipsă de voinţă, pierderea memoriei, impotenţă, boli de dinţi, diabet, arterite, nevroze şi chiar cancere. Se mai reduce consumul de alimente prăjite, lapte gras, sare, pâine albă, biscuiţi, produse de patiserie, gogoşi, pizza, dulceţuri, creme, ciocolate, îngheţate şi condimente iuţi.

Alcoolul tare dăunează sistemului nervos, distruge trupul, memoria şi creierul sau declanşează boli grave.

Prof.univ.dr. Constantin Milică, Ziarul Lumina

Nutriție

Rețete de la mănăstire. Brânza feta, benefică pentru susținerea sistemului imunitar

Publicat

pe

Brânza feta este un produs grecesc cu denumire de origine protejată, ceea ce înseamnă că poate fi fabricat sub denumirea de „feta” doar în anumite zone din Grecia. Este, mai exact, un tip de telemea realizată din lapte de oaie și de capră, care se remarcă prin gustul deosebit, dar și prin efectele benefice asupra organismului uman.

Brânza feta are un gust ușor astringent, este lipsită de găurele și nu are un înveliș gros. Realizată după rețetă tradițională, această brânză este mai sănătoasă decât cea din lapte de vacă. Este mai ușor de digerat, are potențial alergic mai mic și generează mai puțină inflamație în organism, ceea ce înseamnă că este o variantă mai bună la telemeaua de vacă. În com­poziția ei se găsesc minerale și vitamine: fosfor, calciu, magneziu, vitamina B2, proteine, carbo­hi­drați, sodiu, vitaminele B6, B12, A, D, PP, seleniu etc.

Unul dintre marile beneficii ale brânzei feta este protecția împotriva cancerului. De asemenea, ajută la îmbunătățirea sistemului imu­nitar, protejează oasele, îm­bu­nă­tățește sănătatea intestinelor, datorită efectului probiotic pe care îl are, previne durerile de cap, protejează ochii, tratează anemia etc.

Pentru că este bogată în sodiu și, în plus, conține grăsimi saturate, brânza feta este recomandată pentru consumul ocazional, nu zilnic. Brânza feta poate fi adăugată în salate, sendvișuri, aperitive, deserturi, consumată ca topping etc.

Tartă cu spanac și brânză feta

Ingrediente: câteva felii de pâine, 4 ouă, lapte, unt, 150 g brânză feta, 100 g cașcaval, 100 g spanac, 4 linguri de smântână, câteva felii de șuncă, ceapă verde, piper, roșii cherry.

Preparare: Se bate un ou și se amestecă cu laptele, se unge o foaie de tartă cu unt, apoi se așază feliile de pâine, muiate în prealabil în oul cu lapte, apoi se pun câteva bucățele de unt deasu­pra. Spanacul se călește cu o lingură de unt și se condimentează, apoi se călește și ceapa verde. ­Deasupra feliilor de pâine se așază alternativ șunca, spanacul și brânza feta, iar la final roșiile cherry. Se bat 3 ouă cu smântâna, apoi se pun deasupra tartei și se răzuiește cașcaval. Se pune tava pentru 20 de minute la cuptor până se rumenește puțin. Se ser­vește caldă.

Parmigiana cu brânză feta

Ingrediente: 1 kg vinete cură­țate și tăiate felii, 1 lingură sare rasă, 150 ml ulei de măsline, 1 ceapă mare curățată și tăiată mărunt, 700 g roșii proaspete cu­rățate și tăiate, piper negru măcinat, 60 g făină, 30 g parmezan ras, 350 g brânză feta, 2 linguri busuioc proaspăt tăiat subțire.

Preparare: Se presară sare peste feliile de vinete și se lasă să iasă sucul amar. Într-o cratiță se pune ceapa la călit cu puțin ulei de măsline, se adaugă roșiile, sare și piper; se fierb la foc mic 10-15 minute, după care se dau deoparte și se adaugă busuiocul. Se călesc feliile de vinete și se scurg bine de zeamă. Se așază un strat de vinete pe fundul unei tăvi rotunde, se presară parmezanul, o parte din brânza feta și o parte din sosul de roșii, apoi se mai pune un strat de vinete, parmezan, sos de roșii și restul de brânză deasupra pentru decor. Se pune la cuptor la 180 de grade, timp de 30 de minute.

sursa: Monahia Ecaterina Vicleanu, Ziarul Lumina

Citeste mai mult

Nutriție

STUDIU. „Postul intermitent“ – soluția unei sănătați echilibrate

Publicat

pe

Dacă mâncăm pe parcursul unei zile într-un interval de numai 6-8 ore, abținându-ne de la mâncare pentru restul zilei, am putea fi mai sănătoși și am putea trăi mai mult, este concluzia unei echipe de cercetători americani de la Universitatea Johns Hopkins, Maryland.

„Postul intermitent”, cum au denumit autorii studiului acest program de alimentație zilnică, declan­șează o schimbare metabolică prin care organismul își consumă rezervele de grăsime și le transformă în energie. Astfel, devine mai rezistent la stres și scade riscul de a ne îmbolnăvi, inclusiv de cancer sau obezitate, și, în plus, ne putem bucura de o viață mai lungă.

Locuitorii insulei japoneze Okinawa, din Marea Chinei de Est, au cea mai mare speranță de viață la nivel global și o stare de sănătate excelentă, care le permite să fie independenți până la vârste înaintate. Regimul lor alimentar obișnuit este unul slab caloric, dar bogat în nutrienți.

Studiul cercetătorilor de la Universitatea Johns Hopkins, publicat de „The New England Journal of Medicine” și preluat de CNN, pune longevitatea locuitorilor din Okinawa și pe seama obiceiului lor de a nu mânca nimic într-un interval de până la 18 ore pe zi. Acest program zilnic de alimentație ar avea capacitatea de a regla nivelul de zahăr din sânge. În cadrul unui alt studiu, efectuat în 2018 pe un eșantion restrâns, trei bărbați cu diabet de tip II nu au mai avut nevoie de medi­cație după ce au slăbit, respectând acest program de „post intermitent”. Este un rezultat încurajator, care practic demontează ceea ce se credea până acum, și anume faptul că diabetul este o boală incurabilă.

Pacienții care au ținut acest tip de regim au dezvoltat o rezistență mai mare la stres, printr-o creștere a capacității creierului de adaptare la experiență (neuroplasticitatea). În cazul persoanelor în vârstă care au respectat perioadele zilnice de repaos alimentar s-a constatat o îmbunătățire a memoriei verbale comparativ cu subiecții neincluși în acest program. Pentru a cunoaște mai bine, însă, efectele pe termen lung ale „postului intermitent” este nevoie de mai multe cercetări. Studiile clinice efectuate de cercetătorii americani s-au concentrat doar pe adulți tineri și de vârstă mijlocie supraponderali, astfel încât beneficiile și siguranța nu pot fi generalizate la alte grupuri de vârstă.

Programul alimentar obișnuit include în general trei mese principale pe zi și una sau două gustări între ele. Concentrarea celor trei mese și a gustărilor într-un interval de cel mult 8 ore zilnic este, se pare, pentru mulți dintre noi un obiectiv destul de dificil. Apariția senzației de foame provoacă iritabilitate și lipsă de concentrare, ceea ce ne-ar putea descuraja să ne schimbăm obiceiurile alimentare.

Când creierului i se transmite senzația de foame, hipotalamusul, în care se află centrii nervoși ai foamei, eliberează hormonii care provoacă pofta de mâncare. Apare, astfel, tentația de a mânca mai mult decât avem nevoie. Dar nu este un obstacol de nesurmontat, dacă avem răbdare și voință de a ne schimba orele de masă, susțin specialiștii americani. Senzația de foame și apariția unei stări de iritare sunt normale în această situație, iar ele dispar, de regulă, în două săptămâni sau cel mult o lună, pe măsură ce corpul se obișnuiește cu noul program de alimentație.

Citeste mai mult

Nutriție

Cele mai bune rețete de Crăciun de la mănăstiri

Publicat

pe

În Ajunul Crăciunului creștinii se pregătesc, după tradiție, să întâmpine Nașterea Domnului. Este vremea gătitului pentru masa de sărbătoare, inclusiv la trapezele mănăstirilor. În multe dintre aceste locașuri nu se pregătesc preparate din carne, dar, cu rugăciunea pe buze și bucuria apropierii Nașterii Mântuitorului în suflet, măicuțele fac delicioase bucate din pește.

Maica Ecaterina de la bucătăria Trapezei monahale a Catedralei Patriarhale din incinta Arhiepiscopiei Bucureștilor propune un meniu de Crăciun, pe cât de simplu, pe atât de gustos: ca aperitiv – salată de ton cu maioneză; felul principal – știucă umplută cu legume; iar desert turte – `scutecele Domnului.

Și măicuțele de la Mănăstirea Pasărea vor avea pe masa de Crăciun pește.

Salată de ton cu maioneză

Ingrediente: 5 rădăcini de morcov, 2 rădăcini de pătrunjel, 1 rădăcină de țelină, 1 kg de cartofi, 250 grame de castraveți murați, un borcan de mazăre de 400 grame, ton din conservă. Pentru maioneză sunt necesare 6 ouă.
Legumele se fierb, iar după ce se răcesc, se curăță și se taie cuburi mici. Castraveții se curăță de coajă și se taie, de asemenea, cuburi. Mazărea se scurge de zeamă și se amestecă cu legumele, castraveții murați, tonul din conservă și maioneza. Se adaugă, după gust, sare și piper alb măcinat.
Maioneza – Se pun la fiert 3 ouă, iar după ce se răcesc se curăță de coajă. Gălbenușurile fierte se amestecă cu cele crude, se adaugă sare după gust și se continuă mixul, în timp ce uleiul se toarnă „în ploaie” treptat până când e gata maioneza. Dacă se întărește, se poate pune zeamă de la o lămâie și 1-2 linguri de muștar. Se opresc câteva linguri pentru ornat, apoi cealaltă parte se amestecă cu salata.

Știucă umplută cu legume
Ingrediente: 1 știucă potrivită, 2-3 cepe potrivite ca mărime, 2 morcovi, 1 rădăcină de pătrunjel, mărar verde, boia de ardei dulce, piper alb măcinat.
Știuca se curăță, se spală și se depelează, începând de la cap, având grijă să nu se rupă pielea.
Legumele se taie rondele, se călesc și se pun la răcit. Carnea scoasă din pește se dezosează și se dă prin mașina de tocat odată cu legumele și usturoiul. Se adaugă sare după gust, piper, boia de ardei dulce, mărar tocat, 1-2 ouă, 2-3 linguri de griș. Se amestecă toate la un loc și se umple știuca, începând de la coadă la cap, inclusiv capul, apoi se coase și se pune la cuptor, într-o tavă căptușită cu hârtie de copt. Separat se face un sos din 250 ml vin alb, 150 ml apă, 1 lingură de zahăr, sare după gust, 250 ml suc de roșii sau 2-3 linguri pastă de tomate. Se omogenizează, se toarnă în tavă și se dă la cuptorul preîncălzit la 150 de grade, timp de 50-60 de minute. În timpul coacerii se mai stropește cu sos din când în când. Se poate servi atât cald, cât și rece, ca aperitiv sau fel de bază.

Scutecele Domnului
Ingrediente: 500 g făină, un pic de sare, apă cât cuprinde (125-150 ml).
Pentru sirop: miere de albine sau zahăr, apă (se stabilește cantitatea în funcție de preferință), esență de rom și de vanilie, coajă de portocală și de lămâie.
Pentru umplutură: 500 g nucă măcinată, zahăr pudră cu aromă de vanilie, coaja de la o lămâie și de la o portocală.
Din făină, apă și un pic de sare se face un aluat ca la pâine, dar nedopsit. Pe o planșetă se întind foi foarte subțiri care se coc pe plită sau pe o tavă teflonată. După ce se coc, se lasă la uscat între 24 și 48 de ore, apoi se umplu, de regulă, cu o zi înainte de Ajunul Crăciunului (deoarece acestea se servesc în ziua de Ajun). Din apă, zahăr/miere, esențele de rom și vanilie, coaja de lămâie, portocala, se face un sirop care se înfierbântă, apoi se umplu turtele cu zahăr vanilat, coaja de lămâie, portocală.
Se însiropează turtele și se pun pe un platou, apoi se presară amestecul de nucă și se procedează astfel până se umplu toate. Se acoperă cu folie și se dau la rece. Se servesc ca desert.

Crap umplut
Ingrediente: un crap de 2-3 kg, două fileuri de pește, 300 g nucă, 2 ouă, pătrunjel tocat.
Se amestecă bine carnea de pește (fileurile) cu nuca, ouăle și cu pătrunjelul. Se adaugă sare și se umple crapul cu această compoziție. Se unge o tavă cu ulei, se pun crapul și se bagă la cuptor pentru 30 de minute.

Sarmale cu carne în foi de varză
Pentru cei care pregătesc în gospodăriile lor și preparate din carne am cules dintre vestitele rețete tradiționale o rețetă de sarmale:
Ingrediente sarmale în foi de varză dulce: 1 kg carne tocată de porc; 110 grame orez; 3 frunze de dafin; 2 cepe; 100 g bulion/pastă de tomate sau roşii; 1 varză mare dulce; piper; 1 lingură sare; mărar; cimbru.
Mod de preparare: Varza se opărește, în prealabil, în apă cu sare. Se alege carne de porc (pulpă, costiţă, ceafă) şi se trece o dată prin maşina de tocat. Carnea tocată se amestecă cu orezul curăţat şi spălat în câteva ape, ceapa tăiată cubuleţe foarte mici, piperul, sarea, frunzele de dafin tăiate mărunt şi 100 ml de apă.
Foile de varză se taie selectându-se bucăţile în care carnea poate să fie împachetată. În mâna stângă se pune foaia de varză, aproape de încheietura mâinii, se aşază puţină carne şi se rulează foaia de varză. Sarmalele se fierb în recipiente mari tapetate cu foi de varză, în care se dispun concentric, în straturi succesive în formă de melc. Peste ultimul strat de sarmale se pune apă (în aşa fel încât să acopere sarmalele), pastă de tomate şi două linguri de untură (ulei). Afumătura se aşază printre sarmale, la fel şi mărarul, foile de dafin şi cimbrul. După ce au dat în primul clocot, sarmalele sunt lăsate să fiarbă la foc mic timp de 2 ore.

Sursa: ziarullumina.ro

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite